Unul din­tre ce­le mai ci­u­da­te r zboaie ale tim­pu­ri­lor mo­der­ne, o dis­put ve­che de ap­te ani \ntre dou proi­ec­te con­cu­ren­te, ga­zo­duc­tul Na­buc­co, sus­ţi­nut de Uniunea Eu­ro­pe­an , e uat \n lip­sa fur­ni­zo­ri­lor, i con­duc­ta ru­se­asc South Stream, ca­re a po­zi­ţi­o­nat

Business Magazin (Romania) - - + INTERNA IONAL -

E ECUL LUI PU­TIN, VICTORIE RAR PENTRU UE De­ci­zia anun­ţa­tă de Pu­tin pe 1 de­cem­brie, în tim­pul unei vi­zi­te în Turcia, a fost for­ţa­tă de im­pac­tul sanc­ţi­u­ni­lor oc­ci­den­ta­le im­pu­se în ur­ma in­va­zi­ei Ru­si­ei în Ucrai­na. Gran­di­o­sul proi­ect South Stream, al că­rui cost es­ti­mat ajun­gea la 40 de mi­liar­de de do­lari, avea ro­lul să mar­che­ze do­mi­na­ţia Ru­si­ei în sud-es­tul Eu­ro­pei, dar a că­zut în schimb vic­ti­mă re­la­ţi­ei tot mai to­xi­ce a Mos­co­vei cu Occi­den­tul.

Es­te o ra­ră înfrânge­re di­plo­ma­ti­că pentru Pu­tin, ca­re a spus că Rusia va re­di­rec­ţi­o­na con­duc­ta că­tre Turcia. El sus­ţi­ne că eşe­cul proi­ec­tu­lui es­te o pi­er­de­re pentru Eu­ro­pa şi acu­ză au­to­ri­tă­ţi­le de la Bru­xel­les pentru in­tran­si­gen­ţa de ca­re au dat do­va­dă în apli­ca­rea le­gis­la­ţi­ei co­mu­ni­ta­re.

De­ci­zia pa­re şi o victorie ra­ră pentru Uniunea Europeană şi ad­mi­nis­tra­ţia pre­şe­din­te­lui ame­ri­can Ba­rack Oba­ma, ca­re a pă­rut ne­pu­tin­ci­oa­să în acest an, când Pu­tin a ane­xat Cri­me­ea şi a pro­vo­cat re­vol­ta pro­ru­şi­lor din es­tul Ucrai­nei.

Rusia a pre­zen­tat de mult timp proi­ec­tul South Stream ca pe o de­ci­zie de afa­ceri so­li­dă. Was­hin­gto­nul şi Bru­xel­les-ul l-au con­si­de­rat în schimb o încer­ca­re di­si­mu­la­tă a Ru­si­ei de a-şi întări po­zi­ţia ca fur­ni­zor do­mi­nant de ga­ze în Eu­ro­pa, oco­lind în ace­la­şi timp Ucrai­na, un­de dis­pu­te­le cu Mos­co­va re­fe­ri­toa­re la pre­ţul ga­ze­lor au dus în ul­ti­mii ani la între­ru­pe­rea li­vră­ri­lor în mai mul­te rânduri.

Con­flic­tul din Ucrai­na a spo­rit pre­si­u­ni­le din par­tea Eu­ro­pei împo­tri­va proi­ec­tu­lui, iar con­struc­ţia a fost sis­ta­tă de că­tre Bul­ga­ria în lu­na iu­nie. În con­di­ţi­i­le în ca­re pre­si­u­ni­le di­plo­ma­ti­ce şi eco­no­mi­ce au cres­cut, Pu­tin a de­cis per­so­nal să anu­le­ze proi­ec­tul, a de­cla­rat mi­nis­te­rul rus al ener­gi­ei, Ale­xan­dr No­vak.

Un câşti­gă­tor al aces­tei dispute es­te Turcia, ca­re, împreu­nă cu Chi­na şi alte ţări emer­gen­te mari con­su­ma­toa­re de ener­gie, a pro­fi­tat de rup­tu­ra din­tre est şi vest pentru a obţine hi­dro­car­buri la pre­ţuri avan­ta­joa­se.

Pu­tin, ca­re su­pra­ve­ghe­a­ză per­so­nal stra­te­gia ener­ge­ti­că a Ru­si­ei, a anun­ţat cu oca­zia vi­zi­tei la Anka­ra că Rusia va re­du­ce de anul viitor cu 6% pre­ţul ga­ze­lor naturale vându­te Tur­ci­ei şi va ma­jo­ra li­vră­ri­le că­tre ace­as­tă ţa­ră. Anka­ra ţin­teş­te un dis­co­unt de 15% pentru ga­ze­le ru­seş­ti. Toa­te sta­te­le pe ca­re Rusia le-a avut ca par­te­ne­re în proi­ec­tul South Stream, Bul­ga­ria, Ser­bia şi Unga­ria, au ob­ţi­nut pre­ţuri mai mici pentru ga­ze­le ru­seş­ti.

În lo­cul South Stream, Gaz­prom şi com­pa­nia tur­că Bo­ru Ha­tlari Ile Pe­trol Ta­si­ma in­ten­ţi­o­nea­ză să con­stru­ias­că o con­duc­tă cu o ca­pa­ci­ta­te de tran­sport de 63 de mi­liar­de de me­tri cu­bi pe an. Aproa­pe 20% din ga­ze ar ur­ma să fie cum­pă­ra­re de Turcia, res­tul ur­mând să fie tran­spor­ta­te prin re­ţe­aua tur­că de con­duc­te în sta­te­le bal­ca­ni­ce.

„Primul şi ul­ti­mul lu­cru ca­re tre­bu­ie şti­ut des­pre re­la­ţia Tur­ci­ei cu Rusia es­te că 60% din im­por­tu­ri­le de ga­ze naturale ale Tur­ci­ei vin din Rusia. Turcia nu-şi poa­te per­mi­te să se ală­tu­re efor­tu­ri­lor SUA şi ale UE de a pre­sa Rusia re­du­când co­mer­ţul, mai ales având în ve­de­re in­sta­bi­li­ta­tea de la pro­pri­i­le gra­ni­ţe şi lip­sa de alter­na­ti­ve“, a afir­mat pentru Bloom­berg Jo­nat­han Fri­ed­man, spe­cia­list pe Ori­en­tul Mij­lo­ciu la fir­ma de con­sul­tan­ţă Stroz Fri­ed­berg.

Con­flic­tul din Ucrai­na şi re­la­ţi­i­le proas­te pe ca­re le-a ge­ne­rat între Ki­ev şi Mos­co­va au um­brit per­spec­ti­ve­le între­gu­lui sec­tor energetic eu­ro­pe­an. Cea mai ma­re par­te a ga­ze­lor ru­seş­ti sunt li­vra­te Eu­ro­pei prin Ucrai­na, aces­ta fi­ind sin­gu­rul in­stru­ment po­li­tic la înde­mână.

Pe mă­su­ră ce cri­za din Ucrai­na s-a agra­vat, evo­luând într-un blo­caj de ti­pul Răz­boi­u­lui Re­ce, pu­te­ri­le oc­ci­den­ta­le au de­venit mai ho­tă­râte să re­zis­te po­li­ti­ci­lor agre­si­ve ale lui Pu­tin. Unul din­tre aces­te efor­turi a fost fa­ţă de proi­ec­tul South Stream.

Con­flic­tul din Ucrai­na a con­tri­bu­it şi la înde­păr­ta­rea lui Pu­tin fa­ţă de Occident. El a sem­nat un acord ma­jor, amânat de mult timp, pentru fur­ni­za­rea de ga­ze Ucrai­nei, şi a înce­put să cau­te şi alte pi­e­ţe, în afa­ra Eu­ro­pei. Toa­te aces­te evo­lu­ţii au fă­cut ca South Stream să fie mai pu­ţin in­dis­pen­sa­bil.

Pre­şe­din­te­le rus coor­do­nea­ză di­rect stra­te­gia Ru­si­ei în do­me­ni­ul ener­gi­ei şi con­duc­te­lor, ace­as­ta fi­ind poa­te prin­ci­pa­lul in­stru­ment de pu­te­re pe ca­re îl de­ţi­ne în are­na in­ter­na­ţi­o­na­lă. Ani de zi­le Pu­tin şi Occi­den­tul au jon­glat cu ru­te­le con­duc­te­lor, în ma­re­le joc al con­tro­lu­lui li­vră­ri­lor de ener­gie că­tre Eu­ro­pa.

Rusia a mar­cat o victorie ma­jo­ră cu ga­zo­duc­tul Nord Stream că­tre Ger­ma­nia, inau­gu­rat în 2011, dar pi­e­ţe­le ener­ge­ti­ce s-au schim­bat în ul­ti­mii ani cu noi sur­se de ga­ze, în spe­cial în Ame­ri­ca de Nord, ca­re de­vin dis­po­ni­bi­le şi pentru Eu­ro­pa.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.