Aş le­ga tris­tul spec­ta­col pe ca­re îl ofe­ră po­li­ti­ca ro­mâneas­că în pre­zent de un alt fe­no­men, văr bun cu de­zin­dus­tria­li­za­rea ţă­rii - es­te vor­ba de fe­no­me­nul de­pro­fe­si­o­na­li­ză­rii. Ne pla­ce să per­pe­tuăm mi­tul ro­mânu­lui pri­ce­put la toate, şi câte un străin pol

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL -

Scriam, la sfârşitul lu­nii mai, de cât de re­pe­ti­tiv es­te şe­ful Băn­cii Cen­tra­le Europene în dis­cur­suri. Re­a­min­tesc: Ma­rio Dra­ghi des­pre evo­lu­ţia pre­ţu­ri­lor, în oc­tom­brie 2013: „... and are re­a­dy to con­si­der all avai­la­ble in­stru­men­ts“; noi­em­brie 2013: „... but the­re are a who­le ran­ge of in­stru­men­ts that we can ac­ti­va­te, if ne­e­ded“; de­cem­brie 2013: „... and are re­a­dy to con­si­der all avai­la­ble in­stru­men­ts“; ia­nua­rie 2014: „ ... and to ta­ke fur­ther de­ci­si­ve ac­ti­on if re­qu­i­red“; fe­brua­rie 2014: „... and to ta­ke fur­ther de­ci­si­ve ac­ti­on if re­qu­i­red“; mar­tie 2014: „... and to ta­ke fur­ther de­ci­si­ve ac­ti­on if re­qu­i­red“; apri­lie 2014: „... and act swif­tly if re­qu­i­red“; mai 2014: „... and act swif­tly, if re­qu­i­red“. Săp­tă­mâna tre­cu­tă, pe fon­dul cri­zei po­li­ti­ce din Fran­ţa şi al re­vol­tei mi­niş­tri­lor fran­ce­zi împo­tri­va pro­gra­me­no­lor de aus­te­ri­ta­te, Dra­ghi a fă­cut din nou pi­e­ţe­le să vu­ias­că anun­ţând că ofi­cia­lii BCE vor fo­lo­si „toate in­stru­men­te­le pe ca­re le au la dis­po­zi­ţie şi de ca­re es­te ne­voie pentru a asi­gu­ra sta­bi­li­ta­tea pre­ţu­ri­lor pe ter­men me­diu“. Poa­te că de ace­as­tă da­tă ban­che­rii eu­ro­peni vor pur­ce­de la pro­gra­me de re­la­xa­re can­ti­ta­ti­vă şi la mă­suri de re­lan­sa­re a economiei con­ti­nen­tu­lui. Mai si­gur nu, pentru că avem de-a fa­ce cu un act de pro­cras­ti­na­re: vin da­te­le, să­rim ame­nin­ţă­tori, nu fa­cem ni­mic pentru că nu sunt su­fi­ci­en­te da­te, apar da­te su­fi­ci­en­te ca­re con­fir­mă dar în loc de ac­ţi­u­ne începe o no­uă pe­ri­oa­dă de aştep­ta­re a ur­mă­to­ru­lui rând de da­te. Și aşa tre­ce aus­te­ri­ta­tea din eco­no­mie în in­te­lect.

Aş sări acum de la înde­păr­ta­ţii eu­ro­peni la neao­şi. Exis­tă do­me­nii în ca­re până la 70% din per­so­na­lul ca­li­fi­cat a ple­cat. 10% din po­pu­la­ţia ac­ti­vă a României lu­cre­a­ză pes­te ho­ta­re. Cei mai mari ze­ce an­ga­ja­tori şi-au re­dus efec­ti­ve­le cu 55.000 de oa­meni fa­ţă de 2008; s-au pi­er­dut sluj­be în energie, în ser­vi­cii, în si­de­rur­gie, te­le­co­mu­ni­ca­ţii, tran­spor­turi, in­dus­tria au­to. Cresc doar re­tai­lul şi re­cru­ta­rea şi închi­ri­e­rea de for­ţă de mun­că tem­po­ra­ră, ori­cum nu la ni­ve­lul ple­că­ri­lor - adi­că sluj­be lip­si­te de com­pe­ten­ţe teh­ni­ce şi de cre­a­ti­vi­ta­te.

Bă­nu­im cu to­ţii că ur­me­a­ză o pe­ri­oa­dă do­mi­na­tă de cam­pa­nia elec­to­ra­lă, ce­ea ce s-ar tra­du­ce, eu­fe­mis­tic vor­bind, prin­tr-o „toam­nă in­te­re­san­tă“. Mi-ar plă­cea să re­gă­sesc te­me­le de­zin­dus­tria­li­ză­rii şi de­pro­fe­si­o­na­li­ză­rii în pro­gra­me­le şi cu­vântă­ri­le şi pro­mi­si­u­ni­le can­di­da­ţi­lor şi par­ti­de­lor, dar cum aus­te­ri­ta­tea in­te­lec­tua­lă se ma­ni­fes­tă de o bu­nă bu­ca­tă de vre­me, mă tem că vor fi de ajuns ata­cu­ri­le tem­be­le, acu­za­ţi­i­le ab­sur­de şi mi­ci­le chi­ţi­bu­şă­rii din zona „ba pe-a mă-tii“. Pentru că aus­te­ri­ta­tea in­te­lec­tua­lă de­ja s-a in­sta­lat.

România su­fe­ră în mod cro­nic de re­du­ce­rea com­pe­ten­ţe­lor, iar clasa de mij­loc înre­gis­tre­a­ză, indi­fe­rent de re­zul­ta­te­le eco­no­mi­ce, o pi­er­de­re im­por­tan­tă de sub­stan­ţă. Trăim nu nu­mai efec­te­le cri­zei eco­no­mi­ce in­ter­na­ţi­o­na­le, ci şi pe ce­le ale li­mi­tă­rii com­pe­ten­ţe­lor pe ba­ză de cri­te­rii po­li­ti­ce, în ca­re in­sul es­te ju­de­cat pe ba­za car­ne­tu­lui de par­tid şi nu a re­zul­ta­te­lor sau idei­lor. Exis­tă stu­dii cla­re, do­cu­men­ta­te, cu for­mu­le, ex­pli­ca­ţii şi gra­fi­ce, ca­re le­a­gă şti­in­ţa de car­te a unei na­ţii de creş­te­rea PIB, de ca­li­ta­tea vi­e­ţii, de in­ves­ti­ţii, eco­no­mii şi spor eco­no­mic. România are ne­voie şi de in­ves­ti­ţii străi­ne şi de cre­di­te şi de re­du­ce­rea de­fi­ci­te­lor şi de pro­duc­ţie in­dus­tria­lă, dar în ega­lă mă­su­ră are ne­voie de cre­a­ti­vi­ta­te, de idei, de un me­diu so­cial sta­bil, de şcoa­lă de­cen­tă, cu ab­sol­ven­ţi între­gi la cap.

Un ta­blou de­li­cat pentru un su­bi­ect sum­bru: Dan­te­lă­re­a­sa, de Cas­par Net­scher.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.