STRĂZI CARE-I POARTĂ NUMELE

National Geographic Romania - - Sumar - Text: Wen­di C. Tho­mas

Re­fle­cții des­pre in­flue­nța glo­ba­lă a re­ve­ren­du­lui Mar­tin Lut­her King, Jr.

La trei săp­tă­mâni după asa­si­na­rea re­ve­ren­du­lui Mar­tin Lut­her King, Jr., în 1968, con­si­li­ul mu­ni­ci­pal din Mainz (Ger­ma­nia) a de­nu­mit o stra­dă după li­de­rul mișcă­rii pen­tru drep­turi ci­vi­le – fă­când în doar câte­va zi­le ce­ea ce a luat opt ani în Atlan­ta, lo­cul naște­rii lui King. Și Mem­phis, Ten­nes­see, lo­cul un­de King a fost ucis, a de­nu­mit o stra­dă după el – dar abia la pes­te 40 de ani după moar­tea lui.

Când se schim­bă numele unui loc, es­te și un semn al pu­te­rii și in­flue­nței – re­flec­tă ci­ne con­du­ce și ci­ne a lă­sat o am­pren­tă asu­pra cul­tu­rii. Și ast­fel, în Schwe­rin (Ger­ma­nia), Dr. Mar­tin Lut­her King Stras­se se însoțește cu Anne Frank Stras­se. În Sain­tMar­tin-d’Hères (Fra­nța), Rue Mar­tin Lut­her King se înve­ci­nea­ză cu Rue Ro­sa Lee Par­ks, în onoa­rea fe­meii care a de­cla­nșat boi­co­tul au­to­bu­ze­lor din Mon­tgo­me­ry, Ala­ba­ma, în 1955. În Port-au-Prin­ce (Hai­ti), dru­mul de­nu­mit după re­vo­luți­o­na­rul din se­co­lul al XVIII-lea To­us­saint L’Ou­ver­tu­re con­ti­nuă cu stra­da de­nu­mi­tă după King.

Cu doi ani înain­te de moar­tea lui, ni­ve­lul de încre­de­re în King în Sta­te­le Uni­te era de nu­mai 33%, pro­ba­bil o re­flec­ta­re a ra­sis­mu­lui și a dis­con­for­tu­lui mul­tor ame­ri­cani al­bi față de pla­nul lui ra­di­cal pen­tru jus­tiție eco­no­mi­că. Însă cu fi­e­ca­re de­ce­niu care tre­ce, po­pu­la­ri­ta­tea sa ur­că – deși pla­nul lui poa­te pă­rea tot mai es­tom­pat. Astă­zi, la 50 de ani de la moar­tea lui, apro­xi­ma­tiv 90% din­tre ame­ri­cani au o opi­nie fa­vo­ra­bi­lă des­pre King.

Cel puțin 955 de străzi din SUA îi poartă numele. Mul­te trec prin zo­ne mai să­ra­ce. Dar ste­re­o­ti­pul că toa­te sunt ar­te­re de cir­cu­lație sum­bre în car­ti­e­re afla­te în pa­ra­gi­nă es­te exa­ge­rat. Un stu­diu pri­vind su­te de ast­fel de străzi a des­co­pe­rit puți­ne di­fe­re­nțe sem­ni­fi­ca­ti­ve în acti­vi­ta­tea co­mer­cia­lă de aco­lo și cea de pe stră­zi­le prin­ci­pa­le din ța­ră.

„Oda­tă ce de­nu­mești o stra­dă după ci­ne­va pre­cum King, ar fi bi­ne să fii si­gur că me­nții stra­da ca pe un mo­nu­ment de­di­cat lui, ast­fel încât da­că ar fi să se întoar­că și s-o vi­zi­te­ze, să fie mândru”, a spus Da­ni­el D’Oca, care a pre­dat un curs in­ti­tu­lat „The MLK Way: Bu­il­ding on Black Ame­ri­ca’s Main Stre­et” (Ca­lea MLK: Con­stru­i­rea pe ar­te­ra

prin­ci­pa­lă a Ame­ri­cii ne­gre) la Școa­la pos­tu­ni­ver­si­ta­ră de De­sign a Uni­ver­si­tății Har­vard, în 2015. Cur­sul le ce­rea stu­de­nți­lor să vi­zua­li­ze­ze stră­zi­le King care îi evo­cau va­lo­ri­le – in­te­gra­te ra­sial, pros­pe­re și li­niști­te, sta­bi­le eco­no­mic, cu co­me­rț care sa­tis­fa­ce ne­voi­le lo­ca­le.

Nu­mă­rul glo­bal al stră­zi­lor MLK de­pășește o mie, in­clu­zând câte­va străzi Mar­tin Lut­her King în Ger­ma­nia, ța­ra de un­de și-a pri­mit el numele.

King și ta­tăl lui s-au nu­mit inițial Mi­cha­el. Însă King se­ni­or, tot pre­di­ca­tor bap­tist, a fost atât de fas­ci­nat de re­for­ma­to­rul pro­tes­tant Mar­tin Lut­her în tim­pul unei că­lă­to­rii fă­cu­te în 1934 la Ber­lin, încât și-a schim­bat numele și pe cel al pri­mu­lui său năs­cut, pe atunci în vârstă de cinci ani.

Vic­to­ri­i­le mișcă­rii pen­tru drep­turi ci­vi­le au avan­sat că­tre vi­sul lui Mar­tin Lut­her King, Jr. de a pu­ne ca­păt se­gre­gă­rii ac­cep­ta­te de stat. Moar­tea lui a gră­bit adop­ta­rea de că­tre Con­gres a Le­gii ac­ce­su­lui echi­ta­bil la lo­cu­i­nțe. Pen­tru ame­ri­ca­nii de cu­loa­re, de­ce­ni­i­le de după moar­tea lui King au adus o scă­de­re a să­ră­ci­ei și o crește­re a nu­mă­ru­lui de ab­sol­venți de li­ceu și de pro­pri­e­tari de lo­cu­i­nță. Însă pro­li­fe­ra­rea stră­zi­lor MLK nu sem­ni­fi­că un an­ga­ja­ment glo­bal de a pu­ne ca­păt să­ră­ci­ei.

În Mem­phis, orașul un­de a fost ucis King, ra­ta să­ră­ci­ei a de­pășit-o pe cea nați­o­na­lă. O ten­ta­ti­vă din 1971 de a re­de­nu­mi o stra­dă din oraș după King a eșuat. În 2012, pla­nul a fost reînviat și apro­bat.

„Aces­ta es­te un oraș un­de sânge­le lui plânge de pe străzi”, a spus Boyd. Lun­gă de vreo trei ki­lo­me­tri, Ca­lea Dr. M.L. King Jr. es­te una din­tre ul­ti­me­le străzi pe care a mă­rșă­lu­it King. Pei­sa­jul es­te în ma­re par­te anost, pe un tra­seu ce in­clu­de ve­deri că­tre spa­te­le unui sta­di­on NBA și al unui co­le­giu co­mu­ni­tar. La 28 mar­tie 1968, King a con­dus mii de pro­tes­ta­tari pe ce­ea ce se nu­mea atunci Bd. Lin­den până la pri­mă­rie pen­tru a-l înfrun­ta pe pri­ma­rul se­gre­gați­o­nist și anti-sin­di­ca­list Hen­ry Lo­eb, care re­fu­za­se să ne­go­ci­e­ze cu lu­cră­to­rii de sa­lu­bri­za­re ne­gri aflați în gre­vă. Ma­rșul a de­venit vi­o­lent. Pen­tru a de­mon­stra că pu­tea con­du­ce o de­mon­strație pașni­că, King s-a întors la 3 apri­lie.

În se­a­ra ace­ea, și-a ți­nut dis­cur­sul in­ti­tu­lat „Am fost pe vârful mun­te­lui” („I’ve Be­en to the Mo­un­tain­top”). A do­ua zi a fost împușcat mor­tal pe bal­co­nul unui mo­tel. Astă­zi, Mem­phis înce­ar­că să ono­re­ze

sa­cri­fi­ci­ul lui King. Va­ra tre­cu­tă, con­si­li­ul mu­ni­ci­pal a apro­bat plăți că­tre cei 29 de gre­viști de la sa­lu­bri­za­re care mai sunt în viață pen­tru a com­pen­sa cir­cum­sta­nțe­le care le-au re­dus pen­si­i­le. După im­po­zi­ta­re, oa­me­nii vor pri­mi în jur de o mie de do­lari pen­tru fi­e­ca­re an tre­cut de la moar­tea lui King. Însă pen­tru unii care încă se ur­că pe au­to­gu­noi­e­re, acești bani nu sunt su­fi­ci­e­nți ca să se pen­si­o­ne­ze.

King es­te ade­sea ți­nut min­te pen­tru că a vor­bit des­pre un țel sim­plu: co­pii ne­gri și co­pii al­bi mână în mână, ca și cum ar fi frați.

Acel King care es­te ade­sea ui­tat a ce­rut mult mai mult, pre­tin­zând „o re­dis­tri­bu­i­re ra­di­ca­lă a pu­te­rii po­li­ti­ce și eco­no­mi­ce”.

„Pe tot glo­bul, oa­me­nii se re­vol­tă împo­tri­va ve­chi­lor sis­te­me de ex­ploa­ta­re și opre­si­u­ne, iar din ră­ni­le unei lu­mi fra­gi­le se nasc noi sis­te­me de jus­tiție și ega­li­ta­te”, spu­nea Mar­tin Lut­her King cu un an înain­te de a fi ucis. Acest ar­ti­col glo­bal a fost pri­mul re­por­taj NG pen­tru fo­to­gra­fii Andrew Esi­e­bo (din La­gos, Ni­ge­ria),

Phi­lo­mène Jo­seph (Port-au-Prin­ce, Hai­ti), Mar­tin

Ro­e­mers (Del­ft, Olan­da), Ian Teh (Kua­la Lum­pur, Ma­lay­sia) și Elias Wil­liams (orașul New York).

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.