Cum con­duci vița

Practic Idei - - IUBIM PLANTELE - ✍ Ghe­or­ghe Co­jo­ca­ru, loc. Dră­gă­nești-Olt, jud. Olt

Cul­ti­va­rea viței este o înde­let­ni­ci­re plă­cu­tă, cu ve­chi tra­diții în ța­ra noas­tră. B. P. Hașdeu spu­nea: „Ro­mânii au fost pu­ru­rea, fă­ră ni­cio între­ru­pe­re, o nați­u­ne emi­na­men­te vi­ti­vi­ni­co­lă”.

Ro­dul vi­ei, stru­gu­rii, și pro­du­se­le din stru­guri sunt ali­men­te cu frun­cții di­e­te­ti­ce și te­ra­peu­ti­ce re­cu­nos­cu­te. Vița-de-vie adu­ce veni­turi chiar și pe te­re­nuri slab pro­duc­ti­ve, ea pu­tând fi di­ri­ja­tă în ori­ce mod. Este ne­ce­sar, însă, să aveți în ve­de­re exi­ge­nțe­le eco­lo­gi­ce ale vițe­lor de pro­du­cție, între ca­re fac­to­rul lu­mi­nă este unul ho­tă­râtor, ea având ne­voie

să fie scăl­da­tă de soa­re, de la ră­să­rit și până la apus.

Căl­du­ra este alt fac­tor de ca­re are ne­voie vița-de-vie. În zo­ne­le de cul­tu­ră, ge­rul ier­nii nu tre­bu­ie să sca­dă sub -17 sau -18 gra­de Cel­si­us, căci lem­nul anual de­ge­ră în mod si­gur la -20 gra­de Cel­si­us și pi­er­de mu­gu­rii. Bru­me­le de pri­mă­va­ră afec­te­a­ză lăs­ta­rii ti­neri, mai ales la coar­de­le de la su­pra­fața so­lu­lui. La coar­de­le cu con­du­ce­re înal­tă, lăs­ta­rii sunt mai pro­te­jați. So­lu­ri­le prea ar­gi­loa­se nu sunt fa­vo­ra­bi­le viței-de-vie, iar ce­le mlăști­noa­se și me­reu ume­de tre­bu­ie ex­clu­se din start.

Cul­tu­ra viței-de-vie pe spații mici, des­pre ca­re vor­besc în con­ti­nua­re, este re­co­man­da­tă pentru mul­te ti­puri de plan­tații de cur­te, ca­re tre­bu­ie să sa­tis­fa­că atât pre­te­nți­i­le de rod, cât și alte fun­cții de uti­li­ta­te și de­cor, une­ori adu­se la ran­gul de ar­tă. Ti­pu­ri­le de plan­tații se pot adap­ta la si­tuația con­cre­tă a fi­e­că­rei cu­rți sau bu­căți de te­ren. Ce­le mai întâlni­te sunt ur­mă­toa­re­le: bol­ta ca­re poa­te fi închi­să sau des­chi­să, se­mi­bol­ta, per­go­la, tu­ne­lul, co­vil­ti­rul, pa­ra­va­nul, stre­ași­na, ghir­lan­da pe casă sau alte con­stru­cții, gar­dul vi­ti­col, chi­oșcul de di­fe­ri­te for­me ge­o­me­tri­ce, co­zo­ro­cul, um­bre­la, stâlpul, can­de­la­brul, um­bra­rul de bal­con.

Toa­te aces­te ti­puri de plan­tații se ba­ze­a­ză pe însuși­rea viței-de-vie de a se întin­de pe ori­zon­ta­lă sau ver­ti­ca­lă, de a se înfășu­ra și prin­de de su­por­turi prin mo­du­ri­le de di­ri­ja­re, le­ga­re și co­rec­ta­re prin tăi­eri anua­le. Vița are ca­pa­ci­ta­tea de a se re­ge­ne­ra du­pă fi­e­ca­re tăi­e­re, iar lăs­ta­rii cresc și se întind în do­ri­nța lor de a gă­si lu­mi­nă și soa­re.

CE MA­TE­RIA­LE ALEG

La ame­na­ja­rea su­por­tu­ri­lor de su­sți­ne­re și di­ri­ja­re ce se fac înain­tea plan­tă­rii, este ne­voie de ma­te­ria­le re­zis­ten­te, du­ra­bi­le, ca­re să fie îmbi­na­te ar­tis­tic în mo­de­le­le do­ri­te. Ba­za o con­sti­tu­ie stâlpii con­stru­cți­ei ca­re su­sțin sche­le­tul. Ei se îngroa­pă în pă­mânt și se fi­xe­a­ză cu be­ton sau se prind de alte con­stru­cții. Dis­ta­nțe­le între stâlpi sunt va­ria­bi­le, în fun­cție de mo­de­lul ales, dar nu vor fi mai mari de 2,50-2,80 m. Le­gă­tu­ri­le între stâlpi, ca­re se fac du­pă con­so­li­da­rea stâlpi­lor, vor fi din di­fe­ri­te ma­te­ria­le sau sârme gal­va­ni­za­te re­zis­ten­te.

Ce­le mai re­zis­ten­te ma­te­ria­le sunt ce­le me­ta­li­ce, fi­xa­te prin su­duri, șu­ru­buri, bo­lțuri sau cu­ie, da­că sunt din lemn. Ele tre­bu­ie să re­zis­te la greu­ta­tea vițe­lor și în tim­pul lu­cră­ri­lor de îngri­ji­re a viței și să nu se de­for­me­ze oda­tă cu tre­ce­rea vre­mii. Se fi­xe­a­ză la dis­ta­nțe di­fe­ri­te, ce­ru­te de sol, iar ur­mă­toa­re­le ele­men­te la 60-70 cm unul de altul. În pri­mii doi-trei ani de la plan­ta­re se urmă­rește con­so­li­da­rea bu­tu­cu­lui și a cor­doa­ne­lor la­te­ra­le. Încă din pri­mii ani, mu­gu­rii de pe tul­pi­nă, până la ni­ve­lul 1, vor fi or­biți (anu­lați prin tăi­e­re). În ur­mă­to­rii ani se înce­pe di­ri­ja­rea coar­de­lor de crește­re și de rod pe sche­let – ce­le de rod se taie la doi-trei ochi. De­fi­ni­ti­va­rea coar­de­lor se fa­ce în pri­mă­va­ra anu­lui 5 de la plan­ta­re, când se con­si­de­ră că sun­tem aproa­pe de ca­pa­ci­ta­tea ma­xi­mă de pro­du­cție. Vițe­le ale­se pentru ase­me­nea cul­turi vor fi din soi­uri vi­gu­roa­se, re­zis­ten­te, cu o crește­re și o pro­duc­ti­vi­ta­te ma­re, cum ar fi de exem­plu coar­na al­bă sau vițe­le hi­bri­de. Eu am re­a­li­zat câte­va ti­puri de ase­me­nea plan­tații în cur­tea ca­sei, pe ca­dre me­ta­li­ce, ca­re au re­zis­tat per­fect și ca­re, pe lângă avan­ta­jul pro­du­cți­ei de stru­guri și vin, au cre­at zo­ne de um­bră în arșița ve­rii și un de­cor na­tu­ral plă­cut, fă­ră a blo­ca însă căi­le de ac­ces în cur­te.

Mul­tă să­nă­ta­te și spor să aveți!

Vița-de-vie poa­te fi foar­te les­ne di­ri­ja­tă în di­ver­se mo­duri, de la bol­tă la tu­nel, de la per­go­lă la pa­ra­van, ghir­lan­dă etc.

Su­port pentru vițe aflat în par­tea de nord a gră­di­nii, cu ori­en­ta­re spre sud-est. De toam­na târziu pro­te­jez tul­pi­ni­le cu fo­lie.

Su­port de vie tip co­zo­roc din ma­te­ria­le lem­noa­se. În par­tea de jos este o ban­că pentru re­la­xa­re.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.