CÂȘTIGĂTORII ȘI PERDANŢII

Business Magazin (Romania) - - 168 DE ORE // ECONOMIE GLOBAL -

ăz­boi­ul co­mer­cial ru­so­u­crai­nean se ex­tin­de, cu ri­coșeul ine­vi­ta­bil al os­ti­li­tăți­lor în di­re­cția UE. Du­pă ce Gaz­prom a scum­pit ga­zul li­vrat Ucrai­nei la 485 do­lari/mc (în loc de 268 do­lari/mc, cât con­veni­se fos­tul preșe­din­te Ia­nu­ko­vici în de­cem­brie tre­cut), iar Ucraina a re­pli­cat, pentru ure­chi­le eu­ro­pe­ni­lor, că nu poate plă­ti un ase­me­nea preț fi­in­dcă îi pe­ri­cli­te­a­ză ca­pa­ci­ta­tea de a asi­gu­ra tran­zi­tul nor­mal al ga­zu­lui spre Europa, Ki­e­vul a mar­cat și ra­ta­rea de că­tre Naf­to­gaz a sca­de­nței de plată a da­to­ri­ei de 2,2 mld. do­lari că­tre Gaz­prom, la 7 apri­lie. Vla­di­mir Pu­tin a tri­mis o scri­soa­re li­de­ri­lor din ță­ri­le UE ca­re cumpără gaz ru­sesc, în frun­te cu Germania și Ita­lia, aver­ti­zându-i că s-a ajuns la un sta­diu „cri­tic“al im­pa­su­lui da­to­ri­ei ucrai­ne­ne, cu po­si­bi­le con­se­ci­nțe asu­pra tran­zi­tu­lui de ga­ze spre Europa. Pu­tin de­cla­ra­se, an­te­ri­or, că Rusia nu poate con­ti­nua la in­fi­nit să sub­venți­o­ne­ze eco­no­mia în fa­li­ment a Ucrai­nei și că ace­as­tă răs­pun­de­re ar tre­bui să o preia acum Eco­no­mi­i­le emer­gen­te con­ti­nuă să cre­as­că, ara­tă FMI în ra­por­tul de per­spec­ti­vă asu­pra economiei glo­ba­le, însă creșterea s-a înce­ti­nit în ul­ti­mii doi ani și va ră­mâne sub aștep­tări încă un timp (pentru Europa emer­gen­tă, FMI pre­zi­ce o creștere de 2,4% în 2014 și 2% la anul, fa­ţă de 2,8% în 2013). Pe de o par­te, ex­pli­că Fondul, o per­for­man­ţă mai bu­nă a eco­no­mi­i­lor dez­vol­ta­te sti­mu­le­a­ză ex­por­tu­ri­le din­spre ce­le emer­gen­te, însă în ace­lași timp re­dre­sa­rea eco­no­mi­i­lor dez­vol­ta­te înse­am­nă mi­gra­rea ca­pi­ta­lu­ri­lor vo­la­ti­le, ca­re pă­ră­sesc ast­fel pi­e­ţe­le emer­gen­te în cău­ta­re de câști­guri mai mari. În ţă­ri­le ca­re au un co­merţ mai in­tens cu eco­no­mi­i­le avan­sa­te (Ma­lai­e­zia, Me­xic) pre­do­mi­nă pri­mul fac­tor, cel po­zi­tiv, dar pentru ţă­ri­le mai des­chi­se fa­ţă de in­tră­ri­le și ieși­ri­le de ca­pi­ta­luri vo­la­ti­le (Chi­le, Thai­lan­da), al doi­lea fac­tor îl ani­hi­le­a­ză sau chiar între­ce în im­por­tan­ţă pe pri­mul.

2004 SUA și UE, ca­re au re­cu­nos­cut noi­le au­to­ri­tăți de la Ki­ev, „dar n-au dat până acum ni­ci­un do­lar ca să su­sți­nă eco­no­mia ță­rii“, pe când Rusia nu re­cu­noaște noi­le au­to­ri­tăți, dar în schimb su­sți­ne eco­no­mia ve­ci­nă cu „su­te de milioane și miliarde“. În de­cem­brie, Rusia a ofe­rit Ucrai­nei 3 mld. do­lari din împru­mu­tul pre­co­ni­zat de 15 mld. do­lari, pre­cum și un dis­co­unt de 33% la prețul ga­ze­lor, deși Ucraina nu mai reuși­se de la înce­pu­tul lui 2013 să achi­te ga­zul primit. Da­to­ria to­ta­lă a Ucrai­nei că­tre Rusia, in­clu­siv fac­tu­ra la ga­ze, se ri­di­că la 16,6 mld. do­lari, con­form pre­mi­e­ru­lui rus Dmi­tri Med­ve­dev. Scri­soa­rea lui Pu­tin că­tre cum­pă­ră­to­rii eu­ro­peni de gaz ru­sesc a venit ca o con­fir­ma­re iro­ni­că a zi­ce­rii, înde­lung cri­ti­ca­te în pre­sa est-eu­ro­pe­a­nă, a lui Mar­tin Schulz, preșe­din­te­le Par­la­men­tu­lui European, ca­re s-a opus in­sti­tu­i­rii de noi san­cți­uni eco­no­mi­ce contra Ru­si­ei, amin­tind cu sin­ce­ri­ta­te de­zar­man­tă de exis­te­nța in­te­re­se­lor co­mu­ne între UE și Rusia: „Ca­re es­te in­te­re­sul Ru­si­ei? Să ex­por­te ener­gie. Ca­re es­te in­te­re­sul UE? Să cum­pe­re ener­gie la prețuri re­zo­na­bi­le“.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.