PU­TE­REA MAI MUL­TOR MIN I UMANE I A IMAGINA IEI

Business Magazin (Romania) - - + INFOGRAFIC -

olu­mul „Cum am ajuns aici. Șa­se ino­vații care au fă­cut lumea mo­der­nă“este va­rian­ta print a unei se­rii te­le­vi­za­te de șa­se fil­me, re­a­li­za­tă de Ste­ven Joh­nson, am­be­le re­a­li­zări media ana­li­zând mo­dul în care șa­se re­a­li­zări teh­no­lo­gi­ce - fri­gul, ce­a­su­ri­le, len­ti­le­le, pu­ri­fi­ca­rea apei, su­ne­tul înre­gis­trat și lu­mi­na ar­ti­fi­cia­lă - au schim­bat ome­ni­rea. Au­to­rul spu­ne că a re­zis­tat ten­tați­ei de a emite ju­de­căți de va­loa­re cu pri­vi­re la res­pec­ti­ve­le schim­bări, dar car­tea își pro­pu­ne să ana­li­ze­ze toa­te fațe­te­le schim­bă­ri­lor in­du­se de des­co­pe­riri, și ce­le po­zi­ti­ve, și ce­le ne­ga­ti­ve. Un con­cept in­te­re­sant este, la Joh­nson, ide­ea de ino­vație co­lec­ti­vă, fap­tul că idei­le și ino­vați­i­le re­zul­tă din in­te­ra­cți­u­nea mai mul­tor do­me­nii și a mai mul­tor mi­nți umane. Istoria ca­pa­ci­tății de a înre­gis­tra și tran­smi­te vo­cea uma­nă nu este doar po­ves­tea lui Edi­son sau a lui Gra­ham Bell, ci și po­ves­tea unor de­se­ne ana­to­mi­ce din se­co­lul XVIII ale ure­chii umane, cea a scu­fun­dă­rii Ti­ta­ni­cu­lui, a mișcă­rii drep­tu­ri­lor civile și despre pro­pri­e­tăți­le acus­ti­ce ale unui tub vi­dat spart. În ce­le­brul său dis­curs de la Stan­ford, scrie Joh­nson, Ste­ve Jobs a spus câte­va po­vești despre pu­te­rea cre­a­ti­vă a ex­plo­ră­rii unor ex­pe­ri­e­nțe noi: aban­do­na­rea fa­cul­tății și au­di­e­rea unor cur­suri de ca­li­gra­fie vor ajun­ge să in­flue­nțe­ze in­ter­fața gra­fi­că a cal­cu­la­to­ru­lui Ma­cin­tosh sau fap­tul că a fost con­ce­diat de la Apple la 30 de ani, fapt care i-a per­mis să lanseze com­pa­nia de ani­mație Pi­xar. Greu­ta­tea suc­ce­su­lui, a explicat Jobs, a fost înlo­cu­i­tă cu sprin­te­nea­la de a fi din nou înce­pă­tor, l-a eli­be­rat pentru a in­tra în cea mai cre­a­ti­vă pe­ri­oa­dă a vi­eții sa­le. Din­co­lo de astfel de aso­ci­eri, au­to­rul spu­ne că mai există o ca­rac­te­ris­ti­că ce poate fi re­gă­si­tă în ca­zul tuturor ce­lor care au co­la­bo­rat vo­lun­tar sau in­vo­lun­tar la ma­ri­le des­co­pe­riri ale lu­mii, fap­tul că aceștia au lu­crat la gra­nițe­le do­me­ni­i­lor lor oficiale sau la in­ter­se­cția unor dis­ci­pli­ne di­fe­ri­te. Ada Lo­ve­la­ce, care la ju­mă­ta­tea se­co­lu­lui XIX a pus ba­ze­le ști­i­nței care astă­zi se nu­mește pro­gra­ma­re, a por­nit prin a ve­dea po­si­bi­li­tăți­le es­te­ti­ce ale com­pu­te­ru­lui de­se­nat de Char­les Bab­ba­ge, pentru că viața ei fu­se­se trăi­tă în punc­tul unic de co­li­zi­u­ne dintre po­e­zia ro­man­ti­că și ma­te­ma­ti­că. În plus, pu­te­rea de a ve­dea din­co­lo de su­pra­fața lucrurilor, aceasta într-un sens ro­man­tic și fi­gu­rat, de­si­gur, i-au per­mis să își ima­gi­ne­ze o mași­nă ca­pa­bi­lă să ma­ni­pu­le­ze sim­bo­luri sau să com­pu­nă mu­zi­că, într-un mod în care nici mă­car Bab­ba­ge nu a reușit.

O car­te in­te­re­san­tă, cap­ti­van­tă, bine scri­să, care vă va cap­ti­va.

V

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.