CUM ÎI ÎNVA­ŢĂ FLO­RIN TAL­PEȘ PE CEI DIN GE­NE­RA­ŢIA MIL­LEN­NIALS SĂ GREȘE­AS­CĂ CÂT MAI RE­PE­DE?

Business Magazin (Romania) - - EDITORIAL - CRIS­TIAN HOS­TI­UC

TOA­TĂ LU­MEA VREA SĂ ŞTIE DE CE UN AN­TRE­PRE­NOR SAU UN BU­SI­NESS A AVUT SUC­CES. A AVUT O IDEE GENIALĂ, A AVUT NO­ROC, A AVUT „PILE“SĂ-ŞI VÂNDĂ PRO­DU­SE­LE LA STAT (ACUM ACEST LU­CRU S-A TRANSFERAT ÎN SEC­TO­RUL PRI­VAT, UN­DE TRE­BU­IE SĂ AI RELAŢII CA SĂ POŢI SĂ VINZI ÎNTR-O FIRMĂ PRI­VA­TĂ), A AVUT PĂRINŢI CU O ISTORIE ÎN SPA­TE, A PRI­MIT CRE­DIT DE LA BANCĂ ŞI A ASTFEL A AVUT BANI SĂ ÎNCEAPĂ AFA­CE­REA ETC.

lo­rin Tal­peș, pro­pri­e­ta­rul Bit­de­fen­der, a spus la ga­la Bu­si­ness Ma­ga­zin CEO Awar­ds 2016 că unul din lu­cru­ri­le ca­re l-au aju­tat să ajun­gă un­de es­te astă­zi a fost faptul că a greșit la înce­pu­tul evo­luți­ei bu­si­nes­su­lui.

Da­că stai să te gândești, ace­as­ta es­te o con­diție foar­te im­por­tan­tă, ca­re poa­te fa­ce di­fe­re­nța între fir­me și an­tre­pre­nori. Ci­ne a avut lu­xul de a pu­tea să greșe­as­că la înce­pu­tu­ri­le afa­ce­rii și să învețe din greșe­li a pi­er­dut mai puțin sau chiar de­loc.

Cei ca­re au in­trat în bu­si­ness în anii ’90 și înce­pu­tul ani­lor 2000 au avut „lu­xul“de a greși cât pen­tru ce­le­lal­te ge­ne­rații ca­re au venit du­pă acești ani și ca­re vor ve­ni.

Acum, când nu mai ești sin­gur într-o piață, când sis­te­me­le de or­ga­ni­za­re din ca­drul com­pa­ni­i­lor încep să fa­că di­fe­re­nța, când pro­ce­du­ri­le și bi­ro­crația țin cos­tu­ri­le sub con­trol, când prețu­ri­le pro­du­se­lor nu mai cresc da­to­ri­tă in­flați­ei și a crește­rii cur­su­lui va­lu­tar, ci dim­po­tri­vă, scad, sub pre­si­u­nea con­cu­re­nței și a ne­ce­si­tăți­lor de cash-flow, ni­ci­un an­tre­pre­nor nu-și mai per­mi­te lu­xul de a greși.

De ace­ea, exis­tă o înce­ti­ni­re în afaceri, de ace­ea se iau de­ci­zii din ce în ce mai greu, de ace­ea apar po­we­rpoint-uri­le și ana­li­ze­le de zeci de pa­gini, de ace­ea „bi­ro­crații com­pa­ni­i­lor“câști­gă te­ren sau de ace­ea ino­va­rea ca­de pe lo­cul doi.

Businessurile ro­mânești ca­re mai sunt în proprietatea an­tre­pre­no­ri­lor ro­mâni și ca­re au reușit să su­pra­vi­ețu­ias­că până acum încep să devină din ce în ce mai „anchilozate“, bi­ro­cra­ti­ce, mai cor­po­ra­tis­te în cel mai bun caz, cu o apro­pi­e­re de men­ta­li­ta­tea de la stat și o de­păr­ta­re față de o men­ta­li­ta­te an­tre­pre­no­ria­lă, un­de a greși es­te o con­diție ese­nția­lă și fa­ce par­te din bu­si­ness.

Pen­tru că nu mai exis­tă niște con­diții ese­nția­le ca­re au exis­tat până la mij­lo­cul ani­lor 2000 și ca­re au aju­tat an­tre­pre­no­rii să ai­bă atunci suc­ces, res­pec­tiv in­flația, crește­rea cur­su­lui, ma­jo­ra­rea sa­la­ri­i­lor sub crește­rea in­flați­ei sau a cur­su­lui, acum ori­ce greșe­a­lă se cuan­ti­fi­că di­rect în bani, pu­tând pu­ne chiar în pe­ri­col un întreg bu­si­ness.

Cri­za a tăiat mult din ela­nul an­tre­pre­no­ri­lor, ca­re au de­venit mult mai pru­de­nți și ca­re acum nu mai vor să riște. De ace­ea stau ba­nii de­ge­a­ba în bănci fă­ră să ajun­gă la an­tre­pre­nori, nu că ban­che­rii nu ar vrea să dea cre­di­te; în primul rând an­tre­pre­no­rii nu mai vor să se împru­mu­te.

FAcce­sul la fi­na­nța­re ban­ca­ră și do­bânda nu mai reprezintă de­loc o pro­ble­mă la ora ac­tua­lă pen­tru afa­ce­ri­le ro­mânești. An­tre­pre­no­rii ca­re au tra­ver­sat cri­za nu prea mai vor să se împru­mu­te la bancă pen­tru a-și ex­tin­de ac­ti­vi­ta­tea, nu mai vor să fa­că an­ga­jări, ca să nu fie ne­voiți să dea afa­ră da­că apa­re o no­uă cri­ză, nu mai vor să câști­ge co­tă de piață și să se lup­te cu con­cu­re­nța. De ajuns se lup­tă în prețuri.

Șan­sa economiei ro­mânești tre­bu­ie să vi­nă de la an­tre­pre­no­rii mai ti­neri, ca­re încă nu au ce pi­er­de, de­cât ba­nii de bu­zu­nar, un­de greșe­li­le cos­tă mai puțin. Dar din pă­ca­te ge­ne­rația ani­lor ’90 nu vrea să devină an­tre­pre­noa­re, să ai­bă pro­pria afacere, ci pre­fe­ră salariul unei mul­ti­nați­o­na­le sau al unei com­pa­nii ro­mânești așe­za­te.

Ace­as­tă ge­ne­rație, mil­len­nials, es­te mult mai co­mo­dă, nu vrea să riște un trai re­zo­na­bil, să dea din mână Pri­ma ca­să și ci­ty bre­ak-uri­le lu­na­re. Prea puțini din­tre ei vor să se lup­te cu piața, cu ne­cu­nos­cu­tul, cu lip­sa ba­ni­lor de sa­la­rii și de ta­xe, cu băn­ci­le ca­re îți cer ga­ra­nții pal­pa­bi­le și au mai puți­nă încre­de­re

BUSINESSURILE ROMÂNEŞTI CA­RE MAI SUNT ÎN PROPRIETATEA AN­TRE­PRE­NO­RI­LOR RO­MÂNI ŞI CA­RE AU REUŞIT SĂ SUPRAVIEŢUIASCĂ PÂNĂ ACUM ÎNCEP SĂ DEVINĂ DIN CE ÎN CE MAI „ANCHILOZATE“

în ci­fre­le din­tr-un bu­si­ness plan. De­ter­mi­na­rea și energia nu reprezintă punc­tul lor for­te, ca­li­tăți ca­re sunt mult mai ne­ce­sa­re în bu­si­ness de­cât in­te­li­ge­nța.

Deci Ro­mânia are o ge­ne­rație an­tre­pre­no­ria­lă lip­să, ce­ea ce înce­pe să se va­dă în eco­no­mie, în afaceri; nu­mă­rul com­pa­ni­i­le ca­re mor, ca­re se des­fi­i­nțe­a­ză, es­te du­blu față de fir­me­le no­uînfi­i­nța­te, con­form da­te­lor Co­fa­ce.

Flo­rin Tal­peș și toa­tă ge­ne­rația lui, a an­tre­pre­no­ri­lor din anii ’90, au avut șan­sa să greșe­as­că cât mai re­pe­de în bu­si­ness, iar acest lu­cru i-a aju­tat în ce­le do­uă de­ce­nii ca­re au ur­mat, mult mai mult de­cât alte con­diții.

Cum fa­ce ge­ne­rația lui să-i aju­te și pe cei de acum să in­tre în bu­si­ness, să devină an­tre­pre­nori și nu cor­po­ra­tiști și să greșe­as­că cât mai re­pe­de?

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.