Suc­ces an­tre­pre­no­rial i an­tre­pre­nori de suc­ces 52% din­tre an­tre­pre­no­rii români con­si­de­ră că pre­zen­ta­rea po­vești­lor de suc­ces are cel mai ma­re impact în pro­mo­va­rea cul­tu­rii an­tre­pre­no­ria­le – ara­tă un studiu EY din 2013. Se nasc mai mul­te între­bări. Ce îns

Business Magazin (Romania) - - OPINIE -

CE ÎNSEAMN I CUM APA­RE SUC­CE­SUL AN­TRE­PRE­NO­RIAL. I-am între­bat pe mai mu­lți an­tre­pre­nori ce re­pre­zin­tă suc­ce­sul pentru ei. Au dat răs­pun­suri foar­te di­ver­se: simt că au suc­ces când reușesc să atin­gă țin­te din ce în ce mai am­biți­oa­se; când cre­e­a­ză din ni­mic lu­cruri noi, mun­cind așa cum își do­resc, pentru cine do­resc și cu cine do­resc; când sunt uti­li și cre­e­a­ză va­loa­re în ju­rul lor; când sunt cu­nos­cuți și re­cu­nos­cuți. Pentru ei, ba­nii sunt re­zul­ta­tul mun­cii apre­cia­te de că­tre cli­e­nți și nu un scop în si­ne. V-ați ui­tat vre­o­da­tă în ochii unui între­prin­ză­tor ca­re a avut o re­a­li­za­re im­por­tan­tă? Scli­pesc la fel de ta­re ca atunci când se naște un co­pil do­rit. I-am mai între­bat, de ase­me­nea, ce sfa­turi le dau ce­lor ca­re nu au încă suc­ces, dar și-l do­resc. Au răs­puns: „Să fa­că doar lu­cruri ne­ce­sa­re cli­e­nți­lor, dar numai da­că le plac și lor – să nu in­tre în do­me­nii ca­re nu îi atrag și pe ca­re nu le cu­nosc; să sta­bi­le­as­că obi­ec­ti­ve re­a­lis­te, chiar da­că nu sunt mă­rețe, și să se con­cen­tre­ze per­ma­nent asu­pra lor; să fie ga­ta să schim­be stra­te­gia da­că e ne­ce­sar, dar să nu se dea bă­tuți; când au un eșec, să învețe re­pe­de din el și să me­ar­gă mai de­par­te; să fie per­se­ve­re­nți, op­ti­miști, îndrăz­neți și să fa­că lu­cru­ri­le foar­te bi­ne“. De mul­te ori, suc­ce­sul nu apa­re din pri­ma încer­ca­re, de ace­ea gândirea po­zi­ti­vă și per­se­ve­re­nța sunt ese­nția­le. In­ter­vi­uri re­a­li­za­te de Ernst & Young cu 685 de câști­gă­tori ai com­pe­tiți­ei An­tre­pre­no­rul anu­lui, co­tați ca fi­ind cei mai ino­va­tori și de suc­ces pe plan mon­dial, au ară­tat că 60% din­tre aceștia au avut reuși­te re­cu­nos­cu­te du­pă ce au înfi­i­nțat mai mult de trei com­pa­nii, 20% du­pă mai mult de șa­se, iar 10% du­pă mai mult de ze­ce. La ni­vel ma­cro, gu­ver­nul, an­tre­pre­no­rii înșiși și cor­po­rați­i­le re­pre­zin­tă cei mai im­por­ta­nți fac­tori de pro­pul­sa­re a suc­ce­su­lui an­tre­pre­no­rial. Es­te ne­ce­sa­ră acți­u­nea lor coor­do­na­tă, pentru: o mai bu­nă fi­na­nța­re a com­pa­ni­i­lor an­tre­pre­no­ria­le în toa­te eta­pe­le lor de dez­vol­ta­re; ac­ce­sul la edu­cație și trai­ning de ca­li­ta­te, atât în li­cee și uni­ver­si­tăți, cât și prin in­ter­me­di­ul învăță­rii con­ti­nue; un sis­tem de ta­xa­re sti­mu­la­tiv și o le­gis­lație sim­pli­fi­ca­tă, ca­re să înles­neas­că înfi­i­nța­rea și dezvoltarea com­pa­ni­i­lor; o cul­tu­ră an­tre­pre­no­ria­lă to­le­ran­tă față de eșec, ca­re să apre­ci­e­ze și să ce­le­bre­ze suc­ce­sul și pros­pe­ri­ta­tea obți­nu­te pe cont pro­priu, să sti­mu­le­ze cer­ce­ta­rea și ino­va­rea. Insu­fi­ci­en­ta fi­na­nța­re, pro­ble­me­le cu an­ga­jații și lip­sa de ex­pe­ri­e­nță și know-how sunt ce­le trei ba­ri­e­re prin­ci­pa­le pentru dezvoltarea com­pa­ni­i­lor an­tre­pre­no­ria­le. NTREPRENORII DE SUC­CES I POVE TILE LOR. Stă­te­am de cu­rând de vor­bă cu o pri­e­te­nă. La un mo­ment dat, a primit un mesaj pe What­sApp de la băia­tul ei - un li­ce­an sim­pa­tic, în cău­ta­re de drum. L-a ci­tit zâmbind și mi-a întins te­le­fo­nul. Me­sa­jul, venit de pe rețe­le­le de so­cia­li­za­re, era, în ma­re, urmă­to­rul: ”Bill Ga­tes, Ste­ve Jobs, Mark Zuckerberg au re­nu­nțat la facultate și sunt bo­gați. Dar da­că eu voi re­nu­nța la facultate…“și pe ecran apă­rea ca­ri­ca­tu­ra unui in­di­vid ca­re ce­rșea pe mar­gi­nea dru­mu­lui. Întâmpla­rea se le­a­gă de ce­ea ce scriu acum. În pri­mul rând, îmi amin­tește de dis­cuți­i­le me­le cu ti­neri ca­re nu au cu­ra­jul să por­neas­că pe cont pro­priu, pentru că nu au ta­len­tul, ca­ris­ma și

A

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.