La 106 ani, ma­ma lui John Mccain i-a adus un oma­giu fi­u­lui ei

Cotidianul - - LUMEA șI EUROPA - Con­stan­tin Du­mi­tru

La cei 106 ani ai săi, Ro­ber­ta Mccain a fost una din­tre pri­me­le per­so­na­li­tă­ţi veni­te să-i adu­că un ul­tim oma­giu fi­u­lui său, al că­rui si­criu a fost de­pus vi­neri la Ca­pi­to­liu. Insta­la­tă într-un scaun ru­lant, ea a afișat ace­lași stoi­cism cu ca­re, în ur­mă cu o ju­mă­ta­te de ve­ac, a aflat că avi­o­nul fi­u­lui ei, Joh­nny, a fost do­bo­rât în Vi­et­nam.

Pur­tând o fi­nă blu­ză al­bă cu pi­că­ţe­le ne­gre, cu pă­rul alb, im­pe­ca­bil coa­fa­tă, ea a stat mi­nu­te în șir cu pri­vi­rea fi­xa­tă pe si­cri­ul înve­lit în dra­pe­lul nați­o­nal ame­ri­can al lui John Mccain, de­ce­dat la 81 de ani în ur­ma unui can­cer la cap.

Ea lo­cu­i­ește la Was­hin­gton și aces­ta a fost pri­mul oma­giu pu­blic pe ca­re i-l pu­tea adu­ce du­pă ce­re­mo­ni­i­le or­ga­ni­za­te în Ari­zo­na, stat din Ves­tul ame­ri­can, în ca­re fi­ul ei a fost ales se­na­tor din par­tea re­pu­bli­ca­ni­lor. Pre­zen­ţă im­pu­nă­toa­re în tim­pul între­gii ce­re­mo­nii, ea es­te cea ca­re a con­so­lat-o cu ma­re aten­ţie pe ne­poa­ta ei, Me­ghan Mccain, 33 de ani. În tim­pul ce­re­mo­ni­ei a ţi­nut-o strâns de mână pe Me­ghan, ca­re plângea con­nti­nuu. Apoi, Ro­ber­ta Mccain s-a dus să sa­lu­te si­cri­ul, fă­când o cru­ce dis­cre­tă, cu ca­pul încli­nat.

În 1967, mul­tă vre­me ea cre­zut că tre­bu­ie să-și ia adio de la fi­ul ei. Pi­lot de vână­toa­re în ar­ma­ta ame­ri­ca­nă, el efec­tua al 23-lea raid al ca­ri­e­rei sa­le, la 26 oc­tom­brie 1967, când avi­o­nul de vână­toa­re, A-4 Sky­hawk, a fost do­bo­rât dea­su­pra orașu­lui Ha­noi, ca­pi­ta­la Vi­et­na­mu­lui de Nord. Era pe­ri­oa­da în ca­re admi­nis­tra­ţia preșe­din­te­lui Lyn­don Joh­nson, în pi­er­de­re ver­ti­gi­noa­să de te­ren în răz­boi­ul din Vi­et­na­mul de Sud, a or­do­nat bom­bar­da­men­te asu­pra Nor­du­lui co­mu­nist.

La acea oră, ta­tăl pi­lo­tu­lui, ami­ral, ca­re se nu­mea tot John Mccain, și Ro­ber­ta erau la Lon­dra și au aflat ne­plă­cu­ta ves­te în timp ce se pre­gă­te­au să me­ar­gă la un di­neu ofe­rit de am­ba­sa­do­rul Ira­nu­lui în Ma­rea Bri­ta­nie. Deși l-au cre­zut mort, nu au re­nun­ţat la di­neu. „Nu-mi era în fi­re. Ști­ţi, eu sunt un ins foar­te stoic“, s-a con­fe­sat ami­ra­lul re­vis­tei New Yor­ker, în 2005.

Cu­plul Mccain a de­cis să nu spu­nă ni­mic gaz­de­lor. În fi­nal, cei doi au aflat că fi­ul lor era pri­zo­ni­er de răz­boi. „Pu­te­ţi cre­de că era cea cea mai bu­nă ves­te pe ca­re am pri­mit-o în via­ţa mea? Ve­de­ţi, lu­cru­ri­le vă afec­te­a­ză în mod di­fe­rit, în func­ţie de împre­ju­rări.“Re­fe­ri­tor la ace­as­tă cap­ti­vi­ta­te și la cei cinci ani pe­tre­cu­ţi ca pri­zo­ni­er de fi­ul ei, Ro­ber­ta a de­cla­rat re­vis­tei Ti­me: „So­ţul meu și-a ales pro­fe­sia; și Joh­nny la fel“. „Ma­ma mea a fost cres­cu­tă spre a fi o fe­meie pu­ter­ni­că, ho­tă­râtă, ca­re pro­fi­tă în între­gi­me de via­ţă, și a încer­cat me­reu să ale­a­gă cea mai bu­nă din­tre oca­zii“, a scris John Mccain.

Spi­rit aven­tu­ri­er, Ro­ber­ta Mccain a ști­ut să-și pe­tre­a­că via­ţa. Ja­po­nia, India, sau Ior­da­nia – i-a plă­cut să că­lă­to­re­as­că în ce­le pa­tru col­ţuri ale lu­mii până la vârsta de 90 ani, cel mai ade­sea ală­turi de so­ra ei ge­a­mă­nă, Ro­wen­na, de­ce­da­tă la vârsta de 99 de ani. Des­pre se­cre­tul lon­ge­vi­tă­ţii ei, Ro­ber­ta a vor­bit acum un de­ce­niu la ca­na­lul TV C-spain: „Nu trăi­esc cu altce­va de­cât cu fruc­te proas­pe­te și le­gu­me“. Având un ca­rac­ter pu­ter­nic, ea nu a ezi­tat mult în mo­men­tul în ca­re, afla­tă în Fran­ţa, i s-a zis că, având 90 de ani, es­te prea în vârstă ca să poa­tă închi­ria o mași­nă. Urma­rea? A cum­pă­rat un au­to­mo­bil cu ca­re a co­lin­dat nes­tin­ghe­ri­tă prin He­xa­gon, du­pă ca­re l-a ex­pe­diat pe coas­ta es­ti­că ame­ri­ca­nă pen­tru a tra­ver­sa ţa­ra până la San Fran­cis­co, du­pă cum re­la­ta New York Ti­mes.

Tână­ră re­be­lă, pe când avea 19 ani a fu­git în Ti­jua­na, Me­xic, pen­tru a se mă­ri­ta cu John Mccain. În anul 2000, ea și-a des­cris pa­si­u­nea pen­tru că­lă­to­rii. „Îmi iau o pe­re­che de încăl­ţări, un im­per­me­a­bil, bi­no­clul și plec.“Tot ea, ca­re se de­cla­ra în mod pa­ra­do­xal o ti­mi­dă, nu a ezi­tat ca, în 2008, să-și înso­ţe­as­că fi­ul în cam­pa­nia pre­zi­den­ţia­lă con­tra lui Ba­rack Oba­ma. În fi­ne, tot ea nu pre­ge­ta să-l bla­me­ze pu­blic pe John Mccain pen­tru lim­ba­jul lui co­lo­rat. „Acest su­flet săr­man, spu­nea des­pre el, cred cu ade­vă­rat că-mi se­a­mă­nă mult. E prea sen­si­bil!“

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.