VALOAREA STATISTICII DEPINDE DE CONTEXT Ori­un­de întoar­cem ca­pul ne lo­vim de sta­tis­tici: ne spun ce pro­cent din­tre ro­mâni trăi­esc bine sau nu, cât de mult au cres­cut sau au scă­zut vânză­ri­le, con­su­mul pe cap de lo­cu­i­tor şi cât de mul­ţi din­tre noi ar vo­ta cu

Business Magazin (Romania) - - OPINIE -

Aş pu­tea să vă po­ves­tesc des­pre o şe­din­ţă de ana­li­ză a in­di­ca­to­ri­lor de ca­li­ta­te, în ca­re ma­jo­ri­ta­tea celor pre­zen­ţi dis­cu­tau des­pre yi­eld-uri de pes­te 99%. Vă ima­gi­na­ţi stu­poa­rea apă­ru­tă când pentru un anu­mit cli­ent in­di­ca­to­rul pre­zen­tat a fost de 50%! Stu­poa­rea a fost ur­ma­tă de între­ba­rea: „Cum a fost po­si­bil să se întâmple aşa ce­va?“pu­să de şe­ful cel ma­re. În jur, to­ţi cei pre­zen­ţi încer­cau să gă­se­as­că răs­pun­suri, iar cei di­rect in­te­re­sa­ţi de acel cli­ent dă­de­au SMS-uri şi te­le­foa­ne pe sub ma­să, în timp ce res­tul se do­ve­de­au fani de li­te­ra­tu­ră SF şi încer­cau să gă­se­as­că ex­pli­ca­ţii. În ce­le din ur­mă, in­gi­ne­ra de ca­li­ta­te di­rect răs­pun­ză­toa­re de yi­eld-ul pro­ble­mă a ajuns la şe­din­ţă şi a lă­mu­rit po­ves­tea: „Păi şti­ţi, es­te vor­ba de un NPI (new pro­duct in­tro­duc­ti­on), ca­re s-a pro­dus ieri pri­ma da­tă, ca să tes­tăm li­nia de fa­bri­ca­ţie. Pri­mul pro­dus a că­zut la tes­te, in­gi­ne­rii au ajus­tat li­nia, apoi şi al doi­lea a că­zut la tes­te, in­gi­ne­rii iar au mai ajus­tat li­nia şi apoi am pro­dus do­uă bu­ne, ne-am lă­mu­rit că tre­a­ba mer­ge şi ne-am oprit ca să fa­cem ra­poar­te­le şi să pre­dăm li­nia că­tre cei de la ma­nu­fac­tu­ring. Am fă­cut pa­tru pro­du­se, din ca­re do­uă eşe­curi“. De aici yi­eld de 50%! Pro­ba­bil că da­că li­nia de fa­bri­ca­ţie ră­mânea în func­ţi­u­ne şi mai sco­tea 200 de pro­du­se bu­ne, ie­şea şi yi­eld-ul pe ca­re îl aştep­ta toa­tă lu­mea. „Foar­te pro­ba­bil ca la ora asta să se pro­du­că bine, o mai fi vreo co­rec­ţie de fă­cut, dar în 2-3 zi­le o să fie în li­mi­te­le do­ri­te“. O ex­pli­ca­ţie per­fect cla­ră şi lo­gi­că. În context.

O ches­tie şi mai dră­gu­ţă am pă­ţit-o cu niş­te in­di­ca­tori le­ga­ţi de re­sur­se­le uma­ne. Indi­ca­to­rii res­pec­ti­vi se re­fe­re­au la fac­to­rul de re­ten­ţie şi la ab­sen­teism şi au fost sta­bi­li­ţi la ni­vel ma­cro, unde 2%-3% erau de­ja sem­ni­fi­ca­ti­vi. Ei bine, într-una din­tre fi­lia­le au apă­rut brusc ie­şiri în de­cor sem­ni­fi­ca­ti­ve: 20% şi res­pec­tiv 25%. Cam mult, nu? Păi da, dar da­că pui tar­ge­tul ba­zat pe o fi­lia­lă ca­re are apro­xi­ma­tiv 1.000 de oa­meni, iar apoi te ra­por­te­zi la una de cinci per­soa­ne... evi­dent că da­că ple­a­că unul ajun­gi la 20% de ple­cări din fir­mă, iar da­că apoi se mai întâmplă ca încă unul să se îmbol­nă­ve­as­că se ajun­ge la 25% ab­sen­teism din­tre cei pa­tru ră­ma­şi. Cum spu­nea bu­ni­cul, „lu­cru’ ne­cu­rat în ca­sa po­pii“şi pro­cen­te­le astea...

Şi apro­po de sta­tis­tici şi tra­du­ce­rea lor. La un mo­ment dat dis­cu­tam cu şe­ful meu ex­pat des­pre creş­teri sa­la­ria­le. Eu încer­cam să îi spun că pro­pu­ne­rea lui va fi foar­te prost pri­mi­tă de pu­bli­cul mun­ci­tor, în timp ce el se ui­ta la mi­ne ca la un sin­di­ca­list in­fil­trat în con­du­ce­re. Îmi spu­nea foar­te se­ri­os că la el în ţa­ră da­că pri­meş­ti o mă­ri­re sa­la­ria­lă de 2%-3% eş­ti prin­tre cei mai fe­ri­ci­ţi, în timp ce la noi toc­mai apro­ba­se o me­die de 10% pe tot tri­bul! Păi da, încer­cam şi eu să îi spun, dar exis­tă o mi­că ma­re di­fe­ren­ţa între 3% apli­cat la un sa­lar me­diu de 3.000 de euro fa­ţă de 5% la un sa­la­riu de 150 de euro într-o ţa­ră în ca­re pe lângă in­fla­ţie te mai lo­veş­te şi ra­ta schim­bu­lui va­lu­tar. Cam cum să se du­că mun­ci­to­rul să se lau­de la fa­mi­lie cu o creş­te­re de 7,5 euro pe lu­nă, ca­re se pi­erd ori­cum la schim­bul va­lu­tar? Nu mă între­ba­ţi cum s-a ter­mi­nat dis­cu­ţia... pentru că s-a ter­mi­nat prost pentru toa­tă lu­mea.

Dar am po­ves­tit des­tul des­pre tra­du­ce­rea pro­cen­te­lor în ci­fre şi in­vers. Aş pu­tea să po­ves­tesc şi des­pre tren­duri. O ches­tie ca­re m-a dis­trat me­reu a fost să înţe­leg re­la­ţia din­tre rezultate în ci­fre ab­so­lu­te şi pro­cen­te. De fi­e­ca­re da­tă când ci­tesc în zia­re de­cla­ra­ţii, mă uit şi cum sunt pre­zen­ta­te. Aflu aşa­dar că fir­ma x şi-a cres­cut vânză­ri­le la 300%; de­si­gur, a să­rit de la 20 de pro­du­se vându­te la 60 şi dă­dea prost să ara­te ci­fre aşa sla­be, dar ce per­cep­ţie po­zi­ti­vă pe lângă amă­râţii de con­cu­ren­ţi de la fir­ma y ca­re au cres­cut doar cu 5% (de la 500 la 525 de pro­du­se vându­te). Tre­bu­ie să ad­mit că am fo­lo­sit ches­tia asta din plin la mul­te pre­zen­tări fă­cu­te ma­na­ge­ri­lor mei. Impor­tant era ca gra­fi­cul să ple­ce din stânga jos şi să se opre­as­că în dre­ap­ta sus. Şi cu cât era mai abrup­tă pan­ta de creş­te­re, cu atât mai bine. Şi da­că nici ci­fre­le şi nici pro­cen­te­le nu mă pu­te­au aju­ta, ei bine, tips and tric­ks: gra­fi­ca pe cal­cu­la­tor te la­să să tra­gi de col­ţu­ri­le po­zei în fel şi chip (de exem­plu, da­că o lun­geş­ti pe ver­ti­ca­lă, cresc şi his­to­gra­me­le şi ga­pul din­tre ele). Po­ţi chiar să faci gra­fi­cul în 3D şi să îl întorci în aşa fel încât şi un trend plat ca un te­ren de fot­bal poa­te in­du­ce per­spec­ti­va unei creş­teri. Şi chiar da­că e creş­te­re ze­ro, o ima­gi­ne bu­nă poa­te chiar înlo­cui o mie de cu­vin­te.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.