ENER­GIE: PIB și con­su­mul ener­ge­tic: un­de s-a pro­dus ruptura?

Business Magazin (Romania) - - CUPRINS - de ROXANA PE­TRES­CU

Ani de zi­le con­su­mul de ener­gie și evo­lu­ţia economiei au mers mână în mână, dar din 2012 s-a pro­dus o rup­tu­ră între cei doi in­di­ca­tori, iar pe mă­su­ră ce tim­pul tre­ce „di­fe­ren­ţe­le de opi­nie“par a de­ve­ni ire­con­ci­lia­bi­le. Într-un 2013 neaștep­tat de bun pentru economie, con­su­mul de ener­gie a scă­zut cu 4,5%, cel de ga­ze a fost cu 6,5% mai mic, iar ape­ti­tul pentru ben­zi­nă și mo­to­ri­nă al ro­mâni­lor s-a re­dus cu cir­ca 2-8%. Tot anul tre­cut, ex­por­tu­ri­le

au ajuns la un ma­xim istoric, la 50 de miliarde de eu­ro, în timp ce PIB-ul a cres­cut cu 3,5%, luându-i pe ne­pre­gă­ti­te chiar și pe cei mai op­ti­miști din­tre ana­liști. O între­ba­re poate pă­rea fi­re­as­că: cu ce func­ţi­o­nea­ză fa­bri­ci­le ca­re au dus ex­por­tu­ri­le

Ro­mâni­ei la re­cor­duri is­to­ri­ce?

OTRIVIT DA­TE­LOR PU­BLI­CA­TE DE INSTI­TU­TUL NA IONAL DE STA­TIS­TIC , industria a avut cea mai im­por­tan­tă con­tri­buție la creșterea eco­no­mi­că din 2013, adu­când do­uă trei­mi din avan­sul PIB de 3,5%, iar al doi­lea a fost agri­cul­tu­ra. Industria și-a ma­jo­rat con­tri­buția la for­ma­rea PIB în ul­ti­mii cinci ani prin in­ter­me­di­ul ex­por­tu­ri­lor, du­pă un de­clin în pe­ri­oa­da 2003-2008. Da­că în 2003 industria avea o pon­de­re în PIB de 25%, în 2008 a co­bo­rât la 23%, pentru ca în 2012 să ajun­gă la 28,4% din PIB. Anul tre­cut pon­de­rea in­dus­tri­ei în PIB a ur­cat la 30%, volumul de ac­ti­vi­ta­te din acest do­me­niu cres­când cu 8,1%. Ast­fel, industria a avut o con­tri­buție de 2,3 punc­te pro­cen­tua­le la ascen­si­u­nea economiei în 2013. Pe de altă par­te, agri­cul­tu­ra a adus 1,1% din creșterea eco­no­mi­că din 2013, în con­diți­i­le în ca­re pon­de­rea aces­tui sector în PIB a fost de 5,6%.

Ex­por­tu­ri­le au ajuns anul tre­cut la un ma­xim istoric, de aproa­pe 50 de miliarde de eu­ro, iar ana­liștii apre­cia­ză că ele vor ră­mâne unul din­tre prin­ci­pa­le­le mo­toa­re de creștere pentru Ro­mânia, având în ve­de­re re­dre­sa­rea eco­no­mi­i­lor din zo­na eu­ro.

Da­că așa stau lu­cru­ri­le iar motoarele in­dus­tri­ei au du­du­it anul tre­cut, cum se fa­ce to­tuși că în 2013 con­su­mul de ener­gie și de ga­ze na­tu­ra­le s-a re­dus? Da­că pon­de­rea

Pin­dus­tri­ei tot crește în PIB, de ce nu se ve­de acest lu­cru și în ce­re­rea de ener­gie? Cu ce merg fa­bri­ci­le ca­re au dus ex­por­tu­ri­le Ro­mâni­ei la re­cor­duri is­to­ri­ce? SPUNSUL ES­TE DES­TUL DE SIM­PLU. Industria ca­re a generat ace­as­tă creștere a PIB-ului es­te sec­to­rul au­to, al com­po­nen­te­lor au­to, industria tex­ti­lă și ali­men­ta­ră. De exem­plu, pro­du­cția re­cord de mașini asam­bla­te la Mi­o­veni și Crai­o­va a pro­pul­sat anul tre­cut Ro­mânia pe lo­cul opt în to­pul ce­lor mai mari țări pro­du­că­toa­re din Europa, de­pășind în pre­mi­e­ră Ita­lia și Bel­gia. Ro­mânia a înre­gis­trat în 2013 o pro­du­cție de 410.997 de au­to­tu­ris­me, în creștere cu 26% com­pa­ra­tiv cu anul an­te­ri­or,

Rur­când în pre­mi­e­ră pe lo­cul opt în Europa. Ast­fel a de­pășit Ita­lia, un­de s-au asam­blat aproa­pe 388.500 de mașini, cu 2% mai puțin de­cât în 2012. In­dus­tri­i­le ca­re au adus creșterea eco­no­mi­că anul tre­cut nu con­su­mă mul­tă ener­gie. De alt­fel, ce­le mai re­cen­te ra­poar­te pu­bli­ca­te de Au­to­ri­ta­tea Nați­o­na­lă de Re­gle­men­ta­re în domeniul Ener­gi­ei (ANRE) ara­tă că în pri­me­le no­uă luni ale anu­lui tre­cut, ce­re­rea veni­tă din par­tea con­su­ma­to­ri­lor ali­men­tați din piața con­cu­re­nția­lă a scă­zut cu 3%, scă­de­rea fi­ind și mai dra­ma­ti­că în rândul mi­ci­lor con­su­ma­tori ca­re încă mai be­ne­fi­cia­ză de ta­ri­fe re­gle­men­ta­te.

În timp ce sec­to­rul au­to înflo­rește, in­dus­tri­i­le ca­re con­su­mă can­ti­tăți mari de ener­gie o duc din ce în ce mai rău. „Nu es­te o criză, ci o schim­ba­re com­ple­tă de pa­ra­dig­mă. Era o lu­me com­plet di­fe­ri­tă înain­te de 2008. Toa­te de­ci­zi­i­le din ener­gie au fost lua­te înain­te de 2008, mai mult sau mai puțin. S-au schim­bat lu­cru­ri­le pentru in­dus­trii ca a noas­tră“, spu­ne Bru­no Ri­bo, di­rec­to­rul ge­ne­ral al Arce­lo­rMit­tal Ga­lați, al doi­lea con­su­ma­tor de ener­gie din Ro­mânia ca mă­ri­me, în ca­drul eveni­men­tu­lui ZF Po­wer Sum­mit 2014.

„Piața nu mai su­sți­ne ni­ve­lul de pro­du­cție pe ca­re îl pu­te­am li­vra, ast­fel că ne-am re­dus am­pren­ta la ju­mă­ta­te. Pro­du­cția a scă­zut de la 4 milioane de to­ne la 2 milioane de to­ne de oțel pe an. Am in­ves­tit în efi­ci­e­nța ener­ge­ti­că 200 milioane de eu­ro din 2009. Am avut 100 de proiecte pentru creșterea efi­ci­e­nței ener­ge­ti­ce și am scă­zut con­su­mul

de ener­gie cu apro­xi­ma­tiv 15%“, mai spu­ne Ri­bo. CEASTA ES­TE POATE CEA MAI IM­POR­TANT EX­PLI­CA IE PENTRU SC DEREA CE­RE­RII DE ENER­GIE: ma­rii con­su­ma­tori de­vin din ce în ce mai mici din lip­sa co­men­zi­lor și a mă­su­ri­lor dra­co­ni­ce de a-și re­du­ce con­su­mul din cau­za fac­tu­ri­lor tot mai mari. „Din 2003 s-au închis în Europa 11 pro­du­că­tori de alu­mi­niu. In­dus­tri­i­le cre­e­a­ză locuri de mun­că. Sun­tem în al cin­ci­lea an de criză, pro­ba­bil mai vin cinci ani de criză, și am ob­ser­vat că se închid in­dus­trii, crește șo­ma­jul, scade con­su­mul,

Ase de­lo­ca­li­ze­a­ză in­dus­trii, cu impact ne­ga­tiv în rit­mul de creștere european, deși exis­tă ca­pa­ci­tăți mo­der­ne, cercetare-dez­vol­ta­re mo­der­nă, ino­vație, fo­rță de mun­că bi­ne ca­li­fi­ca­tă“, spu­ne Ma­rian Năs­ta­se, preșe­din­te­le con­si­li­u­lui de ad­mi­nis­trație al Alro, com­bi­nat ca­re con­su­mă 7% din toa­tă ener­gia din Ro­mânia. Nici la Alro lu­cru­ri­le nu stau bi­ne, com­pa­nia acu­zând cu mul­ti­ple oca­zii im­pac­tul ener­gi­ei re­ge­ne­ra­bi­le în fac­tu­ra pe ca­re o are de plă­tit. Săp­tă­mâna tre­cu­tă, com­pa­nia chiar a anu­nțat că va ela­bo­ra un plan pentru închi­de­rea unei pă­rți im­por­tan­te a ca­pa­ci­tăți­lor-cheie pentru pro­du­ce­rea alu­mi­ni­u­lui pri­mar, în ve­de­rea re­du­ce­rii dras­ti­ce a con­su­mu­lui de ener­gie, decizie ca­re ar pu­tea avea ca efect scă­de­rea sem­ni­fi­ca­ti­vă a nu­mă­ru­lui de angajați.

Anul tre­cut, companiile și po­pu­lația din Ro­mânia au plă­tit peste 400 de milioane de eu­ro în con­tul pro­du­că­to­ri­lor de ener­gie ver­de prin cer­ti­fi­ca­te­le ver­zi ca­re și-au fă­cut loc în fac­turi. „Industria ener­gi­ei re­ge­ne­ra­bi­le n-a cre­at locuri de mun­că. O sub­venție tre­bu­ie fă­cu­tă pentru a încu­ra­ja o in­dus­trie, dar to­tuși să-ți adu­că va­loa­re adău­ga­tă în timp. Noi, con­su­ma­to­rii mari, plă­tim fac­tu­ra. N-o plă­tește gu­ver­nul. Nu poți să faci un acord între do­uă pă­rți și al trei­lea să plă­te­as­că“, spu­ne Mihai Aniței, di­rec­to­rul ge­ne­ral al Azo­mu­reș, unul din­tre cei mai mari con­su­ma­tori de ga­ze na­tu­ra­le, cu o pon­de­re de cir­ca 7% în to­tal. I PE PAR­TEA DE GA­ZE NA­TU­RA­LE, ACO­LO UN­DE CON­SU­MUL S-A RE­DUS CU 6,5% ANUL TRE­CUT, SUNT PRO­BLE­ME MA­JO­RE PENTRU C RO­MÂNIA S-A AN­GA­JAT ÎN FA A FINAN ATORILOR EI S CREASC PRE UL LA GA­ZE­LE EX­TRA­SE IN­TERN I S -L ADUC LA MEDIA EUROPEAN . „Ro­mânia are niște avan­ta­je com­pe­ti­ti­ve: fo­rța de mun­că ief­ti­nă și re­sur­se­le ener­ge­ti­ce. Noi, înce­pând din apri­lie, da­că nu din iu­lie, de­pășim prețul de im­port la ga­ze na­tu­ra­le. Es­te ab­surd într-o ța­ră ca­re are re­sur­se ener­ge­ti­ce“, a mai spus Aniței.

Practic, în timp ce industria au­to a „zbur­dat“da­to­ri­tă ce­re­rii mari din străi­nă­ta­te pentru mași­ni­le ief­ti­ne a că­ror pro­du­cție ne­ce­si­tă puți­nă ener­gie, industria grea încă nu-și revine, iar da­că ea nu-și revine, nici con­su­mul de ener­gie nu are cum să cre­as­că. „Da­că vor­bim de industria au­to, va­loa­rea adău­ga­tă ca­re ră­mâne în ța­ră es­te foar­te mică. Germania nu va re­nu­nța ni­ci­o­da­tă la industria me­ta­lur­gi­că, pentru că va­loa­rea ca­re ră­mâne în ța­ră es­te uriașă. Marea in­dus­trie din Germania va ră­mâne în Germania“, a mai spus Aniței.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.