CLYDE CESSNA

Business Magazin (Romania) - - PAGINĂ DE TITLU -

on­da­to­rul Cessna Air­craft Com­pa­ny, una dintre ce­le mai mari com­pa­nii private de con­stru­cție a avi­oa­ne­lor din lu­me, a avut pri­mul zbor reușit cu ae­ro­na­va con­stru­i­tă de el însuși în 1911, între flu­vi­ul Mis­sis­sip­pi și Mu­nții Stâncoși, fi­ind pri­ma per­soa­nă ca­re a reușit ace­as­tă per­for­ma­nță.

În co­pi­lă­rie, Clyde Cessna, năs­cut într-o fa­mi­lie de fer­mi­eri din Kan­sas, s-a fo­lo­sit de­se­ori de abi­li­tăți­le sa­le în ale me­ca­ni­cii și de spi­ri­tul ino­va­tor pentru a îmbu­nă­tăți mași­nă­ri­i­le pentru fer­mi­eri și chiar a dez­vol­tat une­le noi. O pe­ri­oa­dă, până când aviația a înce­put să îi ocu­pe tot tim­pul, Clyde a lu­crat ca dealer de au­to­mo­bi­le.

Pa­si­u­nea pentru aviație i s-a ac­cen­tuat în ur­ma par­ti­ci­pă­rii la o ex­po­ziție ae­ria­nă din Kan­sas, în 1910, fi­ind ele­men­tul ca­re l-a pro­pul­sat spre vi­i­toa­rea sa ca­ri­e­ră în do­me­ni­ul avia­tic. Și-a dat se­a­ma că e din ce în ce mai pa­si­o­nat de avi­oa­ne și, pentru a-și ur­ma vi­sul, a pă­ră­sit Okla­ho­ma și s-a mu­tat în New York, un­de a lu­crat o scur­tă pe­ri­oa­dă pentru Que­en Ae­ro­pla­ne Com­pa­ny, un­de a luat și primele le­cții de con­stru­cție a unei ae­ro­na­ve.

În 1911 și-a con­stru­it pri­mul avi­on, un mo­no­plan, pe ca­re l-a nu­mit Sil­ver­wing, iar pri­ma sa încer­ca­re de zbor a fost eșua­tă. La fel și a do­ua și a treia, până la a treis­pre­ze­cea, de fi­e­ca­re da­tă zbo­rul închein­du-se ne­fa­vo­ra­bil. În ce­le din ur­mă, la cea de-a treis­pre­ze­cea încer­ca­re, Cessna a pri­mit o mi­că încu­ra­ja­re: ae­ro­na­ve­le sa­le s-au me­nți­nut în aer pentru o scur­tă pe­ri­oa­dă de timp, înain­te să se pră­bușe­as­că, așa cum se aștep­ta. Într-un mo­ment de frus­tra­re, după ac­ci­dent, Cessna a ex­cla­mat fu­ri­os: „Am de gând să fac acest apa­rat să zboa­re, apoi am să-i dau foc și nu o să mai am de-a fa­ce cu avi­oa­ne­le!“.

În ce­le din ur­mă, în iunie 1911, Cessna a avut pri­mul zbor fa­vo­ra­bil, iar mu­lți­mi­le ca­re au râs de el și de eșe­cu­ri­le lui au schim­bat to­nul și l-au nu­mit „un erou îndrăz­neț“. De-a lun­gul tim­pu­lui și-a con­so­li­dat abi­li­tăți­le de a pi­lo­ta și, în de­cem­brie 1911, a încheiat cu suc­ces cel mai di­fi­cil zbor de până atunci, pe o dis­ta­nță de 8 km, fi­ind pri­ma per­soa­nă ca­re a con­stru­it și a zbu­rat cu un avi­on între râul Mis­sis­sip­pi și Mu­nții Stâncoși.

După ce Sil­ver­wing a cu­nos­cut suc­ce­sul, Cessna și-a încheiat so­co­te­li­le cu in­dus­tria de au­to­mo­bi­le pentru a-și con­cen­tra ate­nția că­tre in­te­re­sul său pentru aviație. Între 1912 și 1915, Cessna a dez­vol­tat mai mul­te ti­puri noi de mo­no­pla­nuri, timp în ca­re zbu­ra de mul­te ori cu avi­o­nul său la di­ver­se eveni­men­te de va­ca­nță și târguri, un efort ca­re s-a do­ve­dit a fi pro­fi­ta­bil.

În 1916 Clyde și-a pro­pus să con­stru­ias­că o no­uă ae­ro­na­vă pentru se­zo­nul de ex­po­ziție avia­ti­că din 1917, așa că a achi­ziți­o­nat o clă­di­re în aer li­ber pentru a-și pu­ne în apli­ca­re pla­nul. Fa­bri­ca a ser­vit un scop du­blu, fi­ind în ace­lași timp și o școa­lă de zbor pentru câți­va pa­si­o­nați ca­re luau le­cții de la Cessna. Cu toa­te aces­tea, în aprilie 1917, când SUA a de­cla­rat răz­boi, ex­po­ziția din 1917 s-a anu­lat, iar Clyde, cu re­sur­se­le strânse până atunci, a re­venit la ve­chea sa ca­să din Kan­sas, un­de și-a re­luat tre­bu­ri­le la fer­ma fa­mi­li­ei.

În anii ce au ur­mat Pri­mu­lui Răz­boi Mon­dial, in­te­re­sul pu­bli­cu­lui pentru zbo­rul pri­vat a crescut din ce în ce mai mult,

F

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.