Har­ley-Da­vid­son Stre­et Rod

Da, „se­a­mă­nă cu o vi­es­pe“. Ia­tă, pe scurt, isto­ria pri­mu­lui scu­ter, ca­re s-a do­ve­dit a fi nu doar un scu­ter, ci un stil de viață.

Auto Motor Sport - - EDITORIAL - Text: Ti­be­riu Troia Fo­to: Piag­gio

Un ames­tec de stre­et­fi­ghter, flat-track și moște­ni­re Har­ley

Po­ves­tea noas­tră înce­pe într-un pei­saj sum­bru din Ita­lia, în pe­ri­oa­da de du­pă sfârși­tul ce­lui de-al Doi­lea Răz­boi Mon­dial, cu eco­no­mia înge­nun­che­a­tă și cu infras­truc­tu­ra într-o sta­re de­plo­ra­bi­lă. Piag­gio, una din­tre com­pa­ni­i­le im­por­tan­te, pro­du­că­toa­re de avi­oa­ne de lup­tă, a ieșit din con­flic­tul re­cent încheiat cu fa­bri­ca din Pon­te­de­ra de­mo­la­tă în ur­ma bom­bar­da­men­te­lor.

Enri­co Piag­gio, fi­ul fon­da­to­ru­lui com­pa­ni­ei, ia ho­tă­rârea să schim­be pro­fi­lul ac­ti­vi­tății și să pro­du­că un ve­hi­cul mo­dern și ac­ce­si­bil, pen­tru po­pu­lația să­ră­ci­tă a unei țări afla­te într-o si­tuație eco­no­mi­că de­zas­tru­oa­să. Doi din­tre in­gi­ne­rii fir­mei pri­mesc sar­ci­na de a proi­ec­ta și con­strui un ast­fel de ve­hi­cul, re­zul­ta­tul fi­ind un fel de mo­to­ci­cle­tă cu ca­ro­se­rie in­te­gra­lă, cu o ari­pă fron­ta­lă aco­pe­rind roa­ta în ma­re par­te, cu ad­mi­sie fo­rța­tă a ae­ru­lui și o se­cți­u­ne me­dia­nă înal­tă, ca­re mas­ca tran­smi­sia și mo­to­rul. Cu­nos­cut în mod ofi­cial ca MP5 (Moto Piag­gio nr. 5), pro­to­ti­pul a fost nu­mit „Pa­pe­ri­no“, po­re­cla ita­lia­nă a per­so­na­ju­lui Do­nald Duck, din fil­me­le de de­se­ne ani­ma­te.

Proi­ec­tul nu a fost apre­ciat de con­du­ce­rea fir­mei, ca­re a con­tac­tat un in­gi­ner din in­dus­tria ae­ro­nau­ti­că, Cor­ra­di­no D’Asca­nio, ad­ver­sar al con­cep­tu­lui de mo­to­ci­cle­tă, pen­tru a proi­ec­ta și pro­du­ce un scu­ter. Pro­to­ti­pul lui D’Asca­nio, MP6, a avut câte­va mo­di­fi­cări im­por­tan­te față de pre­de­ce­so­rul său: mo­to­rul era mon­tat lângă roa­ta spa­te, ace­as­ta fi­ind an­tre­na­tă di­rect, eli­mi­nând la­nțul de tran­smi­sie, ulei­ul și mur­dă­ria, iar sus­pen­sia față era la­te­ra­lă, roți­le, in­ter­schim­ba­bi­le și exis­ta o roa­tă de re­zer­vă. Aces­te mo­di­fi­cări au per­mis con­stru­cția mo­de­lu­lui MP6 fă­ră po­rți­u­nea me­dia­nă înal­tă de la Pa­pe­ri­no, po­ziția pi­lo­tu­lui fi­ind mai co­mo­dă. Vă­zând pri­ma oa­ră pro­to­ti­pul re­a­li­zat de D’Asca­nio, Enri­co Piag­gio a ex­cla­mat: „Sem­bra una ves­pa!“Și ast­fel, Piag­gio a nu­mit pri­mul scu­ter Ves­pa.

Po­ves­tea de­vi­ne re­a­li­ta­te

În 1946, Piag­gio a de­pus do­cu­men­te­le pen­tru înre­gis­tra­rea pa­ten­tu­lui

pen­tru scu­te­rul Ves­pa și a înce­put pro­du­cția. Având ex­pe­ri­e­nță și o is­to­rie în pro­du­cția de avi­oa­ne, li­nia de pro­du­cție a fost mo­der­ni­za­tă du­pă mo­de­lul Ford, pre­vă­zând vânzări im­por­tan­te.

Pri­ma ma­ni­fes­ta­re de pro­fil im­por­tan­tă la ca­re scu­te­rul a apă­rut a fost Expo­ziția in­ter­nați­o­na­lă de la Mi­la­no, pri­me­le 50 de exem­pla­re fi­ind vându­te des­tul de greu. In­tro­du­ce­rea vânză­ri­lor în ra­te a re­pre­zen­tat star­tul aștep­tat de com­pa­nie. În pri­mul an au fost vându­te 2500 de uni­tăți, ur­ma­te de 10.000 în anul ur­mă­tor, 20.000 în 1949 și 60.000 în 1950. Dar ade­vă­ra­ta mi­nu­ne a avut loc în 1952, iar rețe­ta suc­ce­su­lui a fost sim­plă: ac­to­rii de la Hol­ly­wood au adop­tat scu­te­rul. Sec­vențe­le din fil­mul Va­ca­nță la Ro­ma, în ca­re Gre­go­ry Peck o plim­bă prin Ro­ma pe Au­drey Hep­burn că­la­re pe o Ves­pa au avut un efect ra­pid: 100.000 de scu­te­re au fost vându­te ime­diat și Ves­pa a de­venit o mo­dă. Ma­ri­le ve­de­te ale lu­mii fil­mu­lui au cum­pă­rat no­ua ju­că­rie, John Way­ne, Mar­lon Bran­do, De­an Mar­tin și Char­lton Hes­ton de­pla­sându-se în tim­pul fil­mă­ri­lor cu scu­te­re Ves­pa.

Scu­te­rul – un stil de viață

Pa­si­o­nații de scu­te­re se or­ga­ni­ze­a­ză în clu­buri, în 1952 exis­tând pes­te 50.000 de mem­bri ai clu­bu­ri­lor Ves­pa în între­a­ga lu­me, iar vânză­ri­le ex­plo­de­a­ză, ast­fel încât mo­de­le­le Ves­pa încep să fie pro­du­se sub li­ce­nță în fa­brici de pre­tu­tin­deni: Ger­ma­nia, Ma­rea Bri­ta­nie, Fra­nța, Bel­gia, Spa­nia, India, Bra­zi­lia, Indo­ne­zia. În 1956, nu­mă­rul to­tal de scu­te­re Ves­pa vându­te atin­ge un mi­li­on de uni­tăți, do­uă mi­li­oa­ne 4 ani mai târziu, pa­tru mi­li­oa­ne în 1970, pen­tru ca în anii ’80 să fie săr­bă­to­ri­te ze­ce mi­li­oa­ne de scu­te­re vându­te.

Gândit inițial ca un mij­loc de de­pla­sa­re eco­no­mic, scu­te­rul, de­venit aproa­pe si­no­nim cu Ves­pa, a ajuns re­pe­de un stil de viață, un sim­bol al li­ber­tății de mișca­re, ob­se­sie pen­tru unii sau obi­ect de co­le­cție. Apar noi afa­ceri, por­ni­te la ce­re­rea pi­eței: re- stau­ra­rea și ex­por­tul de mo­de­le ve­chi de scu­te­re Ves­pa. Pen­tru mu­lți es­te mai in­te­re­sant să fo­lo­se­as­că un scu­ter ve­chi, ast­fel încât es­te pu­să pe pi­ci­oa­re o ade­vă­ra­tă in­dus­trie de res­tau­ra­re a scu­te­re­lor, în ate­li­e­re din ță­ri­le cu mul­te exem­pla­re vându­te, Thai­lan­da, Indo­ne­zia și Vi­et­nam, aces­tea fi­ind apoi ex­por­ta­te în între­a­ga lu­me.

Ves­pa înce­pe să fie re­cu­nos­cu­tă ca obi­ect ca­re a schim­bat lu­mea, a in­flue­nțat ten­di­nțe­le de­sig­nu­lui de mo­to­ci­cle­te, iar scu­te­re­le ca­pă­tă un loc de cin­ste în ex­po­ziții per­ma­nen­te or­ga­ni­za­te în cen­tre cul­tu­ra­le in­ter­nați­o­na­le: Mu­zeul Gug­gen­heim din New York, Cen­trul Pom­pi­dou din Pa­ris, unul din­tre ex­po­na­te­le de pres­ti­giu fi­ind un scu­ter per­so­na­li­zat de Sal­va­dor Da­li.

Da­că sun­tem pa­si­o­nați, sim­pa­ti­za­nți, sim­pli fo­lo­si­tori de scu­ter sau nu, asta e mai puțin im­por­tant. Im­por­tant es­te să re­cu­noaștem va­loa­rea cul­tu­ra­lă a scu­te­ru­lui Ves­pa, unul din­tre pro­du­se­le in­dus­tria­le ca­re au năs­cut pa­si­uni, au schim­bat vi­eți și – de ce nu? – au mo­de­lat ca­rac­te­re.

Pro­to­ti­pul MP6 – 1945

Ves­paSei­gi­orni –1952 Pro­to­ti­pu­ri­le vi­i­to­ru­lui BMW Z4 dez­vă­lu­ie un mo­del road­ster cu pa­vi­li­on tex­til, ca­re păs­tre­a­ză în ma­re fi­zi­o­no­mia con­cep­tu­lui. Es­te dez­vol­tat în pa­ra­lel cu vi­i­toa­rea Toyo­ta Su­pra.

Li­nia de mon­taj a fa­bri­cii din Pon­te­de­ra – 1950Unul din­tre pri­me­le plian­te Ves­pa – 1946

O par­te din co­le­cția de scu­te­re Ves­pa a mu­zeu­lui fa­bri­cii din Pon­te­de­ra

Ban­cu­ri­le de pro­bă din fa­bri­că – 1950

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.