CAMP GIL­LET­TE

SUPRANUMIT ŞI REGELE (KING) GIL­LET­TE, A FOST UN OM DE AFACERI AME­RI­CAN CA­RE A INVENTAT CEA MAI BU­NĂ VERSIUNE DE VÂNZA­RE A APARATULUI DE RAS. EXIS­TAU MUL­TE TI­PURI DE MO­DE­LE ÎNAIN­TE DE PROIECTAREA APARATULUI GIL­LET­TE, ÎNSĂ EL A INOVAT PRIN LAMA SUBŢIRE, IEF

Business Magazin (Romania) - - // ECONOMIE I I STORIE / -

amp Gil­let­te s-a năs­cut pe 5 ia­nua­rie 1855 în Chi­ca­go, Illi­nois; în oc­tom­brie 1871, fa­mi­lia a pi­er­dut to­tul într-un in­cen­diu ca­re a de­vas­tat orașul, iar fa­mi­lia a de­cis să se mu­te în New York. Ado­les­cen­tul în vârstă de 17 ani a de­cis să ră­mână în Chi­ca­go, un­de înce­pu­se să mun­ce­as­că pen­tru o com­pa­nie de vânzări en gros, iar doi ani mai târziu a preluat o po­ziție în New York.

S-a mu­tat apoi în Kan­sas, într-o com­pa­nie ca­re l-a pro­mo­vat în fun­cția de om de vânzări pe te­ren, la 21 de ani. În ur­mă­to­rii 20 de ani, a con­ti­nuat să avan­se­ze; în pa­ra­lel, îi plă­cea să mește­re­as­că di­ver­se lu­cruri și încer­ca să in­ven­te­ze noi pro­du­se, de ce­le mai mul­te ori fă­ră suc­ces. Ci­tea mult, avea opi­nii po­li­ti­ce pu­ter­ni­ce și voia să va­dă schim­bări ra­di­ca­le în sis­te­me­le eco­no­mi­ce și so­cia­le ale SUA. Bal­ti­mo­re Se­al Com­pa­ny a fost una din­tre com­pa­ni­i­le pen­tru ca­re Gil­let­te a lu­crat ca om de vânzări, în New England și New York; preșe­din­te­le aces­tei com­pa­nii, Wil­liam Pain­ter, a inventat do­pul me­ta­lic zi­mțat fo­lo­sit frec­vent astă­zi. Do­pul a de­venit no­ul stan­dard în in­dus­trie, mo­tiv pen­tru ca­re Pain­ter a și schim­bat nu­me­le com­pa­ni­ei în Crown Cork and Se­al Com­pa­ny. Gil­let­te și Pain­ter au avut o re­lație apro­pia­tă, atât per­so­na­lă, cât și prin pris­ma bu­si­nes­su­lui. Pain­ter l-a încu­ra­jat să lu­cre­ze la un pro­dus ca­re să fie arun­cat du­pă fo­lo­si­re și ca­re să îi fi­de­li­ze­ze pe con­su­ma­tori. În 1890, Gil­let­te de­veni­se un om foar­te ocu­pat - până la mo­men­tul în ca­re a lan­sat ide­ea ca­re avea să îi schim­be viața (în 1895), era de­ja cu­nos­cut în cer­cu­ri­le po­li­ti­ce ra­di­ca­le. Mo­ti­vat de ma­ma sa, ca­re, du­pă 35 de ani în ca­re a co­lec­tat și tes­tat rețe­te și sfa­turi le­ga­te de bu­că­tă­rie, a scris bes­tsel­le­rul Whi­te Ho­u­se Cook­book, Gil­let­te a pu­bli­cat și el o car­te: The Hu­man Drift, un ma­ni­fest al unei lu­mi uto­pi­ce; prin­tre idei­le cu­prin­se în ace­as­ta se afla și una con­form că­reia toa­tă in­dus­tria ar tre­bui să fie pre­lua­tă de o sin­gu­ră cor­po­rație, deți­nu­tă de pu­blic, și că toți cei din SUA ar tre­bui să trăias­că într-un oraș gi­gant, „Me­tro­po­lis po­we­red by Nia­ga­ra Fal­ls“. În 1895, în timp ce se băr­bi­e­rea, i-a

Cvenit „ide­ea ca­re avea să-i adu­că o ave­re“. Până atunci, băr­bații ca­re se băr­bi­e­re­au erau ne­voiți să as­cu­tă bri­ci­ul în fi­e­ca­re zi, fo­lo­sind un zbir din pi­e­le; apa­ra­te­le de ras erau re­la­tiv scum­pe și ave­au la­me ca­re se to­ce­au ra­pid. Așa­dar, un apa­rat de ras a că­rui la­mă ar pu­tea fi arun­ca­tă atunci când s-a to­cit ar răs­pun­de unei ne­voi re­a­le și ar pu­tea să fie pro­fi­ta­bil. Apa­ra­te­le de ras si­gu­re au fost dez­vol­ta­te la mij­lo­cul se­co­lu­lui al XIX-lea de că­tre frații Kam­pfe, ca­re au pus ba­ze­le pri­mu­lui mo­del. Gil­let­te a îmbu­nă­tățit acest de­sign și a in­tro­dus lama de ras din oțel de înal­tă ca­li­ta­te, pe ca­re a pus-o la vânza­re la su­ma de 5 dolari (ce va­lo­rau apro­xi­ma­tiv

140 de dolari în 2014) – ju­mă­ta­te din salariul mediu pe o săp­tă­mână al unui mun­ci­tor. S-au vândut mi­li­oa­ne astfel de uni­tăți. Wil­liam Eme­ry Nic­ker­son, un mași­nist ex­pert și par­te­ner al

„AM ÎNDRĂZNIT SĂ FAC LU­CRURI DE CA­RE CEI MAI ÎNŢELEPŢI S-AU TEMUT.“

Gil­let­te, a schim­bat mo­de­lul ori­gi­nal, îmbu­nă­tățind mâne­rul și ca­drul. Nic­ker­son a proi­ec­tat echi­pa­men­tul ca­re a pro­dus la­me­le la ni­vel de ma­să. Pen­tru a vin­de pro­du­sul, Gil­let­te a fondat Ame­ri­can Sa­fe­ty Ra­zor Com­pa­ny pe 28 sep­tem­brie 1901 (un an mai târziu schim­bând nu­me­le com­pa­ni­ei în Gil­let­te Apa­ra­te de Ras). Gil­let­te și aso­cia­tul său, John Joy­ce, s-au lup­tat pen­tru con­tro­lul asu­pra com­pa­ni­ei; Gil­let­te i-a vândut în ce­le din ur­mă acți­u­ni­le lui Joy­ce, însă nu­me­le său a ră­mas pe brand. În 1920, la ex­pi­ra­rea bre­ve­tu­lui, com­pa­nia Gil­let­te a pus ba­ze­le unei cer­ce­tări pen­tru proiectarea unor mo­de­le îmbu­nă­tăți­te. În tim­pul Ma­rii De­pre­si­uni ame­ri­ca­ne, a ajuns aproa­pe în sta­re de fa­li­ment, du­pă ce a chel­tu­it su­me imen­se de bani pe pro­pri­e­tăți și du­pă ce valoarea acți­u­ni­lor sa­le în com­pa­nie a scă­zut. Gil­let­te a mu­rit pe 9 iu­lie 1932, în Los Ange­les, Ca­li­for­nia.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.