Oops! Întâmplări nos­ti­me de pe la nu­nți

Și ce faci da­că to­tuși se întâmplă ce­va ne­pre­vă­zut? Faci haz de ne­caz și te bu­curi de res­tul nu­nții!

Beau Monde Mirese - - Sumar -

„So­ra mea e înne­bu­ni­tă du­pă sa­la­tă de ci­u­perci cu mai­o­ne­ză. În se­a­ra di­nain­tea nu­nții a venit până la noi și ma­ma fă­cu­se ci­u­perci cu mai­o­ne­ză. Nu s-a pu­tut abți­ne și a mâncat cam mult din ele. A do­ua zi, la bi­se­ri­că, din cau­za emoți­i­lor, zi­cea că nu se sim­te bi­ne. Nu mânca­se toa­tă di­mi­neața ni­mic și îi era gre­ață. Chiar în fața pre­o­tu­lui, în tim­pul sluj­bei, nu­mai o ve­dem pe mi­re­a­să cum se întoar­ce brusc și ie­se din bi­se­ri­că aler­gând. Am fu­git du­pă ea împreu­nă cu ma­ma și alții și am gă­sit-o lângă in­tra­re, într-o tu­fă – dă­dea la bo­boci. Toa­tă sa­la­ta cu ci­u­perci de cu o se­a­ră înain­te!“(Si­mo) „Pen­tru că nu stă­te­am prea bi­ne cu bu­ge­tul de nun­tă, am ru­gat un pri­e­ten pri­ce­put într-ale mu­zi­cii să fa­că pe Dj-ul la nun­ta noas­tră. I-am fă­cut play­lis­turi cu de toa­te, i-am ară­tat ca­re sunt me­lo­di­i­le de intro, dan­sul nos­tru, ce e ta­bu, ce ne pla­ce, ce nu ne pla­ce etc. Și ne-am ba­zat pe fap­tul că ți­ne min­te. Și a fost OK la înce­put, mu­zi­că am­bi­en­ta­lă până s-au adu­nat oa­me­nii, pă­rea să me­ar­gă to­tul cum tre­bu­ie. Când a venit mo­men­tul dan­su­lui mi­ri­lor s-a fă­cut li­niște, noi ne-am pre­gă­tit, toa­tă lu­mea-și ți­nea res­pi­rația, cu­ri­oa­să să afle ce me­lo­die ne-am ales, când pri­e­te­nul nos­tru a dat dru­mul mu­zi­cii și din bo­xe s-a au­zit… Gan­gnam Sty­le!!!“(Lau­ra) „Ne-am zis că ar fi dră­guț ca ve­ri­ghe­te­le să ni le ți­nă într-un coșu­leț fe­tița nași­lor, de pa­tru ani, și să ni le dea când vi­ne mo­men­tul. Zis și fă­cut. Ale­xia stă­tea cu­min­te lângă pă­ri­nții ei și, la mo­men­tul opor­tun, ma­ma ei, adi­că nașa, a ate­nți­o­nat-o: Ale­xia, coșu­lețul! Doar că Ale­xia pro­ba­bil că se plic­ti­si­se și nu era într-o pa­să bu­nă, așa că a zis Nu! Iar nașa: Ale­xia, dă-mi ine­le­le! Și Ale­xia: Nu! și a luat-o la fu­gă prin bi­se­ri­că. Până la ur­mă au prins co­pi­la, i-au luat coșul și am pu­tut să ne re­cu­pe­răm ve­ri­ghe­te­le.“(Ro­di­ca) „Când a înce­put să su­ne un te­le­fon în tim­pul ce­re­mo­ni­ei și nu se mai oprea, pre­o­tul s-a oprit și eu am înce­put să mă uit urât în jur, nu înțe­le­ge­am ce ne­si­mțit nu răs­pun­de și la­să te­le­fo­nul să su­ne is­te­ric în bi­se­ri­că. Nu prea ne dă­de­am se­a­ma nici de un­de vi­ne, ca să con­sta­tăm că… venea din pal­to­nul meu, pe ca­re-l lă­sa­sem în ne­bu­nia ace­ea într-un co­lț, pe un scaun.“(Ra­da) „Soțul meu e din India și ne-am că­să­to­rit și am fă­cut o nun­tă ames­te­ca­tă, cu obi­cei­uri de la noi și de la ei, în fi­ne, a fost amu­zant. Dar cea mai amu­zan­tă fa­ză a fost ca din fil­me­le cu proști, când într-un mo­ment în ca­re toți ochii erau pe mi­ne, ci­ne­va mi-a căl­cat din greșe­a­lă pe trenă, m-am împi­e­di­cat și am că­zut în ge­nun­chi. No­roc că soțul era lângă mi­ne și m-a prins, altfel mă du­ce­am pe bur­tă cu tot cu bu­chet.“(Ali­na) „La ul­ti­ma nun­tă la ca­re am fost (era a unei co­le­ge de ser­vi­ciu) am asis­tat la o fa­ză pe ca­re n-o do­resc ni­ci­u­nei mi­re­se. Spați­ul era cam strâmt în lo­cal, poa­te n-au gândit bi­ne lo­cu­ri­le sau a venit mai mul­tă lu­me de­cât s-au aștep­tat, nu știu, cert e că fântâna de ci­o­co­la­tă nu era de­loc bi­ne așe­za­tă. Ei s-au gândit pro­ba­bil să fie la înde­mână, dar era de aștep­tat că ci­ne­va o va răs­tur­na. Din ne­fe­ri­ci­re era chiar mi­re­a­sa când s-a întâmplat și, în loc să se fe­re­as­că, a vrut să o sal­ve­ze, s-o prin­dă, să nu ca­dă și vă dați se­a­ma ce s-a întâmplat. Am avut câte­va mi­nu­te o mi­re­a­să de ci­o­co­la­tă cu ca­re toa­tă lu­mea a vrut po­ză, apoi s-a dus să se schim­be.“(ano­nim) „La nun­ta noas­tră a că­zut cu­ren­tul în tot car­ti­e­rul din cau­za su­pra­so­li­ci­tă­rii rețe­lei. Așa că o vre­me am stat la lu­mânări și s-au ser­vit bău­turi, ape­ri­ti­ve – pen­tru mânca­re nu era des­tu­lă lu­mi­nă. Când a re­venit cu­ren­tul, lu­mea se cam ameți­se. Până la ur­mă a ieșit foar­te bi­ne nun­ta, dar la înce­put mi-a cam stat ini­ma-n loc.“(Si­mi­na)

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.