Am tot învârtit în min­te mia de ti­neri de pe co­per­ta aces­tei re­vis­te şi mi-am adus amin­te de ide­ea ce­lor 1.000 de fani ade­vă­ra­ţi de care un jur­na­list vor­bea la un mo­ment dat.

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL -

n opi­nia lui Ke­vin Kel­ly, 1.000 de fani vă pot asi­gu­ra suc­ce­sul în ca­zul în care sun­te­ţi un cre­a­tiv, scri­i­tor, pic­tor, sculp­tor sau mu­zi­cian. Un fan ade­vă­rat con­du­ce o mul­ţi­me de ki­lo­me­tri ca să-şi as­cul­te ido­lul, îi vi­zi­te­a­ză blo­gul de trei ori pe zi, îşi chel­tu­ie ul­ti­mul bă­nuţ pentru a cum­pă­ra un ro­man, stă în ploaie pentru un au­to­graf, vi­ne la ex­po­zi­ţii, cum­pă­ră tri­co­uri sau căni. Da­că fa­nul ade­vă­rat chel­tu­ie într-un an 100 de dolari pentru ido­lul său, artis­tul în cau­ză are un venit anual de 100.000 de dolari, o su­mă fru­mu­şi­că. Si­gur că numărul 1.000 este cum­va ale­a­to­riu luat, un pic­tor are ne­voie de nu­mai câte­va su­te de fani ade­vă­ra­ţi, în timp ce un ci­neast de câte­va mii. Re­ver­sul me­da­li­ei este că fa­nii ade­vă­ra­ţi tre­bu­ie cul­ti­va­ţi – adi­că tre­bu­ie să le vor­beş­ti, să-i ţii în pri­ză, să îi as­cul­ţi, să îţi res­pec­ţi pro­mi­si­u­ni­le şi să le res­pec­ţi pre­fe­rin­ţe­le. Fa­nii ade­vă­ra­ţi pot fi mult mai mul­ţi de 1.000, da­că ide­a­lul lor este su­fi­ci­ent de ge­ne­ros, iar eu aş vrea să schimb un pic sce­na­ri­ul. Să vă pro­pun ca Bu­si­ness Ma­ga­zin să de­vi­nă fa­nul ce­lor 1.000 de ti­neri de până acum şi al ce­lor care îi vor ur­ma. Timp de un de­ce­niu Bu­si­ness Ma­ga­zin a iden­ti­fi­cat, în ca­ta­lo­gul Ti­ne­ri­lor Ma­na­geri de Top, în fi­e­ca­re an, câte 100 de ti­neri care con­duc afaceri sau care au clă­dit afaceri şi de fi­e­ca­re da­tă, noi, cei de la re­vis­tă, le-am gă­sit câte o ex­traîntre­bu­in­ţa­re aces­tor ti­neri – au fost cei care îi vor înlo­cui pe di­no­zau­rii din com­pa­nii, cei cu vi­zi­uni ino­va­toa­re, cei care vor porni eco­no­mia sau care ar putea fa­ce gu­ver­ne mult mai efi­ci­en­te şi in­te­li­gen­te de­cât ce­le cu care ne pri­cop­sesc po­li­ti­ci­e­nii. Dar ni­ci­o­da­tă nu a fost chiar aşa, iar de­mer­su­ri­le noastre au pe un­de­va un aer don­qu­i­jo­tesc – tre­bu­ie o ma­să cri­ti­că mult mai ma­re pentru ca România să se schim­be cu ade­vă­rat, să se transforme aşa cum ne-o do­rim, să dis­pa­ră di­no­zau­rii, să du­du­ie eco­no­mia pe baze re­a­le, să gu­ver­ne­ze unii care au în cap şi altce­va de­cât propriul in­te­res sau bunul plac. A lip­sit ca­ta­li­za­to­rul. Unii mi-ar adu­ce amin­te că „ne-am luat ţara îna­poi!” sau alte asemenea miş­cări so­cia­le; re­a­le, ce-i drept, dar lip­si­te de an­du­ran­ţă. Pentru o schimbare reală, tre­bu­ie plat­for­me şi re­zis­ten­ţă şi mai tre­bu­ie res­pec­ta­te câte­va re­gu­li sim­ple. Pri­mul îndemn ar fi „să adu­cem po­li­ti­cul aco­lo un­de îi este lo­cul“. Sun­tem ten­ta­ţi să cre­di­tăm po­li­ti­cul ca fi­ind mult mai pu­ter­nic de­cât este în realitate; este ade­vă­rat că în România po­li­ti­cul te poate pi­sa cu ta­xe, controale, idei ab­sur­de sau le­gi ai­u­ri­te, dar, eli­mi­nând bom­bar­da­men­tul media şi adop­tând o pos­tu­ră mai zen, per­spec­ti­va se poate schim­ba ra­di­cal, în bine. Doi, să nu ui­tăm ni­ci­o­da­tă di­fe­ren­ţa dintre scep­ti­cism şi ci­nism. Scep­ti­cul pu­ne între­bări, are îndoi­e­li şi îngri­jo­rări, dar ră­mâne me­reu des­chis, în timp ce ci­ni­cul are de­ja răs­pun­su­ri­le şi nu are ni­cio îndoia­lă în le­gă­tu­ră cu ele. Pri­mul spu­ne că nu este ade­vă­rat, dar că o să ve­ri­fi­ce, al doilea ştie că nu este ade­vă­rat şi îi este de ajuns. Gândi­ţi-vă de câte ori întâlni­ţi oa­meni care ȘTIU, fă­ră să ai­bă niciun du­biu, fă­ră să fie ten­ta­ţi să încerce. Gândi­ţi-vă cât de dis­tru­gă­toa­re este o asemenea abor­da­re. Trei, să fim con­şti­en­ţi că pentru a de­ter­mi­na schimbarea nu este ne­voie de acţiuni ra­di­ca­le, ci de per­se­ve­ren­ţă în apli­ca­rea unor fap­te mici; fi­e­ca­re să îşi fa­că bine tre­a­ba, să ce­a­ră, dar să şi fur­ni­ze­ze com­pe­ten­ţă şi co­rec­ti­tu­di­ne. Aş pro­pu­ne ce­lor 1.000 de ti­neri să încerce să transforme Bu­si­ness Ma­ga­zin în plat­for­ma lor; teh­nic, sper să re­zol­văm acest lu­cru în cu­rând şi să tran­sfor­măm www.bu­si­nes­sma­ga­zin.ro în plat­for­ma ne­ce­sa­ră. Să de­vi­nă fa­nii noş­tri, du­pă ce noi am de­venit fa­nii lor; asta nu înse­am­nă că vrem ţi­pe­te şi flu­i­e­ră­turi când ne vedem unii pe cei­lal­ţi pe sce­nă, ci să ne scri­em şi să comunicăm între noi. Sin­tag­ma „ generaţia de aur“, aşa cum am in­ti­tu­lat-o, să de­vi­nă o realitate pal­pa­bi­lă şi no­ta­bi­lă.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.