COLECȚIE DE ȘTIRI ÎN TIM­PUL SĂPTĂMÂNII FAC, PE DESKTOP, O COLECȚIE DE ȘTIRI DE CA­RE MĂ FO­LO­SESC PEN­TRU A SCRIE. SĂPTĂMÂNA ASTA AM FĂ­CUT O COLECȚIE DE EXTREMISM, DE POLITICIANISM, DE FRUSTRĂRI, DE IMPUNERE A DOMNIEI PRIN FRI­CĂ SAU TEROARE. POA­TE PĂREA UN S

Business Magazin (Romania) - - // CIFRE -

i nu, nu o să încep cu Do­nald Trump, dar îl voi ci­ta mai jos, ci cu Mar­tin Schulz, preșe­din­te­le Par­la­men­tu­lui Eu­ro­pe­an, ca­re vor­bește des­pre pe­ri­co­lul des­tră­mă­rii Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne. Nu a pre­ci­zat ce anu­me ame­ni­nță Uni­u­nea, dar s-a con­cen­trat asu­pra cri­zei mi­grați­ei, ca­re a pus la încer­ca­re uni­ta­tea și to­le­ra­nța Eu­ro­pei anul aces­ta. Uni­u­nea are alter­na­ti­ve și „poa­te, de­si­gur, fi re­ver­si­bi­lă“, a apre­ciat Schulz, adău­gând că ce­le­lal­te opți­uni in­clud o Eu­ro­pă în ca­re pre­va­le­a­ză nați­o­na­lis­mul, fron­ti­e­re­le și zi­du­ri­le.

Tre­cem de la Mar­tin Schulz la mi­nis­trul un­gar de ex­ter­ne, Pe­ter Szij­jar­to, ca­re spu­ne că re­lați­i­le Unga­ri­ei cu Ro­mânia sunt mar­ca­te de „pro­vo­cări ma­jo­re“, atin­gând cel mai scăzut ni­vel în tim­pul dis­pu­te­lor cu guvernul fos­tu­lui pre­mi­er Vic­tor Pon­ta. Mi­nis­trul înce­ar­că să împa­ce și ca­pra și var­za, pre­ci­zând că sta­tul ro­mân ră­mâne un im­por­tant par­te­ner pen­tru schim­buri comerciale.

Des­pre vic­to­ria Fron­tu­lui Nați­o­nal și a Ma­ri­nei LePen în ale­ge­ri­le re­gi­o­na­le din Fra­nța veți fi aflat de­ja; avem aici o Fra­nță pro­fund di­vi­za­tă. Este vor­ba de o eli­tă pro­eu­ro­pe­a­nă și po­pu­lația ca­re se opu­ne din ce în ce mai ferm unei ata­re mișcări. Yves Smith, ban­cher de in­ves­tiții, consultant și scri­i­tor la une­le din­tre ce­le mai im­por­tan­te pu­bli­cații, avan­se­a­ză ide­ea unei Fra­nțe ca­re de­vi­ne un stat ba­zat pe un re­gim de apar­theid: po­li­tici dis­cri­mi­na­to­rii și au­to­ri­ta­te, plus ten­si­u­ni­le din­tre gru­pu­ri­le di­fe­ri­te de mi­no­ri­tăți din su­bur­bi­i­le ma­ri­lor orașe. Du­pă ata­cul de la Char­lie Heb­do in­ci­den­te­le le­ga­te de mu­sul­mani au cres­cut cu 70%, din ca­re 80% îndrep­ta­te împo­tri­va fe­mei­lor ca­re pur­tau vă­lul. Au­to­ri­tăți­le vor să blo­che­ze in­ter­ne­tul ob­scur, al tra­fi­cu­lui de ar­me, bani și ci­ne mai știe ce, ce poa­te fi ac­ce­sat prin in­ter­me­di­ul plat­for­mei TOR și să li­mi­te­ze ace­sul prin rețe­le­le Wi-Fi gra­tu­i­te.

Fra­nța nu fa­ce fi­gu­ră sin­gu­la­ră. Luă­ri­le de po­ziție ale pre­mi­e­ru­lui ma­ghiar Vik­tor Orban, ul­tra­con­ser­va­to­rii din Par­ti­dul Lege și Jus­tiție, ca­re is­că te­meri le­ga­te de o posibilă alu­ne­ca­re a Po­lo­ni­ei spre un nați­o­na­lism creștin, ci­vi­li­za­ta Sue­die, un­de son­da­je­le sunt con­du­se de nis­cai­va de­mo­crați cu ră­dă­cini ne­o­na­zis­te sau Da­ne­mar­ca, un­de Par­ti­dul Po­pu­lar da­nez de­cla­rat an­ti­i­mi­grație fa­ce par­te din coa­liția de gu­ver­nă­mânt sunt fațe­te ale noii po­li­tici eu­ro­pe­ne cu ten­tă nați­o­na­lis­tă.

Peste tot în lu­me este la fel: fos­tul pre­mi­er aus­tra­lian To­ny Abbott cre­de că is­la­mul re­pre­zin­tă o pro­ble­mă: „Nu toa­te cul­tu­ri­le sunt ega­le, iar Occi­den­tul tre­bu­ie să înce­te­ze să pre­zin­te scu­ze pen­tru că își apă­ră va­lo­ri­le. Occi­den­tul nu tre­bu­ie să îi ca­ta­lo­ghe­ze pe mu­sul­mani drept ma­le­fici, dar nu poa­te ră­mâne în eta­pa de ne­ga­re în le­gă­tu­ră cu ace­as­tă pro­ble­mă ma­si­vă pe ca­re o re­pre­zin­tă is­la­mul“.

Do­nald Trump, mi­liar­da­rul ame­ri­can, aflat în cur­sa pen­tru Ca­sa Albă, este un iz­vor de de­cla­rații: „Pi­er­dem mu­lți oa­meni din cauza in­ter­ne­tu­lui. Tre­bu­ie să dis­cu­tăm cu Bill Ga­tes și cu alte per­soa­ne ca­re înțe­leg cu ade­vă­rat ce se întâmplă. Tre­bu­ie să dis­cu­tăm cu ei pen­tru a închi­de in­ter­ne­tul, mă­car une­le zo­ne ale aces­tu­ia. Unii vor in­vo­ca li­ber­ta­tea de ex­pri­ma­re. Sunt proști. Avem mu­lți proști“. Și într-un co­mu­ni­cat: „Do­nald Trump înde­am­nă la opri­rea to­ta­lă și com­ple­tă a in­tră­rii mu­sul­ma­ni­lor în Sta­te­le Uni­te, până când aleșii din ța­ra noas­tră înțe­leg ce se întâmplă“. La un mi­ting în So­uth Ca­ro­li­na, doar câte­va ore mai târziu, Trump a re­pe­tat acest îndemn, în acla­mați­i­le mu­lți­mii. Din nou într-un co­mu­ni­cat al echi­pei sa­le: „Apro­xi­ma­tiv 25% din­tre mu­sul­ma­nii din Sta­te­le Uni­te con­si­de­ră jus­ti­fi­ca­tă vi­o­le­nța împo­tri­va Ame­ri­cii, po­tri­vit unui son­daj al Center for Se­cu­ri­ty Po­li­cy, un grup de re­fle­cție con­ser­va­tor. Fără să ne ui­tăm la di­ver­se son­da­je, este evi­dent pen­tru toa­tă lu­mea că ura este din­co­lo de ori­ce înțe­le­ge­re. De un­de vi­ne ace­as­tă ură și de ce – va tre­bui să de­ter­mi­năm. Până când nu vom fi ca­pa­bi­li să de­ter­mi­năm și să înțe­le­gem ace­as­tă pro­ble­mă și ame­ni­nța­rea pe­ri­cu­loa­să (sic!) pe ca­re o re­pre­zin­tă, ța­ra noas­tră nu poa­te să fie vic­ti­ma unor ata­curi ori­bi­le co­mi­se de că­tre per­soa­ne ca­re cred doar în ji­had și ca­re nu au ni­ci­un si­mț al rați­u­nii sau res­pect față de viața uma­nă“.

Închei cu Eric Schmidt, preșe­din­te­le exe­cu­tiv de la Goo­gle, ca­re vor­bește de in­stru­men­te de cen­zu­ră a urii în so­cial media.

Am enu­me­rat fațe­te­le unei lu­mi, așa cum le-am adu­nat în nu­mai o săp­tă­mână, lu­me ca­re îmi pa­re a-și pi­er­de, din ce în ce, mi­nți­le. Înain­tea celor do­uă con­flic­te mon­dia­le lu­mea a tra­ver­sat, la fel ca acum, pe­ri­oa­de de cri­ză economică, pe fon­duri de exa­cer­bări nați­o­na­lis­te. Și atunci, pen­tru si­tuația de aca­să, ori­un­de va fi fost aca­să, erau vi­no­vați cei­la­lți, ori­ci­ne ar fi fost cei­la­lți. Nu cred că vom re­pe­ta greșe­li­le din se­co­lul trecut, pen­tru că de­ja lu­mea este ocu­pa­tă până peste cap cu greșe­li­le mo­men­tu­lui. Eu­ro­pa, poa­te lu­mea în între­gul ei, se au­to­dis­trug, nu cu mi­tra­li­e­ra, ci cu ne­pă­sa­re și in­co­nști­e­nță, im­be­ci­li­za­te de cul­tu­ra so­cial media și de li­deri de opi­nie ne­che­mați.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.