Mo­de­lul Je­an Campbell, des­pre frumusețe și ac­ti­vism

Marie Claire (Romania) - - Sumar - TEXT: FRANCESCA VARASI FOTO: LARS BOT­TEN

În ci­u­da fap­tu­lui că a su­fe­rit o ope­rație la șold, ca­re a imo­bi­li­zat- o într-un scaun cu ro­ti­le pen­tru o lu­nă, ea și- a vă­zut în con­ti­nua­re de dru­mul ei. „ Sunt des­tul de ac­ti­vă. Asta nu înse­am­nă că pot să alerg, dar mă simt foar­te no­ro­coa­să pen­tru că pot să mă mișc așa cum vreau”, a scris ea pe con­tul de Insta­gram. Dom­nișoa­ra Je­an Campbell (ca și co­le­ge­le ei, Stel­la Ten­nant și Ca­ra De­le­vin­gne, are des­cen­de­nți aris­to­crați) și- a croit dru­mul într-un mod spec­ta­cu­los, de la înce­put, dar e des­tul de te­na­ce să fie re­cu­nos­că­toa­re pen­tru asta. Are am­biți­i­le, vi­se­le și lip­sa de gri­ji spe­ci­fi­ce vârstei: „ Da­că pri­vești viața cu op­ti­mism și ve­zi pă­rți­le bu­ne din fi­e­ca­re lu­cru, atunci o să atra­gi în viața ta lu­cruri bu­ne”. Ace­as­tă ati­tu­di­ne po­zi­ti­vă o apre­cia­ză cel mai mult la fe­mei­le pe ca­re ea le nu­mește „ su­rori mai mari”, fe­mei­le ca­re o in­spi­ră, cum ar fi mo­de­lul su­da­nez Alek Wek sau bri­ta­ni­ca cu ori­gini în Gha­na, Adwoa Aboah, amândo­uă cu­nos­cu­te pen­tru im­pli­ca­rea și de­di­ca­rea lor în viața so­cia­lă.

CA­RE A FOST MO­MEN­TUL în CA­RE AI ÎNCE­PUT Să SUSțII PRO­TE­CțIA ELEFANțILOR și CAM­PA­NIA KNOTONMYPLANET.ORG ?

Sunt foar­te atra­să de su­bi­ec­te­le le­ga­te de me­di­ul încon­ju­ră­tor, de ele­fa­nți în mod de­o­se­bit. Cred că sunt o pre­ze­nță in­cre­di­bi­lă. Și nu doar pen­tru că sunt atât de mari. Cu si­gu­ra­nță poți să nu-ți dai se­a­ma cât sunt de mi­nu­nați da­că lo­cu­i­ești într- o me­tro­po­lă. Dar eu cred că sunt cre­a­turi ex­traor­di­na­re și es­te foar­te trist fap­tul că sunt în pe­ri­col. Ele­fa­nții sunt tra­tați ca niște tro­fee și nu pu­tem să-l lă­săm pe Trump să le­ga­li­ze­ze acest fapt. Din ace­as­tă cau­ză cred că e im­por­tant să ne im­pli­căm și să încer­căm să-i pro­te­jăm.

CE ALTE CAU­ZE TE MAI PA­SI­O­NEA­ZĂ? Cred că edu­cația es­te foar­te im­por­tan­tă. Pă­ri­nții mei mi- au ofe­rit o edu­cație bună și sunt foar­te re­cu­nos­că­toa­re pen­tru acest lu­cru. Cred că es­te cel mai ma­re ca­dou pe ca­re-l poți dă­rui cu­i­va, pen­tru că edu­cația ofe­ră opor­tu­ni­tăți. Deși jo­bul meu nu pre­su­pu­ne să ai o edu­cație ale­a­să, cred că acest lu­cru poa­te să con­sti­tu­ie un avan­taj imens. Așa că da­că ar fi să pot oferi fi­e­că­ru­ia ce­va, aș oferi edu­cație. Aș spu­ne că cel mai im­por­tant lu­cru e să ter­mi­ne școa­la. Și apoi să cre­a­dă în ste­aua ei, să cre­a­dă că i se vor întâmpla lu­cruri bu­ne, dar să nu de­vi­nă ob­se­si­vă, să nu sa­cri­fi­ce prea mult pen­tru asta.

Ma­ma ta, Isa­bel­la Caw­dor, a lu­crat în do­me­ni­ul modei, a fost fashion edi­tor. Ca­re es­te sfatul cel mai bun pe CA­RE L- AI PRI­MIT DE LA EA, în CE­EA CE PRI­VEșTE CA­RI­E­RA ?

Mi- a spus să dau întot­de­au­na tot ce-i mai bun, să fiu eu însă­mi. La mun­că și în viață.

Une­le din­tre co­le­ge­le ta­le s- au re­tras în di­fe­ri­te AC­TI­VI­TĂțI, DE- A LUN­GUL TIM­PU­LUI. ȚIE CE ți- AR PLĂ­CEA Să FACI IN VI­I­TOR ?

Nu exis­tă ce­va ce mi- aș dori să fac 100%. Mi- ar plă­cea mai cu­rând să ex­plo­rez zo­ne di­fe­ri­te. Mi- ar plă­cea să fiu de­sig­ner de gră­dini, pen­tru că îmi pla­ce să fiu afa­ră, îmi plac flo­ri­le, plan­te­le și na­tu­ra.

pri­vești „Da­că VIAȚA op­ti­mism cu și ve­zi pă­rți­le bu­ne din fi­e­ca­re LU­CRU, atunci o să atra­gi în ju­rul tău lu­cruri bu­ne”

Da­că ai avea o gră­di­nă ma­gi­că un­de ai pu­tea să cul­ti­vi și să împa­rți un sen­ti­ment cu între­a­ga lu­me, ca­re ar fi ace­la?

Cred că sen­ti­men­tul de pa­ce pe ca­re-l do­bândesc atunci când stau în na­tu­ră. Opu­sul hao­su­lui, pe ca­re-l si­mțim în fi­e­ca­re zi, din alte di­re­cții.

Se spu­ne că flo­ri­le fac fe­mei­le fe­ri­ci­te. Ce altce­va are acest efect asu­pra ta?

Cred că cel mai fru­mos sen­ti­ment es­te să poți să iu­bești și să fii iu­bit. Mi­ro­sul tran­da­fi­ri­lor îmi tre­zește amin­tiri plă­cu­te. Am cres­cut în Scoția și în gră­di­nă erau me­reu tran­da­firi.

La sfârși­tul spo­tu­lui Nar­ci­so Ro­dri­guez For Her spui: „ Închi­de ochii și amin­tește- ți acest mo­ment pen­tru tot­de­au­na”. Tu faci asta?

Da­că închi­zi ochii, ți se blo­che­a­ză unul din si­mțu­ri­le- cheie. Îți faci loc în crei­er, să te poți con­cen­tra pe alte lu­cruri, fă­ră să fii dis­tras de si­mțul vă­zu­lui. Da, de fapt chiar fac asta tot tim­pul.

Și la ce te gândești atunci când închi­zi ochii?

De­pin­de de sta­rea în ca­re mă aflu. În ul­ti­ma vre­me îmi tot re­a­min­tesc cât de no­ro­coa­să sunt.

Ca­re es­te pro­du­sul cos­me­tic pe ca­re- l pi­er­zi cel mai des atunci când că­lă­to­rești?

De obi­cei, șam­po­nul și bal­sa­mul, pen­tru că me­reu uit că re­ci­pi­en­te­le sunt prea mari ca să tre­a­că de con­tro­lul de se­cu­ri­ta­te din ae­ro­port. Și că­lă­to­resc mult, deci ăsta e un lu­cru pe ca­re ar fi tre­bu­it să-l știu până acum.

Ca­re sunt punc­te­le ta­le for­te? Dar punc­te­le sla­be?

Sunt foar­te em­pa­ti­că și sen­si­bi­lă. Și asta e mi­nu­nat, pen­tru că pot să înțe­leg oa­me­nii și sen­ti­men­te­le lor, dar e, în ace­lași timp, și o slă­bi­ci­u­ne, pen­tru că une­ori pot fi ră­ni­tă mai ușor.

Ești de­se­ori com­pa­ra­tă cu Ra­pun­zel. Da­că pă­rul tău lung și blond ar avea pu­teri ma­gi­ce, ca­re ar fi aces­tea?

Mi- ar plă­cea să fac oa­me­nii să va­dă ce-i mai bun în fi­e­ca­re, pen­tru că în acest fel e mai ușor să fii fe­ri­cit. Când cauți să ve­zi lu­cru­ri­le bu­ne din cei­la­lți, viața ta de­vi­ne mai bună. Dar, de ce­le mai mul­te ori, oa­me­nii văd ce e mai rău în ori­ce, și apoi se simt triști și de­za­mă­giți.

În afa­ră de par­fum, ce cu­vin­te aso­ci­e­zi cu ide­ea de frumusețe?

„ In­te­ri­or”. Cred că fru­mu­sețea din in­te­ri­or es­te cheia. „ Per­so­na­li­ta­te”, pen­tru că es­te cel mai im­por­tant gen de frumusețe. Poți să ai o față fru­moa­să sau un corp fru­mos, dar da­că nu ești așa și pe in­te­ri­or, se ve­de ime­diat. Și, de ase­me­nea, „ochi”. Cred că pri­vi­rea e foar­te im­por­tan­tă, pen­tru că te aju­tă să te co­nec­te­zi cu alți oa­meni.

mc

Iu­besc „ SEN­TI­MEN­TUL de pa­ce pe ca­re-l am ATUNCI când li­niștea STAU în na­tu­rii”

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.