LECŢII DE REALPOLITIK Ști­rea ca­re mi-a dat de gândit: Chi­na va de­ve­ni din acest an cea mai pu­ter­ni­că economie a lu­mii, la pa­ri­ta­tea pu­te­rii de cum­pă­ra­re, înain­tea Sta­te­lor Uni­te, iar India a de­pășit de­ja Ja­po­nia și se si­tue­a­ză pe lo­cul trei. Ști­rea ca­re m

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL -

Un ins gro­zav de deștept a re­mar­cat ur­mă­toa­re­le: ime­diat du­pă naște­re sun­tem bă­gați într-o cu­tie, pe ur­mă sun­tem tran­spor­tați, cu aju­to­rul unei cu­tii, spre o cu­tie ma­re ca­re ne va adă­pos­ti co­pi­lă­ria. Sun­tem edu­cați în cu­tii, lu­crăm într-o cu­tie, ne de­pla­săm cu aju­to­rul unei cu­tii, ne con­ce­pem co­pi­ii într-o cu­tie, iar da­că pi­e­rim, sun­tem așe­zați într-o cu­tie. Și unul din­tre ce­le mai preți­oa­se sfa­turi pe ca­re ți le dă lu­mea es­te „think out­si­de the box“, gândește în afa­ra cu­ti­ei.

Mi-am adus amin­te ace­as­tă is­to­ri­oa­ră în mo­men­tul în ca­re am ci­tit că însuși Bei­jin­gul a re­a­cți­o­nat, sur­prin­ză­tor, cu re­zer­ve la ipo­te­za Băn­cii Mon­dia­le - de fapt o le­cție de realpolitik. Asta pentru că înca­dra­rea Chi­nei în rândul ță­ri­lor dez­vol­ta­te ar im­pu­ne o se­rie de mă­suri puțin plă­cu­te, dă­tă­toa­re de bă­tăi de cap și năs­că­toa­re de chel­tu­i­e­li, cum ar fi re­du­ce­rea emi­si­i­lor de ga­ze cu efect de se­ră (Chi­na es­te pe pri­mul loc în lu­me); ba ar mai tre­bui și re­for­me ale sis­te­mu­lui fi­nan­ciar, apli­ca­te con­ce­sii co­mer­cia­le sau chiar re­for­me eco­no­mi­ce și in­dus­tria­le. Nu es­te o prac­ti­că no­uă; în 2010, când chi­ne­zii pri­me­au ste­luța de „cel mai ma­re ex­por­ta­tor al lu­mii“, pre­sa lo­ca­lă vor­bea des­pre ires­pon­sa­bi­li­ta­tea te­o­ri­i­lor oc­ci­den­ta­le le­ga­te de res­pon­sa­bi­li­tăți­le Chi­nei în lu­me (era vor­ba des­pre su­be­va­lua­rea mo­ne­dei, des­pre da­to­ria ex­ter­nă ame­ri­ca­nă, des­pre con­su­mu­ri­le uriașe de ener­gie sau des­pre res­pon­sa­bi­li­tăți­le le­ga­te de schim­bă­ri­le cli­ma­ti­ce). Realpolitik, cum zi­ce­am - oa­me­nii își știu in­te­re­sul și își joa­că, cât mai bi­ne, că­rți­le.

Să tre­cem în bar­ca eu­ro­pe­a­nă, mâna­tă de vântul cam­pa­ni­ei elec­to­ra­le, și să re­mar­căm cât de lu­na­ti­ce par a fi par­ti­de­le românești în abor­da­re - slo­ga­nuri gău­noa­se și jo­curi nai­ve de cu­vin­te, dar ni­mic prag­ma­tic, ima­gini cu alu­ră de Ma­trix, pu­ter­nic mo­di­fi­ca­te în Pho­tos­hop, dar ni­mic des­pre viitorul uni­u­nii, des­pre câști­ga­rea unui loc mai de soi în ochii și mi­nți­le eu­ro­pe­ni­lor, des­pre respect și dez­vol­ta­re so­cia­lă.

Europa es­te în pre­zent o ma­re de in­te­re­se mai mult sau mai puțin di­ver­gen­te, o su­mă con­si­de­ra­bi­lă de idi­o­sin­cra­zii dă­tă­toa­re de mai mul­tă sau mai puți­nă ur­ti­ca­rie, cu­prin­se într-un proi­ect prea am­biți­os, aș spu­ne, pentru vre­mu­ri­le pe ca­re le trăim și oa­me­nii ca­re le po­pu­le­a­ză. Avem de-a fa­ce cu de­mon­strații per­ma­nen­te de pu­te­re, exis­tă eu­ro­peni „de drept“și eu­ro­peni de ca­te­go­ria a do­ua, îngă­du­iți, lip­siți de pu­te­re eco­no­mi­că și de in­flue­nță. O altă le­cție de realpolitik.

În pre­zent cel mai im­por­tant lu­cru pe ca­re tre­bu­ie să îl fa­că eu­ro­pe­nii es­te să re­nu­nțe la ipo­cri­zie și să dis­cu­te des­chis pro­ble­me­le uni­u­nii. În spa­te­le jo­cu­ri­lor de pu­te­re se as­cund tot tim­pul in­te­re­se: Gre­cia, oaia neagră a uni­u­nii, sfă­tu­i­tă cu ci­nism să își fa­că le­cți­i­le sau să își vândă insulele, be­ne­fi­cia­ră a mai mul­tor pa­che­te de aju­to­ra­re de mul­te miliarde de eu­ro, a de­ru­lat un pro­gram su­sți­nut de înar­ma­re, cu prin­ci­pa­li be­ne­fi­ciari SUA, Germania și Fra­nța. Și o bu­nă par­te din mul­te­le miliarde pri­mi­te aju­tor s-au întors la ne­mți și fran­ce­zi, pentru sub­ma­ri­ne, tan­curi și alte­le ase­me­nea; to­tul cu gar­ni­tu­ra cu­veni­tă de scan­da­luri de mi­tă și co­ru­pție. Încă o le­cție de realpolitik.

În pri­vi­nța ro­mâni­lor, de­ja mi se pa­re că a re­pe­ta po­vești­le cu ba­nii eu­ro­peni sau cu in­te­gra­rea ar fi o do­va­dă de nai­vi­ta­te - po­li­ti­ci­e­nii par a fi aban­do­nat to­tal frâi­e­le în fa­voa­rea bi­ro­crați­lor de la Bruxelles și nu de­ge­a­ba sun­tem so­co­tiți lip­siți de in­flue­nță. Gândirea „out­si­de the box“a ro­mânu­lui es­te ea însăși pri­zo­ni­e­ra cu­ti­ei ne­pu­ti­nței noas­tre de a ne conduce și ad­mi­nis­tra.

Vă pro­pun un pic­tor ame­ri­can, John Bram­blitt. În mod nor­mal nu l-aș fi pro­mo­vat, dar omul es­te orb. Re­pet, es­te orb și pic­te­a­ză. „Ci­tește“fețe­le sau obi­ec­te­le cu mâi­ni­le, re­cu­noaște vop­se­aua du­pă tex­tu­ră și tra­se­a­ză con­tu­ru­ri­le cu o vop­sea spe­cia­lă, în re­li­ef. Es­te do­va­da vie că oa­me­nii pot reuși, da­că vor.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.