Q&A psi­ho

Femeia - - SUMAR - Da­na Ve­res­cu psi­ho­log

Fi­ul meu de nu­mai 14 ani m-a anu­nțat că es­te gay. Că are de­ja un pri­e­ten, că a mai avut, dar nu avu­se­se cu­ra­jul să-mi spu­nă. S-a gră­bit să adau­ge că de­o­cam­da­tă „sunt doar pri­e­teni“și nu și-a înce­put încă viața se­xua­lă. Eu i-am zis că es­te bine cum sim­te el și n-am mai vor­bit de atunci pe ace­as­tă te­mă, dar, ho­tă­rât lu­cru, nu mă împac de­loc cu ide­ea. Mai mult, nici nu cred că es­te gay, o fa­ce nu­mai din te­ri­bi­lism. Însă n-aș vrea să de­vi­nă gay. Cum să fac, cum să mă port cu el? (Li­lia­na, e-mail)

Dra­gă Li­lia­na, în pri­mul rând mi se pa­re ex­traor­di­nar că fi­ul tău vor­bește cu ti­ne la vârsta in­gra­tă de 14 ani, și îți spu­ne lu­cruri des­pre el. În al doi­lea rând, mi se pa­re ad­mi­ra­bil că ai re­a­cți­o­nat cu calm la spu­se­le lui și că ai su­bli­niat fap­tul că im­por­tant es­te să se sim­tă bine. Tu îl cu­noști mai bine și știi ca­re sunt încli­nați­i­le lui, dar, in­di­fe­rent da­că es­te gay sau strai­ght, cred că lu­crul cel mai im­por­tant es­te să fie să­nă­tos, să ai­bă o viață împli­ni­tă și să fie ac­cep­tat de oa­me­nii dra­gi. Ro­mânia nu es­te cea mai pri­e­te­noa­să ța­ră din acest punct de ve­de­re, așa că, da­că într-ade­văr fi­ul tău es­te ho­mo­se­xual, pen­tru el es­te im­por­tant să știe că are par­te de dra­gos­tea și spri­ji­nul tău. Es­te po­si­bil să fie într-o fa­ză de ta­to­nări și cău­tări și poa­te se poar­tă ca un co­pil te­ri­bil ca­re se va do­ve­di he­te­ro­se­xual. Dar cre­zi că îl vei iu­bi mai puțin da­că es­te gay? Gândește-te la asta și acor­de­a­ză-ți com­por­ta­men­tul în fun­cție de ce înse­am­nă el pen­tru ti­ne, nu în fun­cție de ori­en­ta­rea lui se­xua­lă.

Cred că pri­e­te­na mea și-a cam pi­er­dut mi­nți­le. De ce­va vre­me, frec­ven­te­a­ză niște cur­suri de rei­ki sau așa ce­va și, da­că la înce­put pu­tea tre­ce drept pa­si­u­ne, acum nu te mai înțe­le­gi cu ea. A înce­put chiar să se ui­te urât la mi­ne, zi­ce că îi fur ener­gi­i­le și mă înde­am­nă să încerc să nu mai fiu o per­soa­nă ne­ga­ti­vă. Eu in­sist cu ea pen­tru că o văd izo­lându-se din ce în ce mai ta­re, de­oa­re­ce tra­te­a­ză oa­me­nii urât și de sus în cea mai ma­re par­te a tim­pu­lui. Cum aș pu­tea s-o ajut? (Sa­bi­na, e-mail)

Tre­bu­ie să știi un prin­ci­piu de ba­ză în psi­ho­te­ra­pia de ori­ce fel: nu poți aju­ta pe ci­ne­va ca­re nu vrea să fie aju­tat. Înțe­leg că pri­e­te­na ta de­venit adep­ta unui sis­tem de cre­di­nțe și in­ter­pre­te­a­ză lu­mea și oa­me­nii prin gri­la pe ca­re o învață aco­lo. Nu es­te nea­pă­rat ce­va rău, pro­ble­ma apa­re da­că, așa cum spui, se izo­le­a­ză și tra­te­a­ză oa­me­nii prost. Poa­te cel mai bine es­te să stați de vor­bă ca niște pri­e­te­ne, de la egal la egal și să-i împăr­tășești gri­ji­le ta­le în mod de­li­cat și cu tact. Da­că e re­cep­ti­vă, poți dez­vol­ta mai mult ide­ea, dar, da­că nu, nu re­zol­vi ni­mic prin­tr-o ce­ar­tă. Înce­ar­că să tra­te­zi si­tuația cu umor, une­ori es­te util și re­a­du­ce oa­me­nii cu pi­ci­oa­re­le pe pă­mânt. Însă, da­că o vei cri­ti­ca con­stant, îți va răs­pun­de că ești prea ne­ga­ti­vă și veți in­tra într-un cerc vi­ci­os. Ai răb­da­re și ob­ser­vă si­tuația, poa­te va re­nu­nța cu tim­pul la une­le idei ra­di­ca­le.

O pri­e­te­nă mi-a spus că soțul meu are o aman­tă. Drept să zic, eu nu cred, chiar da­că nu pot spu­ne în fi­e­ca­re mo­ment un­de es­te și ce fa­ce soțul meu. Cred to­tuși că aș si­mți da­că e o pro­ble­mă între noi. Pri­e­te­na mea in­sis­tă să an­ga­jez un de­tec­tiv par­ti­cu­lar; am re­fu­zat, însă acum mi-a zis că o să an­ga­je­ze ea unul, ca să-mi de­mon­stre­ze că are drep­ta­te. Acum am coșma­ruri cu soțul meu ca­re des­co­pe­ră că am pus să fie ur­mă­rit. Ce mă fac, ce să-i spun pri­e­te­nei mele ca să ne la­se în pa­ce? (Ioa­na, 48, Bu­cu­rești)

Cred că pri­e­te­na ta nu ți-e toc­mai pri­e­te­nă sau poa­te tre­ce prin­tr-o pe­ri­oa­dă di­fi­ci­lă și și-a pi­er­dut bu­nul-si­mț și bu­ne­le ma­ni­e­re. O poți între­ba ce do­va­dă are că soțul tău te înșa­lă, iar da­că nu are do­ve­zi, îi poți spu­ne di­rect că te de­ran­je­a­ză com­por­ta­men­tul ei. Da­că nu ești de acord cu de­tec­ti­vul par­ti­cu­lar, ea nu te poa­te fo­rța să-l an­ga­je­zi. De ase­me­nea, ni­ci­un de­tec­tiv par­ti­cu­lar nu ur­mă­rește soțul unei alte fe­mei. Exis­tă și va­rian­ta în ca­re îi po­ves­tești soțu­lui tău po­ves­tea și te sfă­tu­i­ești cu el. Dar es­te im­por­tant să fii fer­mă cu pri­e­te­na și să-i spui foar­te clar că te de­ran­je­a­ză ce fa­ce sau ce vrea să fa­că. Nu are ni­ci­un drept să se ba­ge în viața ta.

Ado­les­ce­nții pot tre­ce prin­tr-o fa­ză de ta­to­nări și cău­tări și de ace­ea să se poar­te ca niște co­pii te­ri­bi­li

Nu poți ape­la la un de­tec­tiv par­ti­cu­lar în nu­me­le altcu­i­va

Une­ori umo­rul re­a­du­ce oa­me­nii cu pi­ci­oa­re­le pe pă­mânt

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.