Vin­de­că IN­FEC­ŢI­I­LE OCU­LA­RE de la pri­me­le sem­ne

Pri­mă­va­ra și va­ra sun­tem mai ex­puși ris­cu­lui con­frun­tă­rii cu in­fec­ţi­i­le ocu­la­re de­cât în ori­ce altă pe­ri­oa­dă a anu­lui. Cu un pic de aten­ţie, po­ţi evi­ta ase­me­nea ne­plă­ceri.

Sanatatea de Azi - - SPECIAL -

Îţi tot freci ochii, dar nu po­ţi scă­pa de sen­za­ţia de us­tu­ri­me? Poa­te te-ai ui­tat prea mult la te­le­vi­zor, poa­te ai stat ore în șir în fa­ţa mo­ni­to­ru­lui cal­cu­la­to­ru­lui, ta­ble­tei, te­le­fo­nu­lui, poa­te ţi-a in­trat ce­va in­se­si­za­bil în ochi. Toa­te aces­te cau­ze sunt po­si­bi­le. Po­si­bil e însă și ca ne­plă­ce­rea să fie mult mai se­ri­oa­să, ea in­di­când pre­zen­ţa unei in­fec­ţii ocu­la­re. Ia­tă-le pe ce­le mai frec­ven­te.

ORJELETUL

Așa i se spu­ne în ter­meni po­pu­lari ble­fa­ri­tei, de­cla­nșa­tă de in­fec­ta­rea mar­gi­nii ple­oa­pei. Ori­cât ar pă­rea de ci­u­dat, ur­ci­o­rul poa­te fi pro­vo­cat de slă­bi­rea sis­te­mu­lui imu­ni­tar aso­ciat cu ex­pu­ne­rea ex­ce­si­vă la soa­re și ne­res­pec­ta­rea re­gu­li­lor de igi­e­nă per­so­na­lă. De obi­cei, es­te lo­ca­li­zat la ră­dă­ci­na ge­ne­lor și ara­tă ca un mic fu­run­cul, fă­cându-și apa­ri­ţia atunci când în aer e mult praf, mai ales da­că e plim­bat de co­lo-co­lo de vânt. O altă cau­ză a apa­ri­ţi­ei

ur­ci­o­ru­lui: atin­ge­rea zo­nei ochi­lor cu mâni­le mur­da­re.

Cum te pro­te­je­zi? Evi­tă pe cât po­si­bil, ime­diat ce ai ob­ser­vat pri­me­le in­di­cii ale apa­ri­ţi­ei ur­ci­o­ru­lui, ex­pu­ne­rea la soa­re, un­ge-ţi ple­oa­pe­le cu cre­mă de găl­be­ne­le, având gri­jă însă să nu pă­trun­dă în ochi, și spa­lă-te în fi­e­ca­re zi pe ple­oa­pe și sprânce­ne cu un pic de șam­pon de co­pii di­zol­vat într-un pa­har cu apă. În tim­pul pro­ce­du­rii ţi­ne ochii închiși, pu­tând să-i des­chi­zi abia du­pă o clă­ti­re cu apă din abun­den­ţă. Cum te aju­ţi? De mul­te ori, ur­ci­o­rul tre­ce de la si­ne da­că spe­li bi­ne zo­na res­pec­ti­vă, da­că evi­ţi pra­ful și nu atin­gi zo­na afec­ta­tă cu mâna. Da­că însă per­sis­tă mai mult de o săp­tă­mână, ar tre­bui să te adre­se­zi unui of­tal­mo­log.

CONJUNCTIVITA

Boa­la ochi­u­lui roșu, i se mai spu­ne, întru­cât ochii se înroșesc, mai ales spre ba­ză. Nu e însă sin­gu­rul in­di­ciu. Ple­oa­pe­le sunt um­fla­te, iar di­mi­nea­ţa, la tre­zi­re, aproa­pe că nu-ţi po­ţi des­chi­de ochii din cau­za fap­tu­lui că sunt li­pi­te, în tim­pul nop­ţii for­mându-se pe aces­tea crus­te găl­bui, lă­cri­me­zi abun­dent, apa­re o se­cre­ţie apoa­să sau pu­ru­len­tă. Toa­te se întâmplă din cau­za in­fla­mă­rii con­junc­ti­vei (mu­coa­sa tran­spa­ren­tă ca­re aco­pe­ră su­pra­fa­ţa an­te­ri­oa­ră a glo­bi­lor ocu­lari și fa­ţa in­ter­nă a ple­oa­pe­lor), pro­vo­ca­tă de o in­fec­ţie bac­te­ria­nă sau vi­ra­lă, de o aler­gie sau de o iri­ta­re me­ca­ni­că (pă­trun­de­rea de cor­pi străini, sub­stan­ţe chi­mi­ce, li­chi­de). Vi­no­va­te de apa­ri­ţia afec­ţi­u­nii pot fi, așa­dar, bac­te­ri­i­le ca­re au ni­me­rit în ochi de pe mâi­ni­le mur­da­re, dar pot fi și vi­ru­su­ri­le. Exis­tă di­fe­ri­ţi agen­ţi pa­to­geni ca­re pot con­du­ce la in­fla­ma­rea mem­bra­nei ochi­u­lui. De re­ţi­nut es­te că boa­la es­te con­ta­gi­oa­să. De ace­ea, cel mai si­gur ar fi să con­sul­ţi un of­tal­mo­log.

Cum te pro­te­je­zi?

● evi­tă ex­pu­ne­rea di­rec­tă la praf, ni­sip, mur­dă­rie; ● spa­lă-te frec­vent pe mâini; ● evi­tă să duci mâna la ochi pe stra­dă; ● fo­lo­sește doar ar­ti­co­le de igi­e­nă de uz per­so­nal, nu împru­mu­ta ni­ci­o­da­tă ri­me­lul sau far­du­ri­le de ple­oa­pe.

KERATITA

Du­re­re, înroși­re in­ten­să a ochi­u­lui și lă­cri­ma­re, sen­za­ţia de ni­sip în ochi, ve­de­re înce­ţoșa­tă. Nu le ne­gli­ja, chiar da­că nu te su­pă­ră toa­te în ace­lași timp! Ar pu­tea fi vor­ba de ke­ra­ti­tă, o in­fla­ma­ţie a cor­ne­ei, pro­vo­ca­tă de un vi­rus, o bac­te­rie sau o ci­u­per­că. De un­de toa­te aces­tea, așa, din­tr-o da­tă, par­că? Prin­ci­pa­la cau­ză a ke­ra­ti­tei es­te ex­pu­ne­rea ochi­u­lui la po­lua­re: praf, fum de ţi­ga­ră, mâini mur­da­re, apă in­fec­ta­tă din pis­ci­ne. Vi­no­va­te ar pu­tea fi și len­ti­le­le de con­tact. Keratita se mai poa­te ma­ni­fes­ta și ca efect se­cun­dar al unor me­di­ca­men­te, pre­cum an­ti­con cep­ţi­o­na­le­le, an­ti­de­pre­si­ve­le, an­tia­ler­gi­ce­le.

Cum te pro­te­je­zi? Evi­tă fac­to­rii fa­vo­ri­zan­ţi și ai gri­jă să res­pec­ţi re­gu­li­le de igi­e­nă a ochi­u­lui.

Aten­ţie, afec­te­a­ză ve­de­rea! Cu cât te adre­se­zi mai re­pe­de me­di­cu­lui, cu atât crești șan­se­le unei vin­de­cări com­ple­te, altfel, in­fec­ţia poa­te pă­trun­de în pro­fun­zi­mea cor­ne­ei, con­du­când la ab­ce­se și ul­ce­re cor­ne­e­ne, si­tua­ţie în ca­re să se im­pu­nă co­rec­ţia chi­rur­gi­ca­lă sau chiar tran­splant de cor­nee. Tra­ta­men­tul es­te de lun­gă du­ra­tă.

KERATO-CONJUNCTIVITA

Când conjunctivita se aso­cia­tă cu in­fla­ma­rea și in­fec­ta­rea cor­ne­ei, se vor­bește de kerato-con­junc­ti­vi­tă. Pre­zin­tă ce­va mai mult dis­con­fort de­cât conjunctivita. Se ma­ni­fes­tă prin înroși­rea ochi­u­lui, dar și du­re­re vie, in­ten­să, sen­za­ţie de corp străin, lă­cri­ma­re abun­den­tă, sen­si­bi­li­ta­te la lu­mi­nă, une­ori și ve­de­re înce­ţoșa­tă.

→ Fo­lo­si­rea in­co­rec­tă a len­ti­le­lor de con­tact con­sti­tu­ie una din prin­ci­pa­le­le cau­ze ale in­fec­ţi­i­lor ocu­la­re.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.