Contracarează limitele creativității
În ultimele decenii, se vorbește foarte mult despre creativitate și importanța ei. Dar ce se ascunde în spatele acestei trăsături? Poate fi ea cultivată? Ce anume o limitează?
Acum mai bine de 50 de ani, psihologul american E. Paul Torrance a început să identifice elementele-cheie ale gândirii creative și să evalueze indivizii conform acestor criterii. Torrance și colegii lui, care au urmărit mai multe persoane de-a lungul timpului, au descoperit că acele calități identificate la copiii mici puteau prezice cu acuratețe succesul profesional ulterior. De altfel, datele statistice adunate de-a lungul timpului au arătat că acele elemente identificate de psihologi se corelau de trei ori mai puternic cu realizările creative ulterioare decât coeficientul de inteligență. Însă, în timp ce se observă o creștere constantă a scorurilor la testele de inteligență, din anii ’90 încoace se constată, din păcate, un declin semnfiicativ al scorurilor la testele de creativitate.
Ucigașii tăcuți
Declinul creativității este evident și pe parcursul vieții unui om, nu doar de-a lungul generațiilor. Un studiu efectuat cu 1.500 de copii a arătat că 98% din ei erau „genii“în gândire divergentă. La copiii de 8-10 ani, procentul a scăzut la 32%, iar la 13-15 ani a ajuns la 10%. Cu alte cuvinte, copiii devin din ce în ce mai puțin creativi pe măsură ce cresc. În plus, la un test efectuat cu 2.000 de adulți (de peste 25 de ani), doar 2% au avut scoruri de genii. Ce se întâmplă, de ce scad dramatic scorurile și de ce fostele genii din copilărie ajung adulți mediocri? Psihologii au identificat mai mulți factori care limitează sau chiar distrug în timp creativitatea.
1
ECHIPA DE CONTROL. Poate fi vorba de un stat, de un grup social, de familie sau chiar de mentalitatea individului, care suprimă treptat abilitatea de a gândi liber și independent. Sistemele care restricționează libertatea de gândire prin exercitarea unui control strict asupra acțiunilor și abordărilor duc la înăbușirea creativității. Pentru a contracara acest ucigaș, cel mai bine este să recunoști domeniul în care te simți oprimată și să-ți cultivi o atitudine mentală deschisă. 2 FRICA. Da, sună simplu, dar este adevărat. Fricile și anxietățile de orice fel pun sub semnul întrebării ideile noi și aduc în prim-plan posibilitatea eșecului. Abilitatea de a-ți asuma riscuri și un posibil eșec fără a te teme este esențială pentru gândirea critică, dar anxietatea poate paraliza acest lucru. Pentru a contracara acest ucigaș, trebuie să ai curajul de a înfrunta un posibil eșec și de a suporta incertitudinea. Aceste lucruri fac parte din procesul de învățare și din cel de creație.
3
PRESIUNEA SOCIALĂ ȘI INDIVIDUALĂ. Aici este vorba despre un ucigaș seducător, care ne ia mințile cu așteptările pe care le au ceilalți de la noi. Sub presiune, răspunsul instinctiv al corpului sunt „fuga, lupta sau înlemnirea“. Răspunsul de luptă descarcă multă adrenalină, iar pe termen lung, simptomele fizice și psihice devin periculoase și închid creierul, în timp ce răspunsul de fugă sau înlemnire duce la incapacitatea de a face față presiunii. Creierul primitiv consumă toate resursele și limitează astfel activitatea cortexului prefrontal, responsabil de gândirea creativă. Pentru a contracara aceste lucruri, identifică-ți răspunsurile proprii la presiune și nu ceda în fața lor. Găsește modalități de a-ți administra mai bine timpul și energia. 4 IZOLAREA BENEVOLĂ. Este vorba de o combinație letală de segregare și omogenitate a grupului, care duce la prejudecăți și conformism. Ideile și informațiile diferite nu sunt acceptate. Izolarea limitează experiențele și capacitatea creierului, care va alege variantele sigure și cunoscute și se va teme de idei noi. Lipsa diversității în echipe, organizații, comunități și grupuri sociale limitează drastic creativitatea. Pentru a contracara tendința izolaționistă, expune-te în mod deliberat celor mai diverse idei și celor mai variați oameni. Informează-te din multe surse și fii deschisă la opinii contrare. 5 APATIA. Aici intră lipsa motivației și a poftei de viață. De obicei, se manifestă prin sarcasm și un cinism cronic. Însă mintea creativă se cultivă printr-o combinație de circumstanțe norocoase și muncă intensă, așa că apatia nu are ce căuta în procesele creative. Recunoaște când ești cinică și sarcastică și stabilește cauza. Pune-ți la îndoială mereu obiceiurile și comportamentele și nu te cantona în modalități de existență comode. Reaprinde pasiunea, indiferent din ce domeniu al vieții.