INTERNAŢIONAL: Ge­o­po­li­ti­ca lui Pu­tin: am­bi­ţi­i­le înain­tea ba­ni­lor

Business Magazin (Romania) - - CUPRINS - de MA­RI­US ONCU FOTO: GULIVER/ GETTY IMAGES

Dup schim­ba­rea de re­gim din Ucraina, Rusia a ocu­pat pe­nin­su­la Cri­me­ea, par­te a unui stat su­ve­ran fa de ca­re s-a an­ga­jat, în 1994, al turi de SUA i Marea Britanie, s nu fo­lo­se­asc for a, în schim­bul ced rii ar­se­na­lu­lui nu­cle­ar r mas dup des­tr marea URSS. Pentru scurt timp, Ucraina a fost a treia ma­re pu­te­re nu­cle­ar a lu­mii, sta­tut pe ca­re s-ar pu­tea s -l re­gre­te acum.

AGRESIUNEA RU­SI­EI A DECLAN AT O RETORIC DES­TUL DE AGRE­SIV DIN PAR­TEA STA­TE­LOR UNI­TE I CHIAR A RILOR EUROPENE. Mos­co­va a acți­o­nat pentru a-și pro­te­ja in­te­re­se­le și a pus Occi­den­tul în fața unei si­tuații di­fi­ci­le. Sta­te­le UE, cu puternice le­gă­turi co­mer­cia­le cu Rusia, sunt însă re­ti­cen­te să adop­te mă­suri eco­no­mi­ce pu­ni­ti­ve împo­tri­va ce­lui mai im­por­tant fur­ni­zor de hi­dro­car­buri al spați­u­lui co­mu­ni­tar. În plus, Rusia es­te o im­por­tan­tă piață de des­fa­ce­re a bu­nu­ri­lor com­pa­ni­i­lor europene. În acest con­text com­pli­cat, as­pec­te­le eco­no­mi­ce par a fi pri­o­ri­ta­re pentru pu­te­ri­le UE, pre­cum Germania și Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preșe­din­te­lui Vla­di­mir Pu­tin, ca­re deți­ne încă iniția­ti­va în ace­as­tă criză, ro­lul economic es­te unul se­cun­dar. OSTURI. Politica pe mar­gi­nea pră­pas­ti­ei a lui Pu­tin i-a cos­tat, de­ja, pe unii din­tre apro­piații săi miliarde de do­lari. Res­tul de 144 de milioane de ruși ar pu­tea avea, de ase­me­nea, de plă­tit un preț, scrie Bloom­berg. Con­cen­tra­rea de tru­pe ru­sești în Cri­me­ea a cau­zat pe 3 mar­tie cea mai ma­si­vă vânza­re de acți­uni din ul­ti­mii cinci ani. A împins, de ase­me­nea, ru­bla la un nou mi­nim, fo­rțând ban­ca cen­tra­lă să ope­re­ze cea mai am­plă creștere a do­bânzii de po­li­ti­că mo­ne­ta­ră înce­pând din 1998, când Mos­co­va se îndrep­ta că­tre de­fault.

„Rusia va pi­er­de cel mai mult din cri­za din Ucraina. Încre­de­rea in­ter­nă și ex­ter­nă va avea de su­fe­rit, in­ves­tiți­i­le vor fi mai puți­ne, ieși­ri­le de capital pro­ba­bil mai mari, băn­ci­le din Rusia cu ex­pu­ne­re pe

C

Ucraina vor avea pro­ba­bil pi­er­deri, ru­bla se va de­pre­cia, iar creșterea eco­no­mi­că va fi mai sla­bă“, spu­ne Ti­mot­hy Ash, ana­list-șef pentru pi­ețe emer­gen­te la Stan­dard Bank Gro­up.

Pentru Pu­tin, eco­no­mia nu pa­re a fi de­cât o uneal­tă pentru atin­ge­rea unor obi­ec­ti­ve într-un joc mai am­plu cu sta­te­le din Europa și SUA. Cri­za a ex­pus, însă, slă­bi­ci­u­nea economiei ru­sești, re­con­stru­i­tă de Pu­tin pe ba­ze­le in­dus­tri­ei de pe­trol și ga­ze na­tu­ra­le. Hi­dro­car­bu­ri­le re­pre­zin­tă apro­xi­ma­tiv ju­mă­ta­te din ex­por­tu­ri­le Ru­si­ei, iar stag­na­rea prețu­ri­lor a cau­zat de ce­va timp îngri­jo­ra­re între ofi­cia­lii de la Mos­co­va.

Eco­no­mia de cir­ca 2.000 de miliarde de do­lari a Ru­si­ei ar tre­bui să fie mai di­ver­si­fi­ca­tă pentru a crește, a afir­mat, în fe­brua­rie, șe­ful misiunii FMI la Mos­co­va, Anto­nio Spi­lim­ber­go. Creșterea PIB a înce­ti­nit pentru al pa­tru­lea an con­se­cu­tiv în 2013, oda­tă cu de­cli­nul con­su­mu­lui in­tern și al investițiilor. Avan­sul de anul tre­cut, de 1,3%, a fost cel mai slab de du­pă re­ce­si­u­nea din 2009. Încer­ca­rea lui Pu­tin de a con­ser­va in­te­re­se­le Ru­si­ei în Ucraina, în con­tex­tul pre­luă­rii pu­te­rii de că­tre un re­gim pro-UE, a de­pre­ciat pu­ter­nic ru­bla. Mo­ne­da Ru­si­ei a pierdut 1,8% din va­loa­re, chiar da­că ban­ca cen­tra­lă a cres­cut dobânda neaștep­tat cu 1,5 punc­te pro­cen­tua­le și a chel­tu­it 12 miliarde de do­lari pentru a apă­ra cur­sul, po­tri­vit ING. In­di­ce­le Mi­cex al bur­sei de la Mos­co­va a scă­zut cu până la 13%.

Bur­sa și ru­bla și-au re­venit pa­rțial du­pă ce Pu­tin a anu­nțat că nu are pla­nuri să ane­xe­ze Cri­me­ea sau să in­va­de­ze Ucraina. Cel puțin nu pentru mo­ment.

Jo­cul ris­cant al preșe­din­te­lui rus ame­ni­nță fi­na­nțări de până la 8 miliarde de do­lari pe ca­re vor să le obți­nă di­ver­se com­pa­nii. SUA au aver­ti­zat cu ex­clu­de­rea Ru­si­ei din G8, îngheța­rea de active și res­tri­cții de că­lă­to­rie pentru ofi­cia­li ai Krem­li­nu­lui. Aver­tis­men­te­le SUA ar pu­tea de­ter­mi­na ban­che­rii să re­e­va­lue­ze une­le înțe­le­geri.

Ieși­ri­le de capital amin­tesc de ul­ti­ma cam­pa­nie a lui Pu­tin, în 2008 în Ge­or­gia, o altă fos­tă re­pu­bli­că so­vi­e­ti­că, cam­pa­nie ce a pre­ce­dat cu o lu­nă de zi­le co­lap­sul Leh­man Brot­hers. Con­flic­tul a cau­zat ieșiri de capital de cel puțin 290 de miliarde de do­lari, în timp ce ave­rea to­ta­lă a ce­lor mai bo­gați 25 de ruși a scă­zut într-o pe­ri­oa­dă de cinci luni cu 230 de miliarde de do­lari.

Acum, chiar și înain­tea eveni­men­te­lor de la Ki­ev, Rusia es­ti­ma ieșiri de capital de până la 35 de miliarde de do­lari pentru pri­mul tri­mes­tru, mai mult de ju­mă­ta­te com­pa­ra­tiv cu 63 de miliarde de do­lari anul tre­cut.

Eveni­men­te­le din Cri­me­ea pot fi adău­ga­te pe lis­ta mo­ti­ve­lor pentru re­tra­ge­ri­le de capital, ală­turi de co­ru­pție, bi­ro­crație și pro­ble­me­le din jus­tiție, a spus Ash. Aces­tea sunt com­ple­ta­te de re­du­ce­rea li­chi­di­tăți­lor in­tro­du­se de Re­zer­va Fe­de­ra­lă a SUA în sis­te­mul fi­nan­ciar mon­dial prin­tr-un pro­gram ma­siv de achi­ziții de obli­gați­uni. EA MAI MA­RE UMILIN . „Pi­er­de­rea de ima­gi­ne din aces­te zi­le es­te pro­ba­bil cea mai ma­re umi­li­nță îndu­ra­tă vre­o­da­tă de

C

Pu­tin, iar Rusia nu es­te obișnu­i­tă să piar­dă ast­fel de bă­tă­lii în pro­pri­ul prag. Chiar da­că eveni­men­te­le din Ucraina sunt de­ter­mi­na­te mai mult de politic și mai puțin de economic, exis­tă po­te­nțial pentru un impact economic ne­ga­tiv pu­ter­nic asu­pra Ru­si­ei“, a de­cla­rat Neil She­a­ring, eco­no­mist-șef pentru pi­ețe emer­gen­te la Capital Eco­no­mics. În noi­em­brie, când a ofe­rit Ucrai­nei con­du­se la acel mo­ment de Vik­tor Ia­nu­ko­vici un împru­mut de 15 miliarde de do­lari și re­du­ce­rea prețu­lui la ga­ze pentru a re­nu­nța la un acord de aso­ci­e­re cu UE, Pu­tin a afir­mat că băn­ci­le ru­sești au împru­mu­turi și active de 28 de miliarde de do­lari în Ucraina.

Even­tua­le pro­ble­me cu aces­te împru­mu­turi ar afec­ta sol­va­bi­li­ta­tea in­sti­tuți­i­lor de cre­dit din Rusia, a aver­ti­zat age­nția de ra­ting Fit­ch. ONDUCTE. Companiile din Rusia au in­ves­tiții în Ucraina în sec­toa­re pre­cum ener­gie, apă­ra­re și agri­cul­tu­ră. Ucraina es­te pe lo­cul cinci în rândul par­te­ne­ri­lor co­mer­cia­li ai Ru­si­ei, cu 39,6 miliarde de do­lari anul tre­cut. Și mai im­por­tan­tă pentru Pu­tin es­te rețe­aua de ga­zo­duc­te a Ucrai­nei, prin ca­re Gaz­prom li­vre­a­ză în Europa mai mult de ju­mă­ta­te din ga­ze­le vându­te pe cea mai im­por­tan­tă piață a sa.

Chiar și așa, Pu­tin es­te pre­gă­tit să fa­că ori­ce es­te ne­ce­sar pentru a împi­e­di­ca Ucraina să se ală­tu­re Ves­tu­lui, a de­cla­rat Mi­cha­el Gan­ske, șef pentru pi­ețe emer­gen­te la Rog­ge Glo­bal Par­tners, din Lon­dra.

Pu­tin con­si­de­ră Ucraina, cu 45 de milioane de lo­cu­i­tori, drept o com­po­nen­tă cheie a unui bloc co­mer­cial ca­re să ri­va­li­ze­ze cu UE. Uni­u­nea sa va­ma­lă, de ca­re vroia să se apro­pie Ia­nu­ko­vici,

Cin­clu­de Rusia, Be­la­rus și Ka­zah­stan, în timp ce Arme­nia a ac­cep­tat să se ală­tu­re.

„Lui Pu­tin îi pa­să de economie, dar îi pa­să mai mult de mă­reția Ru­si­ei și de in­flue­nța re­gi­o­na­lă. Ca un fost spi­on, Pu­tin are în cap ide­ea Ru­si­ei puternice și nu poate ac­cep­ta de­cli­nul im­por­ta­nței aces­teia în con­tex­tul ge­o­po­li­tic. Nu-i pla­ce ide­ea ori­en­tă­rii spre Vest a Ucrai­nei, cu per­spec­ti­va ca ța­ra să de­vi­nă mai târziu mem­bră a UE și chiar a NATO“, a spus Gan­ske. OMPANII STR INE I UE. Ris­cu­ri­le pentru eco­no­mi­i­le și companiile sta­te­lor din UE es­te de ase­me­nea ri­di­cat. UE de­pin­de de Rusia, al trei­lea ma­re par­te­ner co­mer­cial al său. Le­gă­tu­ri­le eco­no­mi­ce con­ti­nuă să fie strânse, în po­fi­da tur­bu­le­nțe­lor cau­za­te de criză și de răz­boi­ul ruso-ge­or­gian din 2008, scrie re­vis­ta ger­ma­nă Der Spi­e­gel. Sta­te­le UE sunt, de de­par­te, cea mai im­por­tan­tă sur­să de in­ves­tiții străi­ne în Rusia.

Eu­ro­pe­nii ex­por­tă în prin­ci­pal uti­la­je, pro­du­se chi­mi­ce și agri­co­le, în timp ce im­por­tu­ri­le sunt for­ma­te în ma­re par­te din ma­te­rii pri­me. În con­tex­tul re­to­ri­cii europene pri­vind in­sti­tu­i­rea de san­cți­uni, Rusia a aver­ti­zat cu po­si­bi­li­ta­tea de a con­fis­ca active din Rusia ale com­pa­ni­i­lor și ce­tățe­ni­lor sta­te­lor europene.

In­ves­tiți­i­le mari ale eu­ro­pe­ni­lor fac un ast­fel de in­stru­ment de­o­se­bit de efi­ci­ent în des­cu­ra­ja­rea unor san­cți­uni du­re.

Sta­te­le Uni­te sunt aten­te la ce se întâmplă în Europa, ști­ind că nu pot exer­ci­ta pre­si­uni su­fi­ci­en­te asu­pra Ru­si­ei fără spri­ji­nul

C

UE. Asta pentru că SUA nu se află nici mă­car între pri­mii ze­ce par­te­neri co­mer­cia­li ai Ru­si­ei. „Ame­ri­ca­nii pot exer­ci­ta pre­si­uni eco­no­mi­ce su­fi­ci­en­te asu­pra Ru­si­ei doar împreu­nă cu Europa“, a de­cla­rat expertul în re­lații tran­sa­tlan­ti­ce Jack Ja­nes, de la Insti­tu­tul Ame­ri­can pentru Stu­dii Ger­ma­ne Con­tem­po­ra­ne, din Was­hin­gton.

Deși pentru mo­ment se pa­re că Pu­tin es­te cel ca­re și-a mar­cat un gol în pro­pria poar­tă, per­spec­ti­ve­le nu sunt toc­mai bu­ne nici pentru companiile europene din Rusia, mai ales ce­le active în sec­to­rul ener­gi­ei. Une­le din­tre san­cți­u­ni­le eu­ro­pe­ni­lor și ame­ri­ca­ni­lor ar pu­tea chiar ser­vi obi­ec­ti­ve­lor preșe­din­te­lui rus, ca­re a fă­cut efor­turi în anii an­te­ri­ori să ex­clu­dă com­pa­nii străi­ne din une­le proiecte foar­te pro­fi­ta­bi­le de pe­trol și ga­ze.

De ase­me­nea, Pu­tin ar pu­tea fi mu­lțu­mit da­că une­le san­cți­uni îi de­ter­mi­nă pe oli­gar­hii ruși și ave­ri­le aces­to­ra să stea în Rusia, mult mai la înde­mâna ța­ru­lui de­cât prin țări pre­cum Marea Britanie. HINA. Un as­pect in­te­re­sant al cri­zei din Ucraina es­te dat de Chi­na, un im­por­tant par­te­ner co­mer­cial, și nu numai, al Ru­si­ei.

Bei­jin­gul înce­ar­că să evi­te adop­ta­rea unei po­ziții co­e­ren­te față de si­tuația din Ucraina și a pus sub sem­nul între­bă­rii chiar și atașa­men­tul față de ce­le­brul prin­ci­piu al „nea­mes­te­cu­lui în tre­bu­ri­le in­ter­ne“. În mod na­tu­ral, Chi­na es­te ten­ta­tă să sim­pa­ti­ze­ze cu Vla­di­mir Pu­tin, personaj ca­re atacă in­te­re­se­le Sta­te­lor Uni­te. To­tuși, Chi­na s-a opus de-a lun­gul tim­pu­lui ori­că­ror acți­uni de ames­tec în tre­bu­ri­le in­ter­ne ale altor sta­te, posibil din cau­za pro­pri­i­lor sen­si­bi­li­tăți, pre­cum Tai­wan și Ti­bet. Mi­nis­trul de Ex­ter­ne de la Mos­co­va a anu­nțat că Rusia și Chi­na au vi­zi­uni si­mi­la­re asu­pra si­tuați­ei din Ucraina. In­for­mația a fost însă ur­ma­tă de un mesaj cla­sic al Mi­nis­te­ru­lui de Ex­ter­ne chi­nez, ca­re a re­a­fir­mat prin­ci­pi­ul nea­mes­te­cu­lui în tre­bu­ri­le in­ter­ne, pre­cum și res­pec­tul Chi­nei pentru in­de­pen­de­nța, in­te­gri­ta­tea și su­ve­ra­ni­ta­tea Ucrai­nei. În aceeași zi însă, Bei­jin­gul și-a nua­nțat con­si­de­ra­bil po­ziția.

„Chi­na își res­pec­tă întot­de­au­na pro­pri­i­le prin­ci­pii di­plo­ma­ti­ce și co­du­ri­le de ba­ză ale re­lați­i­lor in­ter­nați­o­na­le, va­la­bi­le și în ches­ti­u­nea Ucrai­nei. În ace­lași timp, am luat în con­si­de­ra­re fac­to­rii is­to­rici și con­tem­po­rani ai si­tuați­ei din Ucraina“, a spus un pur­tă­tor de cu­vânt.

Age­nția chi­ne­ză de pre­să Xi­hua a afir­mat că aces­te co­men­ta­rii „cla­ri­fi­că“po­ziția Chi­nei în pri­vi­nța acți­u­ni­lor

CRu­si­ei în Cri­me­ea. De­cla­rația pa­re că po­ziți­o­nea­ză Chi­na mai aproa­pe de Rusia și împo­tri­va Occi­den­tu­lui.

La nici do­uă zi­le, a venit rândul SUA să anu­nțe că a dis­cu­tat cu ofi­cia­lii de la Bei­jing, iar Chi­na su­sți­ne ne­ce­si­ta­tea re­zol­vă­rii cri­zei ucrai­ne­ne pe ba­za res­pec­tă­rii „su­ve­ra­ni­tății și in­te­gri­tății te­ri­to­ria­le a Ucrai­nei“. Pentru mo­ment, po­ziția Chi­nei es­te ne­cla­ră, dar chiar și ace­as­ta mar­che­a­ză o schim­ba­re ma­jo­ră în re­to­ri­ca Bei­jin­gu­lui. Chi­na pri­vește pro­ba­bil cu ma­re ate­nție și la acți­u­ni­le UE și SUA de san­cți­o­na­re a Ru­si­ei. O re­a­cție sla­bă ar pu­tea încu­ra­ja țări ca­re au di­ver­ge­nțe te­ri­to­ria­le cu ve­ci­nii. Prin­tre aces­tea, Chi­na are pre­te­nții față de ce­le mai mul­te sta­te din re­gi­u­nea sa, dar mai ales în Marea Chi­nei de Est și în Marea Chi­nei de Sud. La aces­tea s-ar adău­ga și Tai­wan. În toa­te po­si­bi­le­le di­ver­ge­nțe cu ță­ri­le înve­ci­na­te, Chi­na es­te încă ți­nu­tă în șah de fo­rța mi­li­ta­ră și eco­no­mi­că a SUA. O alia­nță strânsă a Chi­nei cu Rusia, mai ales în per­spec­ti­va unor san­cți­uni eco­no­mi­ce din par­tea sta­te­lor oc­ci­den­ta­le, ar întări po­ziția ce­lor do­uă țări. Rusia, cu un te­ri­to­riu vast în Asia, ar asi­gu­ra Chi­nei re­sur­se­le na­tu­ra­le de ca­re a do­ua ma­re economie a lu­mii ar avea ne­voie. USIA A PETRECUT SU­TE DE ANI FOR ÂND GRANI ELE VECINILOR S I DE LA VEST, DUP AFORISMUL ATRI­BU­IT ARINEI ECA­TE­RI­NA CEA MA­RE ÎN SE­CO­LUL AL XVIII-LEA C SIN­GU­RA MO­DA­LI­TA­TE DE A PRO­TE­JA GRANI ELE RII ES­TE CA ACES­TEA S FIE EX­TIN­SE. In­va­zia lui Na­po­le­on din 1812 și cea a lui Hi­tler din 1941 au pus dra­ma­tic în evi­de­nță slă­bi­ci­u­nea Ru­si­ei. Pe­ri­me­trul de se­cu­ri­ta­te al Ru­si­ei a atins un punct ma­xim du­pă Al Doi­lea Răz­boi Mon­dial, când im­pe­ri­ul lui Sta­lin se întin­dea până la Elba, gra­nița Ger­ma­ni­ei de Est cu Ves­tul. Pu­tin a de­plâns co­lap­sul URSS drept cea mai gra­vă ca­tas­tro­fă ge­o­po­li­ti­că a se­co­lu­lui XX.

„Pu­tin se com­por­tă ca Uni­u­nea So­vi­e­ti­că. Practic con­ti­nuă Doc­tri­na Brej­nev. Ace­as­ta afir­ma că exis­tă un spațiu în afa­ra gra­nițe­lor so­vi­e­ti­ce ca­re es­te al nos­tru. Asta con­ti­nuă Pu­tin“, spu­ne Andrei Zu­bov, istoric și pro­fe­sor la Insti­tu­tul de Stat pentru Re­lații In­ter­nați­o­na­le din Mos­co­va, afi­liat Mi­nis­te­ru­lui de Ex­ter­ne. Cri­me­ea se află sub ocu­pație mi­li­ta­ră ru­se­as­că, iar ce­tățe­nii re­gi­u­nii, 59% et­nici ruși, vor fi che­mați la sfârși­tul lu­nii mar­tie să-și de­ci­dă viitorul. O se­pa­ra­re ar adău­ga Ucraina pe lis­ta sta­te­lor ca­re au te­ri­to­rii sub con­tro­lul Moscovei, pe ca­re se re­gă­sesc de­ja Re­pu­bli­ca Mol­do­va și Ge­or­gia.

R

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.