Aşa­dar bi­ro­cra­ţii de la Bru­xel­les s-au gândit să ta­xe­ze in­stru­men­te­le de fi­nan­ţa­re de tip crow­dfun­ding, aşa cum este Kic­kstar­ter. Cei care fi­nan­ţe­a­ză un proi­ect şi pri­mesc în schimb un pro­dus tre­bu­ie, în opi­nia ce­lor de la Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă, să plă­te­as­că

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL -

atu­ra uma­nă este ulu­i­toa­re; mo­dul în care oa­me­nii aleg să ac­ţi­o­ne­ze, ig­no­rând re­a­li­ta­tea şi ale­gând orice altce­va în afa­ra so­lu­ţi­ei lo­gi­ce, este o ma­ni­fes­ta­re fas­ci­nan­tă şi, da­că nu ar avea efec­te asu­pra societăţii, ar fi dis­trac­tiv. Dar de mul­te ori efec­tul este dis­truc­tiv. Să încerc să ex­plic: crow­dfun­din­gul este o in­dus­trie care a ajuns să va­lo­re­ze mi­liar­de de dolari, înre­gis­trând în ul­ti­mii 4 ani o creş­te­re de 167%. Prin­ci­pa­le­le ca­li­tă­ţi sunt eli­mi­na­rea dis­tan­ţe­lor şi tes­ta­rea pro­du­se­lor sau idei­lor chiar înain­te de a prin­de via­ţă. Dis­tan­ţe­le: am citit un stu­diu care re­le­va că în ge­ne­ral între un an­tre­pre­nor sau un ar­tist înce­pă­tor, care ar avea ne­voie de fi­nan­ţa­re, şi un po­ten­ţial in­ves­ti­tor există în medie o dis­tan­ţă de 5.000 de ki­lo­me­tri. Chiar în epo­ca internetului 5.000 de ki­lo­meri este o dis­tan­ţă pro­hi­bi­ti­vă, în mă­su­ră să stin­gă orice elan in­ves­to­ri­cesc.

Doi, pu­bli­cul de­ci­de ce îi pla­ce sau nu, ce îl atrage sau nu, iar re­ac­ţia oamenilor este cru­cia­lă pentru orice idee, afa­ce­re sau an­tre­pre­nor. În ca­zul în care ide­ea prin­de, ai de­ja o ba­ză de ple­ca­re, o mul­ţi­me care îţi poate asi­gu­ra re­sur­sa ini­ţia­lă de hy­pe.

În al trei­lea rând, fă­ră le­gă­tu­ră cu ce­le de mai sus, ba­nii. Crow­dfun­din­gul este o in­dus­trie în pli­nă ex­pan­si­u­ne; am vă­zut es­ti­mări, poate mai ve­chi, de peste 5 mi­liar­de de dolari şi alte­le, re­cen­te, de peste 16 mi­liar­de de dolari; chiar şi va­rian­ta pe­si­mis­tă, de 5 mi­liar­de, tot este ex­trem de re­le­van­tă - toa­te ace­le mici afaceri şi proi­ec­te au ob­ţi­nut fi­nan­ţări fa­ci­le, fă­ră bă­taie de cap, ac­te şi eva­luări ban­ca­re. Dar Europa nu înse­am­nă chiar aşa de mult: fă­ră Ma­rea Bri­ta­nie, un­de crow­dfun­din­gul, in­fluen­ţat, de­si­gur de Sta­te­le Uni­te, este în pli­nă ex­pan­si­u­ne, iar numărul plat­for­me­lor este du­blu faţă de a doua cla­sa­tă eu­ro­pe­a­nă, Franţa, bă­trânul con­ti­nent con­ta­bi­li­ze­a­ză doar 620 de milioane de euro (iar Ma­rea Bri­ta­nie, sin­gu­ră, 2,3 mi­liar­de de euro). Pia­ţa pe care vor eu­ro­pe­nii să o im­po­zi­te­ze, aşa-nu­mi­ta “re­ward-ba­sed crow­dfun­ding”, a adu­nat anul tre­cut 120 de milioane de euro.

Cred că avem aici un soi de di­men­si­u­ne cul­tu­ra­lă, frag­men­ta­rea res­tu­lui Eu­ro­pei con­tras­tând cu prag­ma­tis­mul an­glo-sa­xon. Și cu mo­duri di­fe­ri­te de a pri­vi lu­cru­ri­le: Con­gre­sul ame­ri­can a ales să spri­ji­ne prin mă­suri le­ga­le strânge­rea de fon­duri de acest tip, în timp ce, ia­tă, eu­ro­pe­nii se gândesc să im­po­zi­te­ze ce­ea ce nu i-a pre­o­cu­pat.

Fă­ră crow­dfun­ding, proi­ec­te im­por­tan­te, de ge­nul Nest, Ocu­lus sau Peb­ble Wat­ch (care a adu­nat 30 de milioane de dolari), poate că nu ar fi fost po­si­bi­le. Pu­nând o pi­e­di­că de ge­nul ta­xă­rii, câte proi­ec­te europene vor fi eli­mi­na­te, câţi in­ves­ti­tori des­cu­ra­ja­ţi şi câte start-up-uri de po­ten­ţial suc­ces se vor pră­pă­di? Cât va pi­er­de Europa în an­sam­blu im­po­zi­tând 120 de milioane de euro acum şi

N

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.