Ne vom lua su­ve­ra­ni­ta­tea îna­poi?

Romania Libera - Friday Edition - - Prima Pagina - Că­tă­lin Stur­za Anghel Bu­tu­ru­gă

Re­fe­ren­du­mul es­te un in­stru­ment ese­nțial pen­tru le­gi­ti­mi­ta­tea de­mo­crați­i­lor mo­der­ne re­pre­zen­ta­ti­ve. Orga­ni­za­te pe prin­ci­pi­ul man­da­tă­rii, ca­re nu es­te im­pe­ra­ti­vă, de­mo­crați­i­le mo­der­ne li­be­ra­le au la ba­ză ide­ea de re­pre­zen­ta­re: voi­nța po­po­ru­lui se ma­ni­fes­tă prin Par­la­ment, adi­că se ma­ni­fes­tă in­di­rect, prin in­ter­me­diari. Re­fe­ren­du­mul es­te sin­gu­rul in­stru­ment dis­po­ni­bil prin ca­re po­po­rul poa­te par­ti­ci­pa di­rect la lua­rea de­ci­zi­i­lor im­por­tan­te pen­tru viața so­cia­lă. Într-o eră în ca­re tot mai mul­te de­ci­zii ce in­flue­nțe­a­ză viața noas­tră de zi cu zi sunt tran­sfe­ra­te în sfe­re și struc­turi ca­re nu pot fi tra­se la răs­pun­de­re de po­por, cum ar fi sfe­re­le ex­pe­rți­lor, co­mi­si­i­lor spe­cia­li­za­te, struc­tu­ri­lor mai mult sau mai puțin tran­spa­ren­te, ori­ce oca­zie prin ca­re pu­te­rea de de­ci­zie re­vi­ne la po­por es­te mai mult de­cât bi­ne­veni­tă.

Toți ce­tățe­nii ro­mâni cu drept de vot sunt che­mați în zi­le­le de 6 și 7 octom­brie la Re­fe­ren­du­mul de re­vi­zu­i­re a Con­sti­tuți­ei Ro­mâni­ei pri­vind de­fi­ni­rea Că­să­to­ri­ei drept uni­u­nea între fe­meie și băr­bat. Es­te un mo­ment is­to­ric și fă­ră pre­ce­dent: Re­fe­ren­du­mul de re­vi­zu­i­re a Con­sti­tuți­ei es­te ul­ti­ma eta­pă a unei iniția­ti­ve ce­tățe­nești a so­ci­e­tății ci­vi­le ro­mânești. Es­te pri­ma oa­ră când ce­tățeni ai Ro­mâni­ei obțin drep­tul de a fi con­sul­tați prin re­fe­ren­dum. Es­te pri­ma oa­ră când o de­ci­zie de im­por­ta­nță con­sti­tuți­o­na­lă es­te iniția­tă de ce­tățeni. Un de­mers 100% ci­vic, por­nit de jos în sus, un exer­cițiu de­mo­cra­tic în ca­re iniția­to­rul și de­ci­den­tul es­te ce­tățe­a­nul.

Ce vo­tez?

Bu­le­ti­nul de vot co­nți­ne o între­ba­re și opți­u­ni­le DA sau NU. Vo­tați „Da” da­că sun­teți de acord cu că­să­to­ria încheia­tă nu­mai între un băr­bat și o fe­meie. Câști­gă opți­u­nea ca­re obți­ne cel puțin un vot în plus pes­te 50% din vo­tu­ri­le va­la­bil ex­pri­ma­te. La toa­te re­fe­ren­du­mu­ri­le de re­vi­zu­i­re a Con­sti­tuți­ei, între­ba­rea es­te sta­bi­li­tă prin­tr-o le­ge din anul 2000: „Sun­teți de acord cu le­gea de re­vi­zu­i­re a Con­sti­tuți­ei Ro­mâni­ei în for­ma apro­ba­tă de Par­la­ment?”. Sin­gu­ra le­ge de re­vi­zu­i­re adop­ta­tă de Par­la­ment es­te cea a de­fi­ni­rii Că­să­to­ri­ei ca fi­ind încheia­tă între băr­bat și fe­meie și a fost pu­bli­ca­tă în Mo­ni­to­rul Ofi­cial pe 18 sep­tem­brie 2018.

Ștam­pi­la se pu­ne în in­te­ri­o­rul ca­se­tei cu opți­u­nea ale­a­să („DA”, de exem­plu, pen­tru că­să­to­ria între un băr­bat și o fe­meie). Ștam­pi­la va im­pri­ma pe bu­le­ti­nul de vot tex­tul „VOTAT RRC 2018”.

Cum vo­tez?

Pen­tru ca re­zul­ta­tul Re­fe­ren­du­mu­lui pen­tru Că­să­to­rie să fie va­la­bil, tre­bu­ie să se pre­zin­te la vot 30% din nu­mă­rul to­tal de 18.951.721 ale­gă­tori înre­gis­trați la 2 octom­brie 2018 pe lis­te­le Au­to­ri­tății Elec­to­ra­le Per­ma­nen­te. Adi­că 5.685.516 tre­bu­ie să se pre­zin­te la vot, in­di­fe­rent de opți­u­nea ex­pri­ma­tă. Re­zul­ta­tul re­fe­ren­du­mu­lui es­te va­li­dat da­că op­ţi­u­ni­le va­la­bil ex­pri­ma­te re­pre­zin­tă cel pu­ţin 25% din cei înscri­şi pe lis­te­le elec­to­ra­le per­ma­nen­te, adi­că mi­ni­mum 4.737.930 per­soa­ne.

La Re­fe­ren­du­mul pen­tru cla­ri­fi­ca­rea de­fi­niți­ei Că­să­to­ri­ei vor avea drept de vot şi ro­mânii ca­re se vor afla pe 6-7 octom­brie în afa­ra gra­ni­ţe­lor.

„Cum aflu la ce se­cție de vo­ta­re sunt aron­dat?”

Intră pe si­te-ul re­gis­tru­le­lec­to­ral.ro, in­tro­du CNP-ul tău, nu­me­le de fa­mi­lie și co­dul an­ti-spam. Apa­să „Cau­tă”. Si­te-ul îți va re­tur­na lo­cația se­cți­ei de vo­ta­re de ca­re apa­rții, in­clu­siv cu lo­ca­li­za­re pe har­tă.

Pe­ri­oa­da de vo­ta­re

Se vo­te­a­ză în zi­le­le de sâmbă­tă, 6 octom­brie 2018, și du­mi­ni­că, 7 octom­brie 2018, între ore­le 07.00 și 21.00. Pes­te noap­te, se­cția de vo­ta­re se închi­de cu mar­tori și se si­gi­le­a­ză.

„Sunt în altă lo­ca­li­ta­te de­cât cea de do­mi­ci­liu.”

În acest caz, le­gea per­mi­te vo­ta­rea pe lis­te su­pli­men­ta­re, pe ba­za ac­tu­lui de iden­ti­ta­te.

„Lo­cu­i­esc în alt sec­tor în Bu­cu­rești de­cât cel în ca­re am adre­sa de do­mi­ci­liu.”

În acest caz, pen­tru Bu­cu­rești, vo­tul se va fa­ce ex­clu­siv la se­cția co­res­pun­ză­toa­re adre­sei de do­mi­ci­liu, în ba­za ac­tu­lui de iden­ti­ta­te. În schimb, ce­tățe­nii cu do­mi­ci­li­ul în altă lo­ca­li­ta­te de­cât mu­ni­ci­pi­ul Bu­cu­rești pot vo­ta în Bu­cu­rești la ori­ce se­cție, pe lis­te su­pli­men­ta­re. „Nu mă pot de­pla­sa.” Cău­tați pe lis­ta se­cți­i­lor de vo­ta­re nu­me­le lo­cați­ei în ca­re vă aflați (do­mi­ci­liu, spi­tal, pe­ni­ten­ciar) și aflați de ce se­cție apa­rți­ne. Re­dac­tați o ce­re­re pen­tru a vi se tri­mi­te ur­na mo­bi­lă și tri­mi­teți-o prin ci­ne­va la se­cția res­pec­ti­vă – cel mai bi­ne vi­neri se­a­ra, în ju­rul orei 18.00, sau sâmbă­tă di­mi­neața. Ce­re­rea per­soa­nei ne­de­pla­sa­bi­le tre­bu­ie să ai­bă da­ta, să fie sem­na­tă olo­graf, să me­nți­o­ne­ze nu­me­le, pre­nu­me­le, CNP-ul și do­mi­ci­li­ul sau reșe­di­nța din ac­tul de iden­ti­ta­te, pre­cum și se­ria și nu­mă­rul ac­tu­lui. Adău­gați o co­pie du­pă fișa de in­ter­na­re în spi­tal, cer­ti­fi­ca­tul de di­za­bi­li­ta­te etc. Da­că mai mult de 200 de pa­ci­e­nți din­tr-un spi­tal so­li­ci­tă vo­ta­rea cu ur­nă mo­bi­lă, ce­re­ri­le pot fi de­pu­se la mai mul­te se­cții de vo­ta­re din zo­nă și cel târziu până pe 6 octom­brie, ora 21.00.

Do­cu­men­te de iden­ti­fi­ca­re ne­ce­sa­re

Pen­tru a vo­ta tre­bu­ie să pre­zen­tați car­tea sau bu­le­ti­nul de iden­ti­ta­te, pașa­por­tul, sau car­ne­tul de ser­vi­ciu mi­li­tar (ele­vii din șco­li­le mi­li­ta­re).

Re­fe­ren­du­mul es­te de­ci­zi­o­nal pe apro­ba­rea le­gii – da­că Re­fe­ren­du­mul es­te va­li­dat, Le­gea va fi apli­ca­tă ime­diat și mo­di­fi­ca­rea art. 48, alin. 1 din Con­sti­tuție se va re­a­li­za în sen­sul do­rit de ce­le trei mi­li­oa­ne de su­sți­nă­tori ai iniția­ti­vei ce­tățe­nești.

Pen­tru ho­tă­rârea Bi­ro­u­lui Elec­to­ral Cen­tral ca­re re­gle­men­te­a­ză acest pro­ces de vo­ta­re, ac­ce­sați http://re­fe­ren­dum2018.bec.ro/wp-con­tent/uploads/2018/09/Ho­ta­ra­re-nr.21.pdf.

MAE or­ga­ni­ze­a­ză, pen­tru Re­fe­ren­du­mul pen­tru Că­să­to­rie, 377 sec­ţii de vo­ta­re în străi­nă­ta­te, din ca­re 192 pe lângă mi­si­u­ni­le di­plo­ma­ti­ce,

ofi­ci­i­le con­su­la­re şi in­sti­tu­te­le cul­tu­ra­le, iar 185 în alte lo­ca­ţii, ce­le mai mul­te fi­ind în Ita­lia, Spa­nia şi Re­pu­bli­ca Mol­do­va. Ce­le mai mul­te sec­ţii de vo­ta­re vor fi orga­ni­za­te în Ita­lia (58), Spa­nia (47), Re­pu­bli­ca Mol­do­va (35), Sta­te­le Uni­te ale Ame­ri­cii (32), Ma­rea Bri­ta­nie (19), Fran­ţa (15) şi Ger­ma­nia (14).

re­vi­zu­i­rea Proi­ec­tul Con­sti­tuți­ei de le­ge pri­vind a fost adop­tat, pe 9 mai, de Ca­me­ra De­pu­ta­ţi­lor. Du­pă un an de zi­le, Se­na­tul a votat, pe 11 sep­tem­brie, de­ci­zi­o­nal, ini­ţia­ti­va în ca­li­ta­te ce­tă­ţe­neas­că de for de re­vi­zu­i­re a Le­gii Fun­da­men­ta­le po­tri­vit că­reia fa­mi­lia se înte­meia­ză pe Că­să­to­ria li­ber con­si­mți­tă între un băr­bat şi o fe­meie – ter­me­nul „soți” fo­lo­sit în acest mo­ment es­te vag, de­oa­re­ce nu pre­ci­ze­a­ză nici se­xul, nici nu­mă­rul soți­lor. Iniția­ti­va apa­rți­ne Coa­li­ţi­ei pen­tru Fa­mi­lie și a fost sem­na­tă de pes­te 3 mi­li­oa­ne de ce­tățeni ro­mâni. În ex­pu­ne­rea de mo­ti­ve a iniția­ti­vei se ara­tă: „Pre­zen­tul act nor­ma­tiv îşi pro­pu­ne să înlă­tu­re ori­ce echi­voc pe ca­re uti­li­za­rea ter­me­nu­lui de „so­ţi” în cu­prin­sul art. 48 al 1 din Con­sti­tu­ţia Ro­mâni­ei ar pu­tea să-l adu­că în con­tu­ra­rea no­ţi­u­nii de „fa­mi­lie”, a ra­por­tu­lui din­tre „fa­mi­lie” şi drep­tul fun­da­men­tal al băr­ba­tu­lui şi al fe­meii de a se că­să­tori şi a înte­meia o fa­mi­lie. Drep­tul de a se că­să­tori şi de a înte­meia o fa­mi­lie es­te pri­vit ca un drept co­mun ca­re, al băr­ba­tu­lui for­mând un şi cu­plu, al fe­meii re­cu­nos­cut prin că­să­to­rie, pot înte­meia în mod na­tu­ral o fa­mi­lie. El nu poa­te fi con­ce­put ca un drept al că­rui con­ţi­nut să de­pin­dă în mod ar­bi­trar de voin­ţa uni­la­te­ra­lă doar a băr­ba­tu­lui sau doar a fe­meii”. Par­ti­ci­pa­rea la acest exer­cițiu ci­vic es­te un semn de ma­tu­ri­ta­te ce­tățe­neas­că. Es­te pen­tru pri­ma da­tă când ce­tățeni ai Ro­mâni­ei strâng pes­te 3 mi­li­oa­ne de sem­nă­turi pen­tru a par­ti­ci­pa la o de­ci­zie, și es­te pri­mul Re­fe­ren­dum or­ga­ni­zat în Ro­mânia du­pă 1989 ca­re por­nește de la voi­nța ce­tățe­ni­lor ro­mâni. De­mo­crația re­pre­zin­tă pu­te­rea po­po­ru­lui ca­re-și exer­ci­tă su­ve­ra­ni­ta­tea. Orga­ni­za­rea unui re­fe­ren­dum ce­tățe­nesc și ex­pri­ma­rea li­be­ră a vo­tu­lui re­pre­zin­tă fo­lo­si­rea ce­lor mai pu­ter­ni­ce do­uă in­stru­men­te ci­vi­ce pe ca­re ce­tățe­nii le au la înde­mână, într-o de­mo­crație.

Nu doar Ro­mânia a or­ga­ni­zat re­fe­ren­du­muri pe te­ma Că­să­to­ri­ei. Re­fe­ren­du­muri le­ga­te de ches­ti­u­nea în dis­cu­ţie (într-un sens sau altul) s-au or­ga­ni­zat în mul­ti­ple sta­te fe­de­ra­te din SUA (între anii 2003-2004), Croa­ţia (2013), Slo­va­cia (2014), Irlan­da (2016) şi o con­sul­ta­re po­pu­la­ră în Aus­tra­lia (2017).

Re­fe­ren­du­mul ara­tă că ul­ti­mul cu­vânt e al po­po­ru­lui

În Con­sti­tuția Ro­mâni­ei, re­fe­ren­du­mul es­te me­nți­o­nat de mai mul­te ori. Ast­fel, re­fe­ren­du­mul es­te ex­pre­sia su­ve­ra­ni­tății nați­o­na­le (art. 2, alin. 1), es­te or­ga­ni­zat prin le­ge or­ga­ni­că (art. 73, lit.d), poa­te fi ce­rut de preșe­din­te­le Ro­mâni­ei pen­tru a con­sul­ta po­pu­lația (art. 90), es­te ne­ce­sar pen­tru de­mi­te­rea preșe­din­te­lui în ur­ma sus­pen­dă­rii sa­le (art. 95, alin. 3) și, în fi­ne, es­te eta­pa fi­na­lă a pro­ce­du­rii de re­vi­zu­i­re a Con­sti­tuți­ei (art. 151, alin. 3). Cur­tea Con­sti­tuți­o­na­lă es­te cea ca­re ve­ghe­a­ză la res­pec­ta­rea pro­ce­du­rii pen­tru orga­ni­za­rea şi des­fă­şu­ra­rea Re­fe­ren­du­mu­lui şi con­fir­mă re­zul­ta­te­le aces­tu­ia (art. 146, lit. i).

Spi­ri­tul Con­sti­tuți­ei ara­tă că Re­fe­ren­du­mul a fost gândit de că­tre le­gi­u­i­tor ca un ul­ti­mul cu­vânt ca­re apa­rți­ne po­po­ru­lui, ce­tățe­ni­lor. În ches­ti­u­ni­le fun­da­men­ta­le și în con­flic­te­le gra­ve din­tre pu­te­ri­le sta­tu­lui, de­ci­zia fi­na­lă o ia ce­tățe­a­nul. De ace­ea, re­vi­zu­i­rea Con­sti­tuți­ei și apro­ba­rea de­mi­te­rii preșe­din­te­lui Ro­mâni­ei sunt de­ci­zii ca­re sunt lua­te de po­por și de­vin obli­ga­to­rii da­că înde­pli­nesc cri­te­ri­ul de va­li­da­re al par­ti­ci­pă­rii.

Re­fe­ren­du­mul es­te un in­stru­ment ese­nțial pen­tru le­gi­ti­mi­ta­tea de­mo­crați­i­lor mo­der­ne re­pre­zen­ta­ti­ve. Orga­ni­za­te pe prin­ci­pi­ul man­da­tă­rii, ca­re nu es­te im­pe­ra­ti­vă, de­mo­crați­i­le mo­der­ne li­be­ra­le au la ba­ză ide­ea de re­pre­zen­ta­re: voi­nța po­po­ru­lui se ma­ni­fes­tă prin Par­la­ment, adi­că se ma­ni­fes­tă in­di­rect, prin in­ter­me­diari. Re­fe­ren­du­mul es­te sin­gu­rul in­stru­ment dis­po­ni­bil prin ca­re po­po­rul poa­te par­ti­ci­pa di­rect la lua­rea de­ci­zi­i­lor im­por­tan­te pen­tru viața so­cia­lă. Într-o eră în ca­re tot mai mul­te de­ci­zii ca­re in­flue­nțe­a­ză viața noas­tră de zi cu zi sunt tran­sfe­ra­te în sfe­re și struc­turi ca­re nu pot fi tra­se la răs­pun­de­re de po­por, cum ar fi sfe­re­le ex­pe­rți­lor, co­mi­si­i­lor spe­cia­li­za­te, struc­tu­ri­lor mai mult sau mai puțin tran­spa­ren­te, ori­ce oca­zie prin ca­re pu­te­rea de de­ci­zie re­vi­ne la po­por es­te mai mult de­cât bi­ne­veni­tă.

Opi­nia noas­tră es­te că acest exer­cițiu de­mo­cra­tic poa­te fi o bu­nă opor­tu­ni­ta­te pen­tru po­po­rul ro­mân de întă­ri­re a loia­li­tății față de pro­pri­ul stat și față de sta­tus-quo-ul ac­tual (apar­te­ne­nța față de UE, par­te­ne­ria­te stra­te­gi­ce etc.). Poa­te fi, de ase­me­nea, un pre­ce­dent prin ca­re cu­vântul so­ci­e­tății ci­vi­le au­ten­ti­ce, por­ni­te de la fi­rul ier­bii, se fa­ce au­zit și pro­du­ce efec­te. Mai di­rect spus, nu se poa­te gu­ver­na, în ce­ea ce pri­vește ches­ti­u­ni­le de iden­ti­ta­te și de si­gu­ra­nță nați­o­na­lă, pes­te ca­pul ce­tățe­ni­lor ro­mâni, ci doar cu acor­dul lor ex­pli­cit. Pen­tru că su­ve­ra­ni­ta­tea nați­o­na­lă apa­rți­ne în ul­ti­mă in­sta­nță po­po­ru­lui, nu ONG-uri­lor sti­pen­dia­te de fi­lan­tro­pi stângiști, nici struc­tu­ri­lor de pu­te­re ne­le­gi­ti­ma­te de vot.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.