PAG. 16 CO­VER STORY

Business Magazin (Romania) - - CUPRINS -

TEXT: I ULIANA ROIBU, IOANA MATEI

+ FOTO: GULIVER GETTY I MAGES

ETA, o apli­cație mul­ti­plat­for­mă pentru fermieri des­ti­na­tă co­mer­cia­li­ză­rii de pro­du­se agri­co­le; eHonk, apli­cația ca­re te anu­nță atunci când s-a întors cel al că­rui mași­nă ai blo­cat-o; o brăța­ră in­te­li­gen­tă ca­re îți spu­ne când ai ui­tat să îți iei me­di­ca­men­te­le; o pri­ză la fel de age­ră ca­re să îți tri­mi­tă me­sa­je când ai ui­tat fi­e­rul de căl­cat în pri­ză; Wab­bit, rețe­aua so­cia­lă ca­re să te aju­te să îți înfrângi ti­mi­di­ta­tea chiar și în me­trou. Am enu­me­rat doar câte­va din­tre idei­le ce­lor 150 de ti­neri pe ca­re i-am întâlnit în ca­drul hac­ka­to­nu­lui (ma­ra­to­nu­lui de pro­gra­ma­re) Inno­va­ti­on Labs 2.0 re­a­li­zat sub coor­do­na­rea aso­ciați­i­lor ca­re încu­ra­je­a­ză antre­pre­no­ria­tul în IT&C Te­chLo­un­ge și Te­chSo­up. O di­mi­neață de du­mi­ni­că, în ur­mă cu do­uă săp­tă­mâni, i-a gă­sit pe ti­ne­rii de la hac­ka­ton cu lap­to­pu­ri­le în brațe, pe ca­na­pe­le­le din Bi­bli­o­te­ca Cen­tra­lă a Uni­ver­si­tății Po­li­teh­ni­ce din București, co­dând pentru ca ide­ea lor să se tran­sfor­me într-o afa­ce­re. Din­tre ce­le 50 de idei înscri­se, 16 au tre­cut în eta­pa ur­mă­toa­re a proi­ec­tu­lui și, po­tri­vit lui Andrei Pi­tiș, unul din­tre men­to­rii in­cluși în pro­gram și preșe­din­te al ANIS, doar un nu­măr de trei-pa­tru vor reuși cu ade­vă­rat să de­vi­nă an­tre­pre­nori.

Mo­dul cum se des­fășoa­ră Inno­va­ti­on Labs es­te o oglin­dă a dis­tri­buți­ei pro­gra­ma­to­ri­lor din ța­ră: din­tre cei cir­ca 100.000 de programatori exis­te­nți în piață, un nu­măr ex­trem de mic au reușit să își con­stru­ias­că o afa­ce­re autohtonă de suc­ces. Din punc­tul de ve­de­re al lui Pi­tiș, suc­ce­sul în do­me­niu se de­fi­nește prin bi­fa­rea a pa­tru cri­te­rii: ide­ea pro­priu-zi­să, echi­pa, con­cep­tul și planul de exe­cuție. În pre­zent, ex­pli­că Pi­tiș, exis­tă o de­li­mi­ta­re cla­ră între ce­le do­uă lu­mi, a me­di­u­lui de afa­ceri și a pro­gra­ma­to­ri­lor: „Fi­e­ca­re e în cu­tia lui, fie fac ce­va teh­nic, nu înțe­leg afa­ce­ri­le și vor să schim­be lu­mea - cum a fost ca­zul Twit­ter de pil­dă, ca­re nu a fă­cut ni­ci­un ban - , fie sunt cei din me­di­ul de business ca­re au idei și abi­li­tăți de mar­ke­ting, dar nu gă­sesc programatori; ce­le do­uă ta­be­re vor­besc lim­bi di­fe­ri­te - pe programatori îi in­te­re­se­a­ză da­că es­te o «ches­tie cool», nu da­că es­te un business cool și da­că fac ei un business cool“.

În pre­zent, du­pă dezvoltarea de si­te-uri și de apli­cații, un nou trend în ca­re se vor dezvolta afa­ce­ri­le din zo­na IT, chiar și ce­le au­toh­to­ne, es­te par­tea de „we­a­ra­bles“, dezvoltarea de har­dwa­re. „Dar, fie că sunt si­teuri, fie că sunt we­a­ra­bles, piața asta de IT are foar­te mul­te bu­le și doar puțini reușesc.“Ioana Pe­tres­cu, fost con­si­li­er al prim-mi­nis­tru­lui și par­te a ju­ri­u­lui de la hac­ka­ton, ob­ser­va că „din fe­ri­ci­re, aceștia nu au ne­voie de un capital foar­te ma­re, un SRL-D sau be­ne­fi­ci­i­le ofe­ri­te pentru stu­de­nții ca­re deschid fir­me fi­ind câte­va din­tre lu­cru­ri­le ca­re i-ar pu­tea aju­ta“. De ase­me­nea, Pe­tres­cu, în pre­zent mi­nis­trul Fi­na­nțe­lor, a mai ob­ser­vat că, deși avem ne­voie de mul­ti­nați­o­na­le pentru locurile de mun­că pe ca­re le cre­e­a­ză, exis­tă de­za­van­ta­jul că aces­tea di­re­cți­o­nea­ză o par­te din im­po­zi­te și pro­fi­turi în afa­ra ță­rii, de ace­ea exis­tă ne­ce­si­ta­tea cul­ti­vă­rii an­tre­pre­no­ria­tu­lui și a măr­ci­lor românești din do­me­niu. Pentru Răzvan Ru­ghi­niș, pro­fe­sor la Fa­cul­ta­tea de Au­to­ma­ti­că și Cal­cu­la­toa­re din ca­drul Po­li­teh­ni­cii din București, nu ca­pi­ta­lul re­pre­zin­tă prin­ci­pa­la pro­ble­mă, ci lo­cul în ca­re se du­ce „cre­a­ti­vi­ta­tea și un­de es­te de­sig­nul pro­du­su­lui. Fir­me pre­cum Ube­rVU, ca­re fac

out­so­ur­cing pe par­tea de business în țări pre­cum Anglia, Sta­te­le Uni­te și au angajați aco­lo, coo­do­nea­ză con­stru­i­rea pro­du­su­lui, cum aces­ta se dez­vol­tă, es­te sta­bi­lit de o echi­pă din Ro­mânia, iar aces­te jo­buri sunt și mai bi­ne plă­ti­te și per­mit o dez­vol­ta­re de capital mult mai ma­re“. În plus, oda­tă ce ti­ne­rii aceștia își fac o fir­mă, vor dezvolta și de­par­ta­men­te de mar­ke­ting, vânzări, aju­tând ast­fel și la dezvoltarea do­me­ni­i­lor co­ne­xe. „Când ai un pro­dus aici, ai con­tro­lul asu­pra tu­tu­ror eta­pe­lor de viață ale aces­tui pro­dus. Spre exem­plu, avem o in­dus­trie de mar­ke­ting spec­ta­cu­loa­să pe ca­re o vom pu­ne în va­loa­re în timp ce con­stru­im pro­du­se românești.“

Ce îi tre­bu­ie unei idei din IT ca să se tran­sfor­me într-o idee de milioane? „Sunt mul­te in­gre­di­en­te, dar cei mai im­por­ta­nți sunt oa­me­nii din spa­te­le lor; noi cre­ăm niște com­pe­te­nțe pe ca­re nu le cul­ti­văm suficient de mult în învăță­mântul for­mal, cum ar fi per­se­ve­re­nța, cu­ri­o­zi­ta­tea și, foar­te im­por­tant, im­por­ta­nța eșe­cu­lui, pentru că, din pă­ca­te, în Ro­mânia avem o con­dam­na­re ra­di­ca­lă a aces­tu­ia, iar oa­me­nii ajung să nu mai ai­bă cu­ra­jul să încer­ce, de fri­ca de a nu eșua. Iar în IT, un­de nu exis­tă un capital atât de ma­re, un nu­măr de eșe­curi te pot pu­ne pe dru­mul spre ide­ea de milioane de eu­ro“, apre­cia­ză Răzvan Ru­ghi­niș. În ce pri­vește ce­re­rea acu­tă de programatori de pe piață, Ru­ghi­niș nu pu­ne pro­ble­ma crește­rii nu­mă­ru­lui aces­to­ra, ci a di­re­cți­o­nă­rii lor din zo­na de pro­du­se gândi­te de altci­ne­va într-o zo­nă de cre­a­ti­vi­ta­te, în ca­re con­cep­tul pro­du­su­lui să fie dez­vol­tat aici. „Nu es­te nea­pă­rat un joc al nu­me­re­lor, nu ne pro­pu­nem să atra­gem milioane de noi angajați în zo­na IT, cât mai ales mi­gra­rea in­te­re­su­lui spre zo­na în ca­re să îți asu­mi niște in­cer­ti­tu­dini, în ca­re îți pui între­bări, în ca­re ex­pe­ri­men­te­zi. Sunt le­cții ex­trem de im­por­tan­te, pe ca­re, din pă­ca­te, nu cred că e ușor să le înveți.“

Es­te ade­vă­rat că o ma­re par­te din pro­gra­ma­to­rii din piață sunt acum angajați în mul­ti­nați­o­na­le din do­me­niu, iar o par­te din­tre afa­ce­ri­le an­tre­pre­no­ria­le fac un fel de lohn pentru companiile din afa­ra ță­rii. Zo­na de cre­a­ti­vi­ta­te crește însă pe par­curs, oda­tă cu creșterea și cu dezvoltarea com­pa­ni­i­lor, mu­lți din­tre an­tre­pre­no­rii din do­me­niu fo­lo­sind pro­fi­tu­ri­le obți­nu­te pentru a in­ves­ti în pro­pri­i­le proiecte.

„Pri­mul nos­tru proi­ect a fost re­zol­va­rea unor bu­guri din­tr-un joc fă­cut de o companie fra­nțu­ze­as­că“, es­te înce­pu­tul po­veștii Softwin, pri­mul nu­me ca­re a cre­at un mi­li­o­nar în IT-ul ro­mânesc. De la re­zol­va­rea de pro­ble­me pentru alții și până la cre­a­rea pro­pri­i­lor proiecte poate du­ra mai mult sau mai puțin, im­por­tant fi­ind că, da­că fir­ma re­zis­tă pe piață, tra­seul că­tre cre­a­rea pro­pri­i­lor pro­du­se se con­tu­re­a­ză pe par­curs.

„Vrem să ne con­cen­trăm pe proiecte de cercetare-dez­vol­ta­re, nu să li­vrăm pur și sim­plu ore lu­cra­te.“Afir­mația lui Wal­ter Brem, di­rec­to­rul ope­rați­o­nal al pro­du­că­to­ru­lui clujean de software Co­des­pring, a fost con­clu­zia in­ter­vi­u­ri­lor re­a­li­za­te de Zia­rul Fi­nan­ciar cu companiile românești pre­zen­te anul aces­ta la Mo­bi­le Wor­ld Con­gress (MWC) de la Bar­ce­lo­na, târg de­di­cat co­mu­ni­cați­i­lor mo­bi­le ca­re a atras peste 1.800 de ex­po­za­nți și 85.000 de vi­zi­ta­tori. Co­des­pring, cu afa­ceri de 1,1 milioane de eu­ro în 2012 și cu o echi­pă de apro­xi­ma­tiv 50 de oa­meni, es­te spe­cia­li­za­tă în dezvoltarea de apli­cații pentru ca­li­bra­rea și mă­su­ra­rea cu­lo­rii pentru echi­pa­men­te in­dus­tria­le, la a că­ror dez­vol­ta­re lu­cre­a­ză împreu­nă cu com­pa­nii oc­ci­den­ta­le.

Alt ex­po­zant ro­mân cu o idee ori­gi­na­lă la MWC a fost Si­mar­tis, un fur­ni­zor de so­luții pentru ope­ra­to­rii de te­le­fo­nie mo­bi­lă con­cen­trat în prin­ci­pal pe zo­na de mo­bi­le mar­ke­ting, fon­dat de un fost an­ga­jat al Oran­ge, Alexandru Voi­cu­les­cu, cu afa­ceri de 1,5 milioane de eu­ro anul tre­cut. Una din­tre so­luți­i­le cu ca­re Si­mar­tis s-a pre­zen­tat la MWC es­te Bub­ble, ca­re le per­mi­te ope­ra­to­ri­lor să afișe­ze pe ecra­ne­le te­le­foa­ne­lor deți­nu­te de cli­e­nți me­sa­je co­mer­cia­le. Me­sa­je­le co­mer­cia­le nu pot fi ig­no­ra­te de uti­li­za­tori, pentru că nu sunt tran­smi­se via SMS,

ci apar di­rect pe ecran și sunt afișa­te doar atunci când uti­li­za­to­rul fo­lo­sește te­le­fo­nul.

Dan Boa­beș, pro­pri­e­ta­rul Sim­plus, o companie al că­rei prin­ci­pal business îl re­pre­zin­tă fur­ni­za­rea de so­luții de plată prin SMS-uri, a înce­put să dez­vol­te și pro­du­se le­ga­te nu nea­pă­rat de SMS-uri. Una din­tre ele es­te clic­k2bill, ca­re evi­tă uti­li­za­rea SMS-urilor, pentru că se tre­ce la o co­mu­ni­ca­re di­rec­tă între ser­ve­re­le de fac­tu­ra­re, ca­re eli­mi­nă pro­ble­ma exis­ten­tă în pre­zent cu SMS-urile, ca­re im­pun plăți doar la anu­mi­te va­lori fi­xe, 1, 2 sau 3 eu­ro etc. Cu ace­as­tă so­luție, uti­li­za­to­rul ajun­ge la casa de mar­cat și poate plă­ti și 5,2 eu­ro sau 3,4 eu­ro. Sim­plus a pre­zen­tat la MWC și o apli­cație de co­man­dat ta­xi­uri pentru oche­la­rii in­te­li­ge­nți de la Goo­gle.

Tot la MWC, com­pa­nia Las­ting Software din Ti­mișoa­ra, par­te a grupului Las­ting cu afa­ceri de apro­xi­ma­tiv 19 mil. eu­ro în 2011, a pre­zen­tat How­dy, o apli­cație pro­prie, ca­re urmează să fie lan­sa­tă și ca­re in­te­gre­a­ză mai mul­te plat­for­me de me­sa­ge­rie in­stan­ta­nee. Com­pa­nia clu­je­a­nă de software AROBS a mers la MWC pentru a pre­zen­ta so­luți­i­le pro­prii de au­to­ma­ti­za­re pentru fo­rța de vânzări și de mo­ni­to­ri­za­re GPS.

Fie că es­te vor­ba des­pre stu­de­nți dor­nici de afir­ma­re sau de com­pa­nii ca­re de­ja au tre­cut de pra­gul cri­tic al ru­la­je­lor de câte­va su­te de mii sau chiar milioane de eu­ro, idei­le ori­gi­na­le și do­ri­nța de a se afir­ma au de­venit din ce în ce mai im­por­tan­te. To­tul fa­vo­ri­zat de con­tex­tul ul­ti­mi­lor ani, când piața s-a de­mo­cra­ti­zat și ac­ce­sul în in­dus­trie a de­venit mult mai sim­plu.

Andrei Istra­te, ca­re a înfi­i­nțat împreu­nă cu doi par­te­neri RGDA (Ro­ma­nian Ga­mes De­ve­lo­pers Asso­cia­ti­on) pentru a oferi un loc co­mun de dis­cuție pro­du­că­to­ri­lor in­de­pen­de­nți de jo­curi, spu­ne că ul­ti­mii cinci ani au fost foar­te buni pentru do­me­niu. Stu­di­o­u­ri­le lo­ca­le sunt mai cu­nos­cu­te pu­bli­cu­lui din străi­nă­ta­te de­cât ce­lui din Ro­mânia: Exo­syp­hen, pri­mul stu­dio ro­mânesc în top 5 pe plat­for­ma Ste­am, Mo­bi­li­ty Ga­mes, eRe­pu­blik, Aty­pi­cal Ga­mes, Ma­ven­hut și alte­le au înce­put să se dez­vol­te mai mult în ul­ti­mii 5-6 ani, pe­ri­oa­dă în ca­re antre­pre­no­ria­tul în IT în ge­ne­ral a înce­put să fie din ce în ce mai încu­ra­jat și mai mo­bi­li­zat să par­ti­ci­pe la viața eco­no­mi­că lo­ca­lă. Pe fondul con­tex­tu­lui fa­vo­ra­bil in­dus­tri­ei, RGDA își pro­pu­ne să co­mu­ni­ce mai mult des­pre „po­te­nția­lul imens al in­dus­tri­ei și des­pre punc­te­le ei for­te și să vor­bim mai des des­pre suc­ce­se­le ro­mâni­lor în ace­as­tă zo­nă“, să încu­ra­je­ze o edu­cație mai struc­tu­ra­tă a vi­i­to­ri­lor dezvoltatori și să atra­gă ate­nția au­to­ri­tăți­lor, „de­oa­re­ce jocurile sunt o in­dus­trie ca­re are suc­ces și ca­re poate fi un con­tri­bu­i­tor im­por­tant la economie, dar ca­re are ne­voie de spri­jin ca să se poa­tă dezvolta pe mă­su­ra po­te­nția­lu­lui său“. Istra­te ar­gu­men­te­a­ză cu faptul că echipe din stu­di­o­u­ri­le românești ale com­pa­ni­i­lor in­ter­nați­o­na­le au avut un aport foar­te ma­re în dezvoltarea uno­ra din ce­le mai cu­nos­cu­te jo­curi din lu­me, pre­cum: FIFA, Assas­sin’s Cre­ed, Just Dan­ce sau Bub­ble Wit­ch Sa­ga, iar studiouri lo­ca­le in­de­pen­den­te au dez­vol­tat Hac­ker Evo­lu­ti­on, Fro­zen Free Fall, Bat­tle Su­pre­ma­cy sau Door Kic­kers. Ul­ti­mii 5-6 ani au fost cei mai ex­plo­zi­vi din punc­tul de ve­de­re al dez­vol­tă­rii in­dus­tri­ei, spu­ne Andrei Istra­te, pentru că s-a fă­cut tre­ce­rea de la do­bândi­rea ex­pe­ri­e­nței în com­pa­nii mari (un­de lu­crau marea ma­jo­ri­ta­te a dezvoltatorilor) la o ma­tu­ri­za­re pro­fe­si­o­na­lă ca­re a dus la apa­riția spi­ri­tu­lui an­tre­pre­no­rial și a com­pa­ni­i­lor ca­re produc jo­curi in­de­pen­den­te („in­die com­pa­ni­es“).

Deși au fost ani de criză, ul­ti­mii ani au re­așe­zat industria, au fă­cut-o mai fle­xi­bi­lă, iar pe pro­gra­ma­to­rii români, mai dor­nici de afir­ma­re. În con­ti­nua­re vă vom pre­zen­ta șa­se po­vești de an­tre­pre­nori din domeniul IT de la ca­re piața are mari aștep­tări.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.