TEORIA GHIONTURILOR

Business Magazin (Romania) - - + INFOGRAFIC -

ată o car­te ca­re face par­te din ce­ea ce aș nu­mi vo­lu­me re­cu­pe­ra­te, asta pen­tru că „Nud­ge“a apă­rut în ur­mă cu opt ani, ge­ne­rând – este ade­vă­rat, nu sin­gu­ră – chiar o te­o­rie a ghionturilor, va­la­bi­lă în sti­i­nțe­le com­por­ta­men­ta­le, în po­li­ti­că și în eco­no­mie. Prin­ci­pa­lul dri­ver al te­o­ri­ei a fost Bri­tish Be­ha­vi­o­u­rial Insi­ghts Te­am, sau Nud­ge Unit, or­ga­ni­zație ca­re a avut mi­si­u­nea de a apli­ca teoria ghionturilor în po­li­ti­ci­le gu­ver­na­men­ta­le și în ser­vi­cii, dar și să re­du­că chel­tu­i­e­li­le bu­ge­ta­re din Marea Britanie. „Nud­ge“a ge­ne­rat și un blog, ac­tiv între 2008 și 2011, și, cel mai im­por­tant, a pus umă­rul la apa­riția eco­no­mi­ei com­por­ta­men­ta­le. Car­tea este scri­să de Ri­chard Tha­ler, eco­no­mist și pro­fe­sor de ști­i­nțe com­por­ta­men­ta­le în Chi­ca­go, și de Cass Sun­stein, pro­fe­sor de ju­ris­pru­de­nță la Uni­ver­si­ta­tea din Chi­ca­go (ul­ti­mul a fă­cut par­te și din ca­bi­ne­tul preșe­din­te­lui Oba­ma). Sin­gu­ra re­co­man­da­re pe ca­re o pot face este să ci­tiți car­tea, chiar da­că între da­ta scri­e­rii și cea a apa­riți­ei în lim­ba ro­mână lu­mea a pri­mit câte­va ghi­on­turi se­ri­oa­se din par­tea cri­zei eco­no­mi­ce (ca­re, de alt­fel, sunt ana­li­za­te într-o oa­re­ca­re mă­su­ră în car­te, cel puțin criza imo­bi­lia­ră din 2007 – 2008). În ese­nță, „Nud­ge“dă­râmă mi­tul lui ho­mo eco­no­mi­cus, ca­re ia me­reu ce­le mai bu­ne de­ci­zii; ho­mo sa­pi­ens, in­sul obișnu­it, co­mi­te erori pen­tru că face tot fe­lul de aso­ci­eri și este in­flue­nțat și de con­tex­tul so­cial. Sau, alt­fel spus, oa­me­nii sunt nein­for­mați, lip­siți de voi­nță, in­con­sis­te­nți și le­neși, in­ca­pa­bi­li

Isă re­zis­te în fața ten­tați­i­lor de astă­zi chiar da­că mâi­ne ar fi re­com­pen­sați. Și re­a­cți­o­nea­ză cum­va ai­u­rea: exem­plul cla­sic, fo­lo­sit în „Nud­ge“, este cel al muște­lor pic­ta­te în cen­trul pi­soa­re­lor afla­te în ae­ro­por­tul din Amster­dam, ca­re au îmbu­nă­tățit con­si­de­ra­bil pre­ci­zia uti­li­za­to­ri­lor, dar și con­diți­i­le de igi­e­nă. O is­to­ri­oa­ră ca­re poa­te pă­rea ușor tri­via­lă, dar ca­re păs­tre­a­ză și ilus­tre­a­ză cât se poa­te de bi­ne mo­dul în ca­re tre­bu­ie ad­mi­nis­tra­te ghi­on­tu­ri­le: păs­trând li­ber­ta­tea ale­ge­rii, dar in­ter­venind des­tul de ferm în ac­tul ale­ge­rii, o for­mă de pa­ter­na­lism soft și des­tul de nein­tru­ziv. „Lă­co­mia și co­ru­pția au con­tri­bu­it la de­cla­nșa­rea cri­zei, dar sim­pla slă­bi­ci­u­ne a na­tu­rii uma­ne a ju­cat și ea un rol ese­nțial. Nu vom pu­tea să ne apă­răm de cri­ze vi­i­toa­re da­că spu­me­găm împo­tri­va lă­co­mi­ei, a co­ru­pți­ei și fă­ră­de­le­gii, fă­răa ne ui­ta în oglin­dă și fă­ră a înțe­le­ge efec­te­le pte­nțial de­vas­ta­toa­re ale rați­o­na­li­tății li­mi­ta­te, ale pro­ble­me­lor de au­to­con­trol și ale in­flue­nțe­lor so­cia­le“, ne aver­ti­ze­a­ză Tha­ler și Sun­stein, oa­me­nii ca­re vor să ne adu­că amin­te că sun­tem oa­meni și ne învață să trăim și să ac­cep­tăm asta.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.