Mul­te din­tre pro­vo­că­ri­le la ca­re am fost mar­tori în 2012 au con­ti­nuat să exer­ci­te pre­si­uni și în 2013. Su­bi­ec­tul cel mai fi­er­bin­te a fost abi­li­ta­tea gu­ver­ne­lor de a im­ple­men­ta proi­ec­te­le pe pia­ţă. Dis­cu­ţi­i­le pu­bli­ce au evo­luat, iar dezbaterile des­pre in­fr

Business Magazin (Romania) - - ANALIZ -

GDANIELA NEMOIANU uver­nul Ro­mâni­ei a par­curs pași im­por­ta­nți de de­blo­ca­re a ob­sta­co­le­lor acu­mu­la­te în ul­ti­mii 10 ani, de con­tu­ra­re a stra­te­gi­ei și co­nți­nu­tu­lui mas­ter-pla­nu­lui nați­o­nal de in­fras­truc­tu­ră, de mo­der­ni­za­re a ca­dru­lui le­gis­la­tiv prin no­ua le­ge PPP și rein­tro­du­ce­rea stan­dar­de­lor FIDIC și de op­ti­mi­za­re a alo­că­ri­lor de fon­duri bu­ge­ta­re și europene că­tre pri­o­ri­tăți­le pe ter­men me­diu și lung. Ro­mânia va tre­bui să ți­nă cont că pro­pri­i­le proiecte de in­fras­truc­tu­ră sunt su­pu­se unor pre­si­uni com­pe­ti­ti­ve enor­me în con­tex­tul european și glo­bal, în pri­vi­nța ac­ce­su­lui la fi­na­nța­re, in­te­re­su­lui marilor con­trac­tori și dis­po­ni­bi­li­tății re­sur­se­lor spe­cia­li­za­te. IN­VES­TI IILE STIMULEAZ CRE TEREA

La ni­vel mon­dial se con­si­de­ră că in­fras­truc­tu­ra es­te calea spre dezvoltarea eco­no­mi­că. Sun­tem sub sem­nul „Re­vo­luți­ei In­fras­truc­tu­rii“. Con­form cal­cu­le­lor re­a­li­za­te de Ban­ca Mon­dia­lă, o creștere de 10% în su­me­le alo­ca­te sec­to­ru­lui in­fras­truc­tu­rii poate conduce la o creștere de 1% în pro­du­cția unei țări.

Ne­voi­le sunt mari. Asia va avea pro­ba­bil ne­voie de in­ves­tiții în va­loa­re de 11 tri­li­oa­ne USD în in­fras­truc­tu­ra de ba­ză până în anul 2030. În Afri­ca Sub­sa­ha­ria­nă nu­mă­rul proi­ec­te­lor ban­ca­bi­le a cres­cut în mod con­stant și es­te în pre­zent cea mai ma­re re­gi­u­ne ca­re be­ne­fi­cia­ză de cre­di­te pentru in­fras­truc­tu­ră acor­da­te de Inter­na­ti­o­nal Fi­nan­ce Cor­po­ra­ti­on.

Companiile in­ter­nați­o­na­le din domeniul in­fras­truc­tu­rii con­ti­nuă să se con­cen­tre­ze pe noi pi­ețe din afa­ra Eu­ro­pei și Ame­ri­cii de Nord pentru a-și dezvolta afa­ce­ri­le. Con­cu­re­nța, sti­mu­la­tă de cre­di­te in­ter­ne pentru export, dez­vol­ta­re re­gi­o­na­lă și in­sti­tuții de fi­na­nța­re mul­ti­la­te­ra­lă, se in­ten­si­fi­că în Asia, Afri­ca și Ame­ri­ca La­ti­nă, pe mă­su­ră ce companiile trec de gra­nițe­le pi­ețe­lor lor tra­diți­o­na­le pentru a dezvolta proiecte și a vin­de ma­te­ria­le în re­gi­uni cu dez­vol­ta­re ra­pi­dă. Am pu­tut ve­dea o creștere a ieși­ri­lor de capital de la in­ves­ti­tori din Ja­po­nia, Co­re­ea de Sud și Chi­na, ca­re și-au fă­cut o in­tra­re agre­si­vă pe pi­ețe­le glo­ba­le pro­fi­ta­bi­le, și ne aștep­tăm ca ace­as­tă ten­di­nță să con­ti­nue du­pă 2014.

Una din­tre ten­di­nțe­le iden­ti­fi­ca­te de noi pentru 2013 ca­re încă nu s-a ma­te­ria­li­zat es­te emer­ge­nța unor noi mo­de­le de in­fras­truc­tu­ră ca­re să re­cu­noas­că mai bi­ne obiectivele pe ter­men lung și va­loa­rea ci­clu­lui de viață. În timp ce struc­tu­ra de pro­pri­e­ta­te asu­pra ac­ti­ve­lor se di­ver­si­fi­că și a fost in­clu­să în ten­di­nțe­le su­bli­nia­te de noi, încă mai tre­bu­ie să aștep­tăm apa­riția unor noi me­ca­nis­me de fi­na­nța­re ca­re să di­ver­si­fi­ce sur­se­le de veni­turi pentru proiecte. Mo­de­le­le noi de fi­na­nța­re au o evo­luție len­tă, iar piața da­to­ri­i­lor in­sti­tuți­o­na­le a înre­gis­trat mai puți­ne pro­gre­se de­cât s-a an­ti­ci­pat. În con­diți­i­le în ca­re nu­mă­rul tran­za­cți­i­lor va crește con­form aștep­tă­ri­lor, ca­pa­ci­ta­tea pi­ețe­lor fi­nan­cia­re se va afla sub o pu­ter­ni­că pre­si­u­ne. Da­că la ace­as­ta se adau­gă ne­voia de fi­na­nța­re a proi­ec­te­lor com­ple­xe, ca de exem­plu cen­tra­le nu­cle­a­re și căi fe­ra­te de ma­re vi­te­ză, atunci noi mo­de­le va tre­bui con­ce­pu­te. TENDIN E DE­JA PRE­ZEN­TE I TENDIN E EMER­GEN­TE ÎN 2014

Anul tre­cut KPMG a iden­ti­fi­cat 10 ten­di­nțe ca­re schim­bă pei­sa­jul in­fras­truc­tu­rii. Pentru a re­flec­ta na­tu­ra evo­lu­ti­vă a aces­tui sector, am struc­tu­rat lis­ta pentru anul 2014 ast­fel încât să dis­cu­tăm ace­le ten­di­nțe ca­re încă sunt re­le­van­te și noi­le ten­di­nțe ca­re au apă­rut și ca­re vor avea impact anul aces­ta. TENDIN A 1 LU­MEA VA PL TI, DAR CÂ I Î I POT PER­MI­TE?

Es­te ne­voie de mai mu­lți bani pentru in­fras­truc­tu­ră, dar exis­tă to­tuși un nu­măr li­mi­tat de sur­se. Ta­xe­le ru­ti­e­re, im­po­zi­te­le, bi­le­te­le de drum și comisioanele sunt

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.