O CHESTIUNE DE PIELE

Ce înse­am­nă mai exact ra­sa? Ști­i­nța ne spu­ne că ter­me­nul n-are ni­cio ba­ză ge­ne­ti­că sau ști­i­nți­fi­că. Nu es­te de­cât o eti­che­tă, în ma­re par­te in­ven­ta­tă, fo­lo­si­tă pen­tru a ne de­fini și dez­bi­na.

National Geographic Romania - - Sumar - Text: Eli­za­beth Kol­bert Fo­to: Ro­bin Ham­mond

Ce es­te ra­sa? Ști­i­nța ne spu­ne că nu există ba­ză ge­ne­ti­că pen­tru împă­rți­rea oa­me­ni­lor pe ra­se.

În pri­ma ju­mă­ta­te a se­co­lu­lui al XIX-lea, unul din­tre cei mai re­nu­miți oa­meni de ști­i­nță din Ame­ri­ca era doc­to­rul Sa­muel Mor­ton. Trăia în Phi­la­del­phia și co­le­cți­o­na cra­nii.

Nu fă­cea na­zuri. Accep­ta cra­nii strânse de pe câmpuri de lup­tă și fu­ra­te din ca­ta­com­be. Unul din­tre ce­le mai ce­le­bre era al unui ir­lan­dez tri­mis ca pri­zo­ni­er în Tas­ma­nia (și spânzu­rat mai târziu fi­in­dcă omo­râse și mânca­se alți con­dam­nați). Mor­ton apli­ca fi­e­că­rui cra­niu ace­e­ași pro­ce­du­ră: îl um­plea cu boa­be de pi­per (mai târziu a tre­cut la ali­ce), pe care le răs­tur­na apoi într-un re­ci­pi­ent ca să mă­soa­re vo­lu­mul cu­ti­ei cra­ni­e­ne.

Mor­ton cre­dea că oa­me­nii se împart în cinci ra­se și fi­e­ca­re re­zul­ta­se din­tr-un act de cre­ație se­pa­rat. Ra­se­le ave­au ca­rac­te­re dis­tinc­te, co­res­pun­ză­toa­re cu lo­cul lor într-o ie­rar­hie dic­ta­tă de di­vi­ni­ta­te. „Cra­ni­o­me­tria” lui Mor­ton ară­ta, după cum su­sți­nea el, că al­bii sau „cau­ca­zi­e­nii”, erau ra­sa cea mai in­te­li­gen­tă. Cei din es­tul Asi­ei – Mor­ton îi nu­mea „mon­go­li” –, deși „in­ge­ni­oși” și „cul­ti­va­bi­li”, erau pe tre­ap­ta ime­diat in­fe­ri­oa­ră. Ur­mau po­pu­lați­i­le din sud-es­tul Asi­ei și, după ele, ame­rin­di­e­nii. Ne­grii sau „eti­o­pi­e­nii” erau ul­ti­mii. În de­ce­ni­i­le di­nain­tea Răz­boi­u­lui Ci­vil ame­ri­can, idei­le lui Mor­ton au fost adop­ta­te ra­pid de su­sți­nă­to­rii scla­vi­ei.

„Era foar­te in­fluent, mai ales în Sud”, spu­ne

Paul Wol­ff Mit­chell, an­tro­po­log la Uni­ver­si­ta­tea din Pen­nsyl­va­nia, care îmi ara­tă co­le­cția de cra­nii, afla­tă acum la muzeul ace­le­ași in­sti­tuții. Pri­vim cu­tia cra­nia­nă a unui olan­dez cu ca­pul re­mar­ca­bil de ma­re, care l-a fă­cut pe Mor­ton să exa­ge­re­ze ca­pa­ci­tăți­le cau­ca­zi­e­ni­lor. La moar­tea doc­to­ru­lui, în 1851, Char­les­ton Me­di­cal Jo­ur­nal din Carolina de Sud l-a lău­dat pen­tru că „l-a pus pe ne­gru la lo­cul lui, ca ra­să in­fe­ri­oa­ră”.

Azi, Mor­ton es­te cu­nos­cut ca pă­rin­te­le ra­sis­mu­lui ști­i­nți­fic. Da­că ne gândim cât de mul­te din­tre oro­ri­le ul­ti­me­lor se­co­le se trag din ide­ea că o ra­să es­te in­fe­ri­oa­ră alteia, un tur al co­le­cți­ei lui de­vi­ne o ex­pe­ri­e­nță zgu­du­i­toa­re. Trăim încă, într-o mă­su­ră ne­plă­cut de ma­re, cu moște­ni­rea lui Mor­ton: dis­tin­cți­i­le ra­sia­le ne mo­de­le­a­ză în con­ti­nua­re car­ti­e­re­le, po­li­ti­ca și mo­dul cum ne ve­dem pe noi înși­ne.

Toa­te aces­tea ră­mân ac­tua­le, deși ce ne spu­ne de fapt ști­i­nța des­pre ra­să es­te exact opu­sul afir­mați­i­lor lui Mor­ton.

El cre­dea că iden­ti­fi­ca­se di­fe­re­nțe imu­ta­bi­le, moște­ni­te, între di­fe­ri­te po­pu­lații, dar pe vre­mea lui – la scur­tă vre­me după ce Char­les Dar­win își for­mu­la­se te­o­ria evo­luți­ei și cu mult înain­te să fie des­co­pe­rit ADN-ul – cer­ce­tă­to­rii ha­bar n-ave­au cum se tran­smit tră­să­tu­ri­le. Cei care au ana­li­zat fi­i­nța uma­nă la ni­vel ge­ne­tic spun că însăși ca­te­go­ria „ra­să” es­te o con­ce­pție greși­tă. De fapt, când oa­me­nii de ști­i­nță au înce­put să asam­ble­ze pri­mul ge­nom uman com­plet, cu in­for­mații cu­mu­la­te de la mai mu­lți in­di­vi­zi, au co­lec­tat in­te­nți­o­nat mos­tre de la per­soa­ne care se iden­ti­fi­cau ca mem­bri ai unor ra­se di­fe­ri­te. În iu­nie 2000, când s-au anu­nțat re­zul­ta­te­le în ca­drul unei ce­re­mo­nii la Ca­sa Al­bă, Craig Ven­ter, pi­o­ni­er al sec­venți­e­rii ADN-ului, a re­mar­cat: „Con­cep­tul de ra­să n-are ni­cio ba­ză ge­ne­ti­că sau ști­i­nți­fi­că”.

Fo­to RO­BIN HAM­MOND

Ce­le pa­tru li­te­re ale co­du­lui ge­ne­tic –A, C, G și T – sunt proi­ec­ta­te pe Ryan Lin­gar­mil­lar, din Ugan­da. ADN-ul dez­vă­lu­ie ce mas­che­a­ză cu­loa­rea pi­e­lii: toți avem stră­moși afri­cani.

Cra­ni­i­le din co­le­cția lui Sa­muel Mor­ton, pă­rin­te­le ra­sis­mu­lui ști­i­nți­fic, ilus­tre­a­ză cla­si­fi­ca­rea oa­me­ni­lor în cinci ra­se – năs­cu­te, afir­ma el, din ac­te de cre­ație se­pa­ra­te. De la stânga la dre­ap­ta: fe­meie nea­gră și băr­bat alb, am­bii ame­ri­cani; in­di­gen din Me­xic; fe­meie din Chi­na; băr­bat ma­lai­e­zian.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.