„Do­cu­men­ta­rul ne scoa­te din zo­na de con­fort, ne aju­tă să ne des­co­pe­rim“

Romania Libera - Friday Edition - - Cultură - Ma­ria Ca­pe­los

Es­te fon­da­to­rul Astra Film Fes­ti­val, el însuși re­gi­zor de film do­cu­men­tar, di­rec­tor de ima­gi­ne și au­tor de fo­to­gra­fie do­cu­men­ta­ră. Fil­me­le lui Du­mi­tru Budrală au fost pre­zen­ta­te și pre­mia­te la une­le din­tre ce­le mai im­por­tan­te fes­ti­va­luri de film do­cu­men­tar din lu­me. Deți­ne un doc­to­rat în an­tro­po­lo­gie vi­zua­lă și a pu­bli­cat că­rți și lu­crări ba­za­te pe cer­ce­tă­ri­le sa­le din Tran­sil­va­nia. Es­te di­rec­tor fon­da­tor al Stu­di­o­u­lui Astra Film (1991) și al Astra Film Fes­ti­val (1993).

La cea de-a 25-a ediție a Astra Film Fes­ti­val, ce se va des­fășu­ra între 15 și 21 oc­tom­brie 2018, în Do­mul am­pla­sat în Piața Ma­re din Si­biu, Du­mi­tru Budrală ne vor­bește des­pre ce înse­am­nă să iniți­e­zi și să crești un ast­fel de eveni­ment, dar și des­pre fil­mul do­cu­men­tar ca re­flec­ta­re și cu­noaște­re a re­a­li­tății.

RL: Ce anu­me v-a de­ter­mi­nat să por­niți în ace­as­tă aven­tu­ră?

Du­mi­tru Budrală: De când mă știu, mi-a plă­cut să or­ga­ni­zez eveni­men­te, tot tim­pul, ine­di­te, în con­tex­tul dat. Fil­mul m-a fas­ci­nat, de ase­me­nea, și am învățat să fac film mai întâi sin­gur, și nu­mai du­pă ace­ea am fă­cut și școa­lă.

Ide­ea aces­tui fes­ti­val mi-a venit în 1992, când am vă­zut la fes­ti­va­lul NAFA din Stoc­kholm ce fo­rță ex­traor­di­na­ră are acest gen de film. Am in­tu­it de atunci că prin ci­ne­ma­to­gra­fia do­cu­men­ta­ră sunt cre­a­te, de fapt, po­si­bi­li­tăți in­fi­ni­te de a spu­ne po­vești ne­cu­nos­cu­te, nești­u­te, des­pre oa­meni, des­pre lo­curi apa­rent ba­na­le, dar ca­re re­flec­tă re­a­li­ta­tea lu­mii în ca­re trăim, de la dra­ma unei co­mu­ni­tăți lo­ca­le până la trăiri și po­vești uni­ver­sal va­la­bi­le. Pe vre­mea ace­ea, încă îmi fă­ce­am le­cți­i­le de en­gle­ză ca să pot înțe­le­ge și co­mu­ni­ca în con­text in­ter­nați­o­nal, de­oa­re­ce nici mă­car dia­lo­gu­ri­le din fil­me nu le înțe­le­ge­am în între­gi­me. To­tuși, am înțe­les fo­rța pe ca­re poa­te să o ai­bă acest gen de film prin fap­tul că ne scoa­te din zo­na noas­tră de con­fort, ne con­frun­tă cu pro­pri­i­le te­meri și cău­tări, ne aju­tă să ne des­co­pe­rim pe noi înși­ne și, în ace­lași timp, să des­co­pe­rim lu­mea ce­lor­la­lți. Și am bă­nu­it că es­te foar­te ne­ce­sar să ia­să la ive­a­lă aces­te po­vești, aces­te co­nți­nu­turi ne­cu­nos­cu­te, ne-pu­se pe ma­sa de dez­ba­teri în so­ci­e­ta­te. Es­te ne­ce­sar ca toa­tă ace­as­tă ex­plo­ra­re a re­a­li­tății să fie un pro­dus cul­tu­ral ca­re se con­su­mă în co­mun, într-o sa­lă de proi­e­cție, și se dez­ba­te. Așa s-au fă­cut pri­me­le se­si­uni de Q&A în Ro­mânia, la un fes­ti­val de film în anii 1990.

Ați de­ma­rat Astra Film Fes­ti­val în 1993. De ce un fes­ti­val de film do­cu­men­tar? Pe ci­ne in­te­re­sa pe atunci fil­mul do­cu­men­tar?

Evi­dent că, în 1993, în Si­biu, am por­nit de la ze­ro ab­so­lut. Ni­meni nu știa ni­mic des­pre acest gen de film, do­cu­men­ta­rul era con­fun­dat cu te­le-en­ci­clo­pe­dia. Nici mă­car ide­ea de a fa­ce un eveni­ment cul­tu­ral inițiat de ori­ci­ne altci­ne­va de­cât de or­ga­ne­le ofi­cia­le nu exis­ta. Toți in­te­lec­tua­lii erau pre­o­cu­pați să ple­ce din ța­ră, bul­ver­sați de mi­ne­ria­de. Astra Film Fes­ti­val a fost chiar un proi­ect ino­va­tor în toa­tă re­gi­u­nea sud-est eu­ro­pe­a­nă, cu înce­pu­turi pli­ne de emoții și pro­vo­cări. Am încer­cat să sur­prin­dem cum­va is­to­ria ani­lor de înce­put, în de­ta­li­i­le ei ce­le mai amu­zan­te și mai nos­tal­gi­ce, într-un film fă­cut cu oca­zia ce­lei de-a 20-a ediții.

Astra Film Fes­ti­val a ajuns la 25 de ani de exis­te­nță. Cum ați ca­rac­te­ri­za acest par­curs? Au exis­tat ani în ca­re ați avut im­pre­sia că nu veți pu­tea con­ti­nua?

În sfer­tul de se­col ca­re a tre­cut pes­te Ro­mânia, cu atâtea schim­bări, cu atâtea răs­tur­nări de si­tuație de toa­te fe­lu­ri­le, să me­nții și să crești un eveni­ment cul­tu­ral la stan­dar­de eu­ro­pe­ne e ca și cum ai plu­ti pe ape des­chi­se într-o coa­jă de nu­că, e ca și cum ai par­cur­ge oce­a­nul cu bar­ca.

Evi­dent, au fost mo­men­te – și nu puți­ne - în ca­re se pă­rea că to­tul se oprește, din­tr-un mo­tiv sau altul. Și eu mă mir din când în când de mi­nu­nea pe ca­re o trăim, de fap­tul că acest proi­ect a prins atâta viață, încât nu nu­mai că a su­pra­vi­ețu­it cu grație și cu­raj, dar și reușește să se reînnoias­că, să se ro­tun­je­as­că an de an.

Ca­re au fost pro­vo­că­ri­le con­ti­nuă­rii și crește­rii fes­ti­va­lu­lui?

Pro­vo­că­ri­le au fost mul­ti­ple. De la ce­le in­sti­tuți­o­na­le până la lip­sa fi­na­nță­rii, de la in­fras­truc­tu­ra pre­ca­ră (nu au exis­tat să­li de ci­ne­ma în Si­biu până anul aces­ta) până la pre­si­uni po­li­ti­ce de toa­te fe­lu­ri­le. Es­te de do­me­ni­ul fan­tas­ti­cu­lui fap­tul că an de an, to­tuși, am reușit ca Astra Film Fes­ti­val să se des­fășoa­re așa cum l-am gândit, ca un spațiu di­na­mic de ex­plo­ra­re și ex­pe­ri­men­ta­re a con­diți­ei uma­ne prin ci­ne­ma­to­gra­fia re­a­li­tății, un loc de întâlni­re atrac­tiv pen­tru iu­bi­to­rii de fil­me de non-fi­cți­u­ne, pen­tru pro­fe­si­o­niștii do­me­ni­u­lui din între­a­ga lu­me și pen­tru pu­blic în ge­ne­ral. Și ce mă bu­cu­ră cel mai mult, ce­ea ce simt ca fi­ind cea mai fan­tas­ti­că răs­pla­tă a efor­tu­ri­lor noas­tre, es­te toc­mai in­te­re­sul en­tu­ziast și co­pleși­tor al au­di­e­nței, tână­ră în ma­rea ei ma­jo­ri­ta­te (pes­te 60% din spec­ta­tori au vârste între 18 și 34 de ani), și mai ales al pu­bli­cu­lui foar­te tânăr - co­pii din orașul și ju­dețul Si­biu, și nu nu­mai – ca­re um­ple să­li­le de proi­e­cție în tim­pul fes­ti­va­lu­lui, la toa­te proi­e­cți­i­le Astra Film și la Astra Film Ju­ni­or.

Cum fa­ceți se­le­cția fil­me­lor? Pe ce cri­te­rii?

În pri­mul rând ale­gem ce­le mai bu­ne fil­me fă­cu­te în ul­ti­mul an din toa­tă lu­mea. Vor­bim, pen­tru ediția din acest an, de pes­te 3.000 de fil­me înscri­se. Se­le­cția fi­na­lă 2018 co­nți­ne 128 de fil­me,

Sun­tem fe­ri­ciți să con­sta­tăm că Astra Film Fes­ti­val a pro­dus în timp o au­di­e­nță fi­de­lă și avi­za­tă, for­ma­tă din iu­bi­tori de film ca­pa­bi­li nu nu­mai să ex­plo­re­ze și să înțe­le­a­gă re­a­li­ta­tea lu­mii în ca­re trăim, dar și să-și asu­me o imer­si­u­ne în re­a­li­ta­te, să ex­pe­ri­men­te­ze trăiri și emoții «pe viu», ast­fel încât să poa­tă par­ti­ci­pa ulte­ri­or la tran­sfor­ma­rea re­a­li­tății, a re­lați­i­lor in­te­ru­ma­ne. Fes­ti­va­lul a atras con­stant pu­blic cu­ri­os și cre­a­tiv, în ma­jo­ri­ta­te tânăr, iar mo­dul în ca­re am in­te­grat pro­du­cți­i­le non-fi­cți­u­ne re­a­li­za­te cu noi­le teh­no­lo­gii con­ti­nuă să des­chi­dă fes­ti­va­lul că­tre noi au­di­e­nțe, in­clu­siv in­ter­nați­o­na­le.“ DU­MI­TRU BUDRALĂ

din ca­re 28 sunt pro­du­se și ex­pu­se în se­cți­u­nea New

Me­dia – Vi­i­to­rul e azi, mai pre­cis 18 fil­me proi­ec­ta­te la Do­mul spe­cial ame­na­jat în Piața Ma­re a orașu­lui, într-un for­mat de ci­ne­ma se­mis­fe­ră, și 10 pen­tru for­ma­tul de re­a­li­ta­te vir­tua­lă (VR). Iar 100 de fil­me sunt proi­ec­ta­te în să­li spe­cial ame­na­ja­te pen­tru proi­e­cții de fil­me, în cen­trul is­to­ric al Si­bi­u­lui.

Des­pre vi­zi­u­nea ca­re stă în spa­te­le se­le­cți­ei pot spu­ne că pa­ri­em pe pro­du­cții ca­re aduc no­u­ta­te ge­nu­lui atât prin va­ri­e­ta­tea și com­ple­xi­ta­tea su­bi­ec­te­lor pu­se în dis­cuție, cât și prin cre­a­ti­vi­ta­tea abor­dă­rii sti­lis­ti­ce.

Ca­re cre­deți că es­te ro­lul fil­mu­lui do­cu­men­tar în so­ci­e­ta­tea ac­tua­lă?

În con­tex­tul în ca­re spu­nem că ar­ta es­te la cel mai înalt ni­vel al său atunci când atin­ge un nerv, do­cu­men­ta­rul, ca­re ex­plo­re­a­ză toa­te punc­te­le ne­vral­gi­ce ale re­a­li­tății, es­te per­ce­put astă­zi ca una din­tre ce­le mai pu­ter­ni­ce for­me de ar­tă con­tem­po­ra­nă, es­te su­fle­tul și co­nști­i­nța ci­ne­ma­to­gra­fi­ei. Am si­mțit întot­de­au­na Fes­ti­va­lul Astra Film ca pe o oglin­dă cu do­uă fețe, ca­re ne dă oca­zia de a pri­vi și a fi pri­viți prin pris­ma unor po­vești su­bi­ec­ti­ve și por­tre­te in­ti­me pe ca­re alt­fel nu le-am fi pu­tut cu­noaște ni­ci­o­da­tă. În fața ecra­nu­lui fes­ti­va­lu­lui te cu­fun­zi în re­a­li­ta­tea ca­re ți se dez­vă­lu­ie ca să o cu­noști și să o poți înțe­le­ge cu ade­vă­rat – atât re­a­li­ta­tea ta, cât și re­a­li­ta­tea ce­lu­i­lalt – și, în ace­lași timp, re­flec­te­zi la tot ce­ea ce des­co­peri. Po­vești­le ci­ne­ma­to­gra­fi­ce de ma­re fo­rță te înde­am­nă la in­tros­pe­cție, și pleci din ace­as­tă ex­pe­ri­e­nță îmbo­gățit.

Fes­ti­va­lul s-a ex­tins de la fil­me la mas­ter­clas­ses + wor­kshops + con­cer­te + par­ti­es. Ca­re es­te ro­lul ce­lor­lal­te com­po­nen­te?

Evi­dent, aces­te com­po­nen­te ale pro­gra­mu­lui sunt gândi­te pen­tru a fa­ce din Astra Film Fes­ti­val un eveni­ment com­plex, re­cu­nos­cut in­ter­nați­o­nal, un fes­ti­val-des­ti­nație în in­dus­trie, lo­cul un­de es­te “mu­sai să fii” în fi­e­ca­re oc­tom­brie. De­si­gur, une­le se­cți­uni de pro­gram sunt des­ti­na­te spe­cia­liști­lor și pu­bli­cu­lui avi­zat, iar alte­le – tuturor par­ti­ci­pa­nți­lor. Iar con­cer­te­le și pe­tre­ce­ri­le sunt pen­tru a atra­ge pu­bli­cul ge­ne­ral mai aproa­pe de eveni­ment și pen­tru a săr­bă­tori împreu­nă, spe­cia­liști, ci­ne­fi­li, pu­bli­cul larg, o ex­pe­ri­e­nță fru­moa­să de viață.

Ce pre­su­pu­ne adu­ce­rea de nu­me mari din ci­ne­ma­to­gra­fia do­cu­men­ta­ră in­ter­nați­o­na­lă?

Es­te tes­tul cel ma­re al fes­ti­va­lu­lui pe are­na in­ter­nați­o­na­lă. Da­că nu­me mari ale bres­lei te iau în se­ri­os și vin la eveni­ment, asta re­pre­zin­tă con­fir­ma­rea cea mai bu­nă că eveni­men­tul es­te re­cu­nos­cut și co­tat în lu­mea ci­ne­ma­to­gra­fi­ei mon­dia­le. În toți acești ani am reușit să adu­năm în ju­rul fes­ti­va­lu­lui o mu­lți­me de nu­me mari din ci­ne­ma­to­gra­fia do­cu­men­ta­ră in­ter­nați­o­na­lă.

Da­că ar fi să amin­tesc doar câte­va i-aș me­nți­o­na pe Bill Ni­chols – cea mai im­por­tan­tă per­so­na­li­ta­te a ci­ne­ma-ului do­cu­men­tar din lu­me, Ro­bert Ka­plan, John Mar­shall, Thi­er­ry Gar­rel, Pa­wel Paw­li­kow­ski, Mi­cha­el Ste­wart, Da­vid Ma­cDo­u­gall, Ser­gei Loz­nit­sa, dar și oa­meni de top din in­dus­trie din Ro­mânia – de la Cris­ti Pu­iu, ca­re de­ja es­te un obișnu­it al ju­ri­u­lui fes­ti­va­lu­lui, la Andre­ea Esca, Mir­cea Său­can, Ale­xan­dru So­lo­mon, Car­men Vi­du, Vin­ti­lă Mi­hăi­les­cu, Cris­tian Tu­dor Po­pes­cu, Ada So­lo­mon, Io­sif De­mian, Emil Hu­re­ze­a­nu.

Vor­biți-ne des­pre no­u­tăți­le, par­ti­cu­la­ri­tăți­le aces­tei a 25-a ediții.

La fi­e­ca­re ediție doar ca­drul es­te ace­lași – se­cți­u­ni­le com­pe­tiți­o­na­le, ide­ea unor pro­gra­me te­ma­ti­ce, for­ma­tul de New Me­dia, Astra Film Ju­ni­or, să­li­le, Si­bi­ul. Res­tul es­te com­plet nou. Alte po­vești de viață, des­pre alte co­lțuri de lu­me, din noi un­ghi­uri de ve­de­re, noi emoții, noi du­reri, noi pro­ble­me cu ca­re se con­frun­tă lu­mea. Con­diția uma­nă es­te prin na­tu­ra ei di­na­mi­că și, spe­răm, per­fec­ti­bi­lă. De ace­ea un fes­ti­val al ci­ne­ma­to­gra­fi­ei de edi­fi­ca­re asu­pra re­a­li­tății, de ex­plo­ra­re a con­diți­ei uma­ne, nu poa­te fi de­cât com­plet nou de fi­e­ca­re da­tă.

Și, poa­te cel mai im­por­tant, cum reușiți să strângeți fon­du­ri­le ne­ce­sa­re des­fășu­ră­rii fes­ti­va­lu­lui?

Răs­pun­sul la ace­as­tă între­ba­re ar me­ri­ta un film do­cu­men­tar ca­re să ilus­tre­ze per­fect cum să faci im­po­si­bi­lul po­si­bil.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.