Flori fru­moa­se, de la mun­te

Ce fru­mos e să urci la pas până când ajun­gi în împă­ră­ţia flo­ri­lor de pe plai­uri şi vârfuri de mun­te! Ţi-ar plă­cea să co­boa­re ele şi să se opre­as­că în gră­di­na ta? Su­ra­te­le lor de cul­tu­ră vin cel mai re­pe­de să îşi împrăş­tie adi­e­ri­le al­pi­ne.

Casa Lux - - Sumar -

Une­le lu­cruri par a fi greu de re­a­li­zat, dar se fac foar­te uşor. Unul ar fi să îţi po­pu­le­zi gră­di­na ca­sei cu flori din­tre ce­le ca­re cresc pe mun­te. Mul­ţi se pot între­ba de ce să o faci… Din mai mul­te mo­ti­ve: une­le, mai ro­man­ti­ce, ţin de amin­ti­rea flo­ri­lor întâlni­te pe po­teci al­pi­ne bă­tu­te cu pi­ci­o­rul, alte­le, mai prac­ti­ce, ţin de uşu­rin­ţa cul­ti­vă­rii şi de tim­pul foar­te re­dus ne­ce­sar îngri­ji­rii lor. Nu tre­bu­ie şi e bi­ne să nici nu fie per­mis să le iei de la lo­cul lor pe ce­le săl­ba­ti­ce. De alt­fel, cul­ti­va­to­rii îţi pun la dis­po­zi­ţie o mul­ţi­me de soi­uri de cul­tu­ră de plan­te de stâncă­rie. Au ma­re­le avan­taj că sunt pe­re­ne, re­zis­ten­te, ier­nea­ză afa­ră fă­ră pro­ble­me şi re­vin la via­ţă în fi­e­ca­re an. Du­pă ce le plan­te­zi, vor înce­pe să ia te­re­nul în stă­pâni­re, că­pă­tând un as­pect din ce în ce mai na­tu­ral. Ale­ge plan­te di­fe­ri­te cu pe­ri­oa­de de înflo­ri­re suc­ce­si­ve. Pen­tru pe­te de cu­loa­re re­a­li­za­te cu flori, plan­te­a­ză ci­u­cu­şoa­ră de mun­te (Alys­sum mon­ta­num) gal­be­nă, gâsca­ri­ţă (Ara­bis cau­ca­si­ca) al­bă, iar­bă ro­şi­oa­ră (Si­le­ne acau­lis) roz şi mul­te alte­le spe­cii. Nu ui­ta de mo­vul, ro­zul şi al­bul co­voa­re­lor de bru­mă­re­le (Phlox su­bu­la­ta), nici de albas­trul gen­ţia­nei, al cam­pa­nu­le­lor de tot fe­lul şi al flo­ri­lor de nu-mă-ui­ta şi mai ales de pre­zen­ţa de top a unui mă­nun­chi de floa­rea re­gi­nei (floa­rea de co­lț). ■

FAR­ME­CUL MUNȚILOR nu ar fi ace­la­şi în lip­sa cam­pa­nu­le­lor ca­re se ca­ţă­ră pe ei. Pen­tru grădini exis­tă o mul­ţi­me de soi­uri de cul­tu­ră foar­te flo­ri­fe­re, ide­a­le pen­tru a re­crea pei­sa­jul din săl­bă­ti­cie.

PE MUNŢI ȘI PRIN GRĂDINI, gen­ţia­ne­le par rup­te din albas­trul ce­ru­lui. Spon­tan, ele ră­sar prin iar­bă într-un pei­saj do­mi­nat de stânci, aşa că şi ce­le din grădini tre­bu­ie acom­pa­nia­te de pi­e­tre co­lțu­roa­se.

UNII OA­MENI întâlnesc floa­rea re­gi­nei la ea aca­să doar o da­tă în via­ţă, alţii ni­ci­o­da­tă… Ori­ci­ne o poa­te ve­dea zil­nic pe cea cul­ti­va­tă în cur­tea ca­sei. Ara­tă bi­ne ală­turi de alte flori ale înăl­ţi­mi­lor.

PANSELUŢA SĂLBATICĂ (trei fra­ţi pă­ta­ţi) are flori cu pe­ta­le mov-al­bas­tre, gal­be­ne şi al­be, în func­ţie de umi­di­ta­tea zo­nei în ca­re creş­te. Ce­le cul­ti­va­te cu flori foar­te mici îi se­a­mă­nă bi­ne.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.