Re­cent, la împli­ni­rea a 85 de ani de la apa­ri­ţie, re­vis­ta ame­ri­ca­nă Bloom­berg Bu­si­nes­swe­ek a întoc­mit un top al ce­lor mai dis­rup­ti­ve teh­no­lo­gii apă­ru­te în ce­le opt de­ce­nii şi ju­mă­ta­te de exis­ten­ţă, un gru­paj in­te­re­sant, ca­re m-a fă­cut de câte­va să mă opre

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL -

e ur­mă, de­si­gur, le-am dat drep­ta­te; un exem­plu es­te „ta­bla al­bă“, pa­ten­ta­tă în 1937, un obi­ect ne­pli­sit din să­li­le de şe­din­ţe cor­po­ra­tis­te, în lip­sa că­ru­ia, poa­te, mul­te schim­bări fun­da­men­ta­le din cul­tu­ra companiilor ar fi rămas neîmpăr­tă­şi­te. La fel de fi­reş­ti gă­sesc PIB, codul de ba­re, Orga­ni­za­ţia Sta­te­lor Pro­du­că­toa­re de Pe­trol - OPEC, e-mai­lul, out­so­ur­cin­gul, tran­spor­tul cu con­tai­ne­rul sau avi­o­nul cu re­ac­ţie co­mer­cial, aflat pe primul loc, ino­va­ţie ca­re a re­dus con­si­de­ra­bil di­men­si­u­ni­le lu­mii şi a fă­cut po­si­bi­lă apa­ri­ţia ex­pre­si­ei „sa­tul pla­ne­tar“.

Dar, răs­foind, am avut un soi de sur­pri­ză: din ce­le 85 de ino­va­ţii şi teh­no­lo­gii, doar 25 au apărut după 1980 - prin­tre ca­re CNN, Po­we­rPoint, mo­ne­da euro sau bas­che­ţii Jor­dan de la Ni­ke - şi doar şap­te după anul 2000, prin­tre ca­re smar­tpho­neul, Twitter, YouTube, Facebook sau ma­ria­jul gay. O ma­re par­te a oa­me­ni­lor es­te ten­ta­tă să cre­a­dă că trăim o epo­că de ulu­i­tor avans teh­no­lo­gic - te­le­foa­ne­le, in­for­ma­ţia, so­cia­li­za­rea, te­le­vi­zoa­re­le uria­şe, mo­bi­li­ta­tea, son­de­le spa­ţia­le, or­ga­nis­me­le clo­na­te sau ge­no­mul uman. Iar de­mes­rsul ce­lor de la Bu­si­nes­swe­ek poa­te pă­rea ne­drept şi dis­cu­ta­bil, pentru că mu­tă ac­cen­tul spre o pe­ri­oa­dă ca­re pa­re, ti­ne­ri­lor cu mo­bil şi cont de Facebook, şi nu nu­mai lor, preis­to­rie.

Dar de fapt aşa es­te şi, cin­stit vor­bind, epo­ca de aur a ino­va­ţi­ei uma­ne a înce­put după al doi­lea răz­boi mondial şi s-a ter­mi­nat un­de­va la înce­pu­tul ani­lor ‘80; vor­besc aici de ce­le mai im­por­tan­te me­di­ca­men­te, ca­re au fă­cut ca po­pu­la­ţia lu­mii să cre­as­că ex­po­nen­ţial, de tran­spor­tul ae­rian de ma­să, de com­pu­te­re, ener­gie nu­cle­a­ră, sa­te­li­ţi, agri­cul­tu­ră in­dus­tria­lă, pi­lu­lă sau au­to­mo­bi­lul per­so­nal. Acea pe­ri­oa­dă avea un zbor su­per­so­nic tran­sa­tlan­tic ca­re astă­zi nu mai es­te. Acea pe­ri­oa­dă a tri­mis un om pe Lu­nă, azi mai există o sin­gu­ră na­ţie ca­re are ra­che­te ce pot du­ce oa­meni sau obi­ec­te pe or­bi­tă, iar ex­ploa­rea spa­ţi­u­lui se mu­tă spre o zo­nă de in­te­re­se co­mer­cia­le. Me­di­ca­men­te­le se înghe­su­ie mai de­gra­bă în zona pla­ce­bo, şi oa­me­nii mor în continuare de bo­li ce ar fi tre­bu­it învin­se de mult. Ino­va­ţi­i­le se re­gă­sesc acum într-o zo­nă

Pcon­su­me­ris­tă, re­gă­sin­du-se într-o zo­nă teh­no­lo­gi­că de ma­să, sub­ţi­ri­că şi fă­ră fond. An­tre­pre­no­rul Pe­ter Thi­el a spus la un mo­ment dat o vor­bă ma­re, in­tens ci­ta­tă: „Am vrut ma­şini zbu­ră­toa­re şi am do­bândit 140 de ca­rac­te­re“. Te­o­ria pla­fo­nu­lui teh­no­lo­gic de ca­re s-a lo­vit ome­ni­rea es­te adop­ta­tă, de alt­fel, de mul­ţi eco­no­miş­ti sau oa­meni de afa­ceri; îl amin­tesc doar pe Ty­ler Co­wen cu „The Gre­at Stag­na­ti­on“.

Şi nu es­te vor­ba doar de şti­in­ţă sau de economie, pu­tem vor­bi aici şi de cul­tu­ră, de li­te­ra­tu­ră, film sau mu­zi­că - toa­tă lu­mea rein­ter­pre­te­a­ză la nes­fârşit ace­le­a­şi re­fre­ne sau aduc pe ecra­ne aceia­şi eroi din tre­cut, spi­der­mani că­ro­ra le-am pi­er­dut nu­mă­rul.

O să mă opresc acum şi o să in­voc un stu­diu al EY, „Ba­ro­me­trul edu­ca­ţi­ei şi cul­tu­rii an­tre­pre­no­ria­le în rândul ti­ne­ri­lor“, ca­re pre­zin­tă niş­te va­lori încu­ra­ja­toa­re: mai mult de ju­mă­ta­te din ti­neri pre­fe­ră an­tre­pre­no­ria­tul şi nu o func­ţie ma­na­ge­ria­lă, 52% vor pro­pria afa­ce­re, 86% (!) sunt dis­pu­şi să îşi asu­me ris­curi şi 97% (!!!!) sunt dis­pu­şi să mun­ce­as­că din greu. Da­că es­te aşa, ge­ne­ra­ţia Y ar avea şan­se să tran­sfor­me lu­mea în con­for­mi­ta­te cu aştep­tă­ri­le ca­re îi sunt atri­bu­i­te. Pentru asta tre­bu­ie ca ti­ne­rii să ia­să din­tr-o zo­nă de con­for­mism şi să de­vi­nă ge­ne­ra­ţia vi­i­toa­rei re­naş­teri, in­ven­ta­tori şi ino­va­tori re­a­li.

Aces­tea sunt pre­mi­se­le anu­lui 2015 şi pentru Bu­si­ness Magazin, un an în ca­re ne pro­pu­nem să con­ti­nuăm ce am înce­put în toam­nă cu „Ca­ta­lo­gul ce­lor mai ino­va­toa­re com­pa­nii“: să des­co­pe­rim şi să pro­mo­văm oa­meni şi idei şi teh­no­lo­gii ca­re să ne fa­că să trăim mai bi­ne, din­co­lo de ci­fre­le seci din sta­tis­tici, oa­meni şi idei şi teh­no­lo­gii ca­re să adu­că bani, lo­curi de mun­că şi bu­năs­ta­re. Un bun exem­plu es­te tână­rul de pe co­per­ta aces­tui nu­măr al re­vis­tei, par­te­ner la o com­pa­nie din teh­no­lo­gie ca­re a re­a­li­zat una din­tre ce­le mai mari tran­zac­ţii ca­re im­pli­că an­tre­pre­no­riat ro­mânesc.

Ilus­trez cu un ta­blou al lui Adrian Ghe­nie, un tânăr pic­tor ca­re a de­venit un nu­me pe piaţa in­ter­na­ţi­o­na­lă.

La mu­lți ani! tu­tu­ror ci­ti­to­ri­lor şi par­te­ne­ri­lor Bu­si­ness Magazin.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.