Bo­li de­cla­nșa­te de stres

Dia­bet, bo­li de pi­e­le, de­pre­sie... Nu sunt de­loc pu­ţi­ne bo­li­le ca­re pot fi de­cla­nșa­te sau agra­va­te de stres.

Sanatatea de Azi - - SPECIAL -

Une­ori stre­sul es­te o for­ţă po­zi­ti­vă, ca­re ne men­ţi­ne aler­ţi, mo­ti­va­ţi și ne dă ener­gie să du­cem la înde­pli­ni­re ce ne-am pro­pus. De exem­plu, când sus­ţi­nem un interviu pen­tru o sluj­bă. Dar, de ce­le mai mul­te ori – ca de pil­dă atunci când sun­tem blo­ca­ţi în tra­fic – es­te o for­ţă ne­ga­ti­vă. Da­că per­sis­tă timp înde­lun­gat și nu luăm mă­suri, stre­sul poa­te de­ve­ni cro­nic, pu­tând agra­va sau chiar de­cla­nșa une­le afec­ţi­uni.

IN­SOM­NIE

Ador­mi greu (în mai mult de 30 de mi­nu­te din mo­men­tul în ca­re te-ai cul­cat) sau ador­mi nor­mal, dar te tre­zești de câte­va ori noap­tea ori prea de­vre­me di­mi­nea­ţa și nu mai po­ţi dormi? Cel mai pro­ba­bil stre­sul e de vi­nă. Înce­ar­că să-ţi dai se­a­ma când a de­bu­tat pro­ble­ma. Da­că in­som­ni­i­le apar doar când ai de-a fa­ce cu o si­tua­ţie stre­san­tă (dis­cu­ţii cu so­ţul, pro­ble­me la ser­vi­ciu, pro­ble­me cu ba­nii etc.) și dis­par oda­tă ce te li­niștești, es­te clar că stre­sul e cel ca­re îţi tul­bu­ră som­nul și sin­gu­ra so­lu­ţie es­te să-l eli­mini. Da­că ești o fi­re an­xi­oa­să ori te sim­ţi de­se­ori tris­tă, in­som­nia ta poa­te fi cau­za­tă de de­pre­sie. În ca­zul în ca­re in­som­nia per­sis­tă în ci­u­da mă­su­ri­lor pe ca­re le iei, iar zi­ua te sim­ţi obo­si­tă și som­no­len­tă, adre­se­a­ză-te me­di­cu­lui.

BO­LI DE PI­E­LE

Stre­sul frec­vent sau pre­lun­git afec­te­a­ză între­gul corp, in­clu­siv pi­e­lea. Oa­me­nii de ști­in­ţă au des­co­pe­rit că hor­mo­nii glu­co­cor­ti­coi­zi, se­cre­ta­ţi în can­ti­tă­ţi mai mari în mo­men­te­le stre­san­te, pot agra­va une­le afec­ţi­uni ale pi­e­lii, cum ar fi ec­ze­ma, pso­ria­zi­sul, ac­ne­ea, ro­za­ce­ea, vi­ti­li­go­ul, der-

ma­ti­ta se­bo­rei­că. De ase­me­nea, stre­sul poa­te pro­vo­ca ur­ti­ca­rie și alte ti­puri de erup­ţii și poa­te de­cla­nșa un pu­seu her­pe­tic. Întrucât nu po­ţi evi­ta com­plet stre­sul, es­te im­por­tant să încerci să-l ges­ti­o­ne­zi co­rect (exer­ci­ţii fi­zi­ce, plim­bări, yo­ga, me­di­ta­ţie etc.) și să-ţi îngri­jești atent pi­e­lea.

MI­GRE­NE

Când ai una din­tre ace­le zi­le ori­bi­le, când ni­mic nu-ţi mer­ge bi­ne și ai de fă­cut 1000 de lu­cruri, toa­te ur­gen­te, nu ar trebui să te miri da­că te apu­că și o te­ri­bi­lă du­re­re de cap. Se știe că stre­sul, ca și alte emo­ţii (an­xi­e­ta­te, te­a­mă, su­res­ci­ta­re), poa­te de­cla­nșa o mi­gre­nă. Spe­cia­liștii cred că acest lu­cru se întâmplă din cau­ză că, atunci când sun­tem stre­sa­ţi, ni­ve­lu­ri­le anu­mi­tor mo­le­cu­le și hor­moni cresc și scad, fluc­tua­ţii ca­re unor per­soa­ne le pot pro­vo­ca du­reri de cap sau chiar mi­gre­ne. Cer­ce­tă­ri­le ara­tă că, în ge­ne­ral, mi­gre­na se de­cla­nșe­a­ză la 2-3 zi­le du­pă un eveni­ment stre­sant sau o zi foar­te stre­san­tă. Cau­tă să iden­ti­fici si­tua­ţi­i­le stre­san­te ca­re îţi pro­voa­că du­reri de cap și înce­ar­că să le evi­ţi. În plus, ai gri­jă să dormi su­fi­ci­ent, să mă­nânci să­nă­tos, să râzi și să faci zil­nic mișca­re, mă­car 30 de mi­nu­te.

BO­LI DI­GES­TI­VE

Sis­te­mul di­ges­tiv es­te unul din­tre ce­le mai sen­si­bi­le la stres. Când stre­sul ac­ti­ve­a­ză me­ca­nis­mul „lup­tă sau fu­gi“, di­ges­tia se oprește, de­oa­re­ce sis­te­mul ner­vos sca­de la mi­ni­mum flu­xul san­gu­in în sis­te­mul di­ges­tiv, ceea ce afec­te­a­ză con­trac­ţi­i­le mușchi­lor di­ges­ti­vi și di­mi­nue­a­ză se­cre­ţia su­cu­ri­lor ne­ce­sa­re di­ge­ră­rii ali­men­te­lor. Ast­fel, din cau­za stre­su­lui poa­te crește can­ti­ta­tea de acid din sto­mac, ceea ce du­ce la in­di­ges­tie, ar­suri gas­tri­ce, re­flux gas­tro­e­so­fa­gian. Și co­lo­nul re­ac­ţi­o­nea­ză la stres, prin dia­ree sau con­sti­pa­ţie. Nu ţi s-a întâmplat și ţie ca din cau­za emo­ţi­i­lor mari, de exem­plu înain­tea unui

exa­men im­por­tant, să tre­bu­ias­că să fu­gi ur­gent la baie?

În plus, stre­sul poa­te cau­za in­fla­ma­rea sis­te­mu­lui gas­troin­tes­ti­nal, lă­sându-l mai vul­ne­ra­bil in­fec­ţi­i­lor. Deși nu s-a de­mon­strat că stre­sul cau­ze­a­ză ul­cer gas­tric, boa­la ce­lia­că sau boa­la co­lo­nu­lui iri­ta­bil, se știe si­gur că agra­ve­a­ză aces­te afec­ţi­uni, pre­cum și alte ma­la­dii di­ges­ti­ve.

BO­LI PSIHICE

Spe­cia­liștii au des­co­pe­rit că stre­sul, in­di­fe­rent de cau­za lui, mo­di­fi­că cir­cu­i­te­le din crei­er în mo­duri ca­re pot afec­ta pe ter­men lung să­nă­ta­tea noas­tră men­ta­lă. Cu to­ţii am ob­ser­vat că stre­sul ne fa­ce mai agi­ta­ţi, iri­ta­bi­li, ner­voși, triști, ne împi­e­di­că să ne con­cen­trăm, ne fu­ră mo­ti­va­ţia. Însă la unii din­tre noi, din di­ver­se mo­ti­ve, stre­sul poa­te du­ce la de­pre­sie sau tul­bu­rări de an­xi­e­ta­te. Stu­di­i­le au con­fir­mat, de pil­dă, că stre­sul la lo­cul de mun­că crește cu 80% ris­cul in­sta­lă­rii de­pre­si­ei în câţi­va ani.

La per­soa­ne­le ca­re de­ja suferă de de­pre­sie sau an­xi­e­ta­te, stre­sul cro­nic sau se­ver agra­ve­a­ză ma­ni­fes­tă­ri­le, la fel cum exa­cer­be­a­ză și simp­to­me­le altor tul­bu­rări psihice (tul­bu­rări bi­po­la­re, sin­dro­mul To­u­ret­te etc.).

MA­LA­DIA ALZHEI­MER

Exis­tă oa­re o le­gă­tu­ră între stres și ma­la­dia Alzhei­mer? Oa­me­nii de ști­in­ţă spun că da. Stre­sul agra­ve­a­ză de­men­ţa, de­oa­re­ce ac­ce­le­re­a­ză for­ma­rea le­zi­u­ni­lor în crei­er. Une­le cer­ce­tări su­ge­re­a­ză chiar că prin re­du­ce­rea ni­ve­lu­lui de stres ar pu­tea fi înce­ti­ni­tă evo­lu­ţia bo­lii.

DIA­BET

Dia­be­tul se poa­te de­cla­nșa nu doar pen­tru că ai ghi­ni­o­nul să moște­nești pe ci­ne­va din fa­mi­lie sau pen­tru că nu mă­nânci să­nă­tos și nu faci mișca­re, ci și din cau­za stre­su­lui, afir­mă ce­le mai re­cen­te cer­ce­tări. Me­ca­nis­me­le ca­re le­a­gă stre­sul de dia­bet nu sunt com­plet elu­ci­da­te, dar se pre­su­pu­ne că ni­ve­lul cres­cut al cor­ti­zo­lu­lui afec­te­a­ză sen­si­bi­li­ta­tea ce­lu­le­lor la in­su­li­nă. Nu doar stre­sul cro­nic es­te im­pli­cat în apa­ri­ţia dia­be­tu­lui, ci și cel acut. S-au sem­na­lat nu­me­roa­se ca­zuri în ca­re dia­be­tul s-a de­cla­nșat la scurt timp (câte­va luni) du­pă un stres ex­trem, de exem­plu pi­er­de­rea cu­i­va drag. Stre­sul e no­civ și pen­tru cei ca­re de­ja au dia­bet, căci de­ter­mi­nă fluc­tua­ţii neaștep­ta­te ale gli­ce­mi­ei, fă­când boa­la di­fi­cil de ţi­nut sub con­trol. Pen­tru ca bol­na­vul cu dia­bet să-și dea se­a­ma da­că stre­sul îi afec­te­a­ză ni­ve­lul glu­co­zei din sânge, timp de câte­va săp­tă­mâni ar fi bi­ne să ţi­nă o evi­den­ţă a si­tua­ţi­i­lor ca­re îi pro­voa­că stres (da­ta și ce anu­me fă­cea în acel mo­ment), dar și a va­lo­ri­lor gli­ce­mi­ei din pre­aj­ma mo­men­te­lor cu pri­ci­na. Ast­fel, da­că ob­ser­vă că, de pil­dă, în fi­e­ca­re di­mi­nea­ţă de luni are va­lo­ri­le gli­ce­mi­ce mai mari din cau­za stre­su­lui, va pu­tea lua mă­suri ca să eli­mi­ne stre­sul și să-și con­tro­le­ze glicemia.

Pau­ze­le nu sunt o pi­er­de­re de timp, ele ne re­la­xe­a­ză și cresc pro­duc­ti­vi­ta­tea

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.