CAPITALISTUL S PT M~NII: MARCUS GOLDMAN

Business Magazin (Romania) - - + MEET THE CEO -

ar­cus Goldman (1821-1904) este ban­che­rul și omul de afaceri ame­ri­can care a fon­dat Goldman Sa­chs, una dintre ce­le mai mari și mai in­fluen­te bănci de in­ves­tiții din lu­me. Marcus Goldman s-a năs­cut în Trap­pstadt, Ba­va­ria, în fa­mi­lia lui Ella și Wolf Goldman, care lu­cra atât ca pro­fe­sor, cât și ca ne­gus­tor de vi­te pentru a-și întreți­ne fa­mi­lia. A stu­diat în ca­drul unei șco­li pentru elevi creștini și evrei un­de a ex­ce­lat, mai ales la ma­te­ma­ti­că, și a învățat și lim­ba en­gle­ză. A fost ne­voit să emi­gre­ze împreu­nă cu unul dintre frații săi în Sta­te­le Uni­te ale Ame­ri­cii în 1848, oda­tă cu marele val de mi­gra­nți evrei re­zul­tat în ur­ma re­vo­luți­i­lor din acel an din sta­te­le ger­ma­ne. Au fost ne­voiți să plă­te­as­că în plus față de cos­tul că­lă­to­ri­ei o „ta­xă de evrei“de 50 de dolari (aproximativ 1.400 de dolari în pre­zent).

La so­si­rea în SUA, Marcus Goldman a de­venit co­mer­ciant am­bu­lant, lu­crând în afacerea cu bu­nuri de larg con­sum deți­nu­tă de fi­ul ad­mi­nis­tra­to­ru­lui clă­di­rii în care lo­cu­ia. Vin­dea tu­tun și alte pro­du­se pe stră­zi­le din Phi­la­del­phia cu un că­ru­ci­or tras de cal și pe­tre­cea chiar și 14 ore pe zi mun­cind. Du­pă ce s-a că­să­to­rit și a ob­ser­vat că numărul de mi­gra­nți ce so­se­au în Phi­la­del­phia era din ce în ce mai ma­re, s-a gândit la re­a­li­za­rea unei afaceri prin care să vândă hai­ne ief­ti­ne proas­peți­lor so­siți. A apli­cat pentru un împru­mut de 5 dolari (cir­ca 150 de dolari în pre­zent), a cum­pă­rat o mași­nă de cu­sut cu care soția sa (care so­si­se în Ame­ri­ca tot în 1848) croia hai­ne­le și a închi­riat un spațiu pentru ma­ga­zi­nul său. Afacerea a de­venit pros­pe­ră în scurt timp, dar, la pre­si­u­nea soți­ei sa­le, dor­ni­că să ex­pe­ri­men­te­ze viața din New York, a vândut afacerea. În 1869, s-a mu­tat împreu­nă cu cei cinci co­pii și soția sa în New York Ci­ty. Aco­lo a de­venit bro­ker - a agățat nu­me­le fir­mei sa­le pe stra­da Pi­ne din Man­hat­ta­nul de jos, „Marcus Goldman & Co.“. A fost unul dintre pi­o­ni­e­rii fo­lo­si­rii tran­za­cți­i­lor cu hârtii de va­loa­re (obli­gați­uni pe ter­men scurt) pentru co­mer­cia­nții care nu ave­au alt­fel ac­ces la capital cu do­bânzi fa­vo­ra­bi­le și a reușit încă de la înce­put să tran­za­cți­o­ne­ze de unul singur hârtii de va­loa­re de 5 milioane de dolari pe an. Chiar da­că avea suc­ces, afacerea sa era mi­că prin com­pa­rație cu ce­le ale altor ban­cheri evrei ger­mani. Spre exem­plu, con­cer­nul J & W Se­lig­man & Co. avea un capital de lu­cru de 6 milioane de dolari în 1869 (echi­va­len­tul a peste 100 de milioane de dolari în pre­zent) și era o pre­ze­nță ac­ti­vă în sub­scri­e­rea și tra­din­gul obli­gați­u­ni­lor com­pa­ni­i­lor fe­ro­via­re.

Cea mai tână­ră din fi­i­ce­le sa­le, Lo­u­i­sa, s-a că­să­to­rit cu Sa­muel Sa­chs, fi­ul unor pri­e­teni apro­piați, imi­gra­nți și ei, iar în 1882 Goldman l-a in­vi­tat pe Sa­chs să i se ală­tu­re în afa­ce­re, schim­bând nu­me­le fir­mei în M. Goldman and Sa­chs. În scurt timp, no­ua fir­mă ge­ne­ra tran­za­cții de peste 30 de milioane de dolari anual, iar ca­pi­ta­lul aces­teia ajun­se­se la 100.000 de dolari (echi­va­len­tul a aproximativ 2,4 milioane de dolari în pre­zent). Timp de aproximativ 50 de ani de la

Mlan­sa­rea com­pa­ni­ei, toți par­te­ne­rii Goldman Sa­chs au fost mem­bri ai fa­mi­li­ei. În 1885, Goldman i-a coop­tat în afa­ce­re pe fi­ul său Hen­ry și pe gi­ne­re­le Lud­wig Drey­fuss și a adop­tat astfel nu­me­le ac­tual al fi­mei, Goldman Sa­chs & Co. În 1894 Hen­ry Sa­chs s-a ală­tu­rat și el afa­ce­rii, iar în 1896 com­pa­nia s-a lis­tat la bur­sa din New York. Goldman s-a re­tras din afa­ce­re la 73 de ani și a lă­sat con­du­ce­rea fir­mei în mâi­ni­le fi­u­lui său, Hen­ry Goldman, și ale gi­ne­re­lui, Sa­muel Sa­chs.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.