Be­au­ty Expert:

La gra­nița din­tre do­ri­nțe și re­a­li­ta­te

Beau Monde - - Sumar Iulie - IN­TER­VIU MĂDĂLINA IONESCU

Gra­vi­tația ne lo­vește pe toți, mai de­vre­me sau mai târziu. Și cum acea cre­mă ca­re să era­di­che­ze com­plet toa­te sem­ne­le îmbă­trâni­rii sau alte de­fec­te de pe corp nu s-a in­ven­tat încă, nu ne ră­mâne de­cât alter­na­ti­va chirurgiei estetice. Dr. Ni­co Fe­ra­riu, spe­cia­list în ca­drul So­ma Cli­nic, elu­ci­de­a­ză toa­te mis­te­re­le aces­tui do­me­niu-minune al me­di­ci­nei.

Nu m-am gândit ni­ci­o­da­tă că o să ajung să fiu fas­ci­na­tă de chi­rur­gia es­te­ti­că. Mi-e fri­că de ac, de bis­tu­riu, de du­re­re în ge­ne­ral. Și, deși sunt pa­si­o­na­tă de tot ce­ea ce înse­am­nă fru­mu­sețe, ador să des­co­păr ori­ce no­u­ta­te și îmi iu­besc jo­bul, do­me­ni­ul vast al chirurgiei estetice a fost des­tul de de­par­te de mi­ne. Dar pen­tru ori­ce exis­tă câte un înce­put, nu-i așa? Pe dr. Ni­co Fe­ra­riu, spe­cia­list în car­di­o­lo­gie, me­dic chi­rurg în ca­drul Cli­ni­cii de Chi­rur­gie Plas­ti­că și Mi­cro­chi­rur­gie Re­con­struc­ti­vă a Spi­ta­lu­lui Cli­nic de Urge­nță din Bu­cu­rești, am cu­nos­cut-o re­cent, oda­tă cu des­chi­de­rea So­ma Cli­nic, pe ca­re a fon­dat-o împreu­nă cu dr. Kha­lid Al-Fa­lah, me­dic pri­mar în chi­rur­gie plas­ti­că, mi­cro­chi­rur­gie și chi­rur­gie es­te­ti­că. S-a întâmplat într-o joi de pri­mă­va­ră târzie și, ca în ori­ce zi ploi­oa­să, ave­am o sta­re ci­u­da­tă. Apoi am pășit în cli­ni­ca si­tua­tă dis­cret în Par­cul Că­li­nes­cu din car­ti­e­rul Do­ro­ba­nți, iar apec­tul aces­teia, de SPA se­lect și ul­tra­mo­dern, mi-a con­fe­rit un vi­be mai bun. Ul­te­ri­or, con­ver­sația ape­ti­san­tă des­pre sis­te­mul me­di­cal ro­mânesc, chi­rur­gie, pro­ce­du­ri­le mo­men­tu­lui sau încre­de­re de si­ne pe ca­re am avut-o cu dr. Ni­co Fe­ra­riu m-a fă­cut să uit com­plet de ploaie, de sta­rea pe ca­re o ave­am, dar și de fri­ci­le mele neînte­meia­te.

Pe scurt, echi­pa So­ma însu­me­a­ză pes­te ze­ce ani de ex­pe­ri­e­nță în chi­rur­gie și es­te­ti­că, ex­pe­ri­e­nță întă­ri­tă de nu­me­roa­se ca­li­fi­cări la ni­vel eu­ro­pe­an. Teh­no­lo­gia es­te una de ul­ti­mă ge­ne­rație, ser­vi­ci­i­le me­di­ca­le și chi­rur­gi­ca­le sunt ex­trem de va­ria­te, iar con­sul­ta­nța me­di­ci­lor, cu re­zul­ta­te ex­ce­pți­o­na­le, do­ve­di­te cli­nic.

Și cum știu că te-ai gândit cel puțin o da­tă să ape­le­zi la o pro­ce­du­ră cu efec­te estetice, am des­pi­cat fi­rul în pa­tru pen­tru ti­ne și am aflat cum se poa­te co­rec­ta ori­ce pro­ble­mă, ori­ce im­per­fe­cți­u­ne, dar și ce pre­su­pu­ne fi­e­ca­re in­ter­venție în par­te. Eu, una, de­ja sunt ten­ta­tă să-mi um­plu ri­dul gre­oi ca­re îmi um­brește frun­tea.

Ca­re sunt pro­ce­du­ri­le cu cea mai ma­re po­pu­la­ri­ta­te la noi în ța­ră?

Din ex­pe­ri­en­ţa şi prac­ti­ca noas­tră, aug­men­ta­rea ma­ma­ră şi ri­no­plas­tia sunt pe pri­me­le do­uă lo­curi ca frec­ven­ţă. Pro­ba­bil că nu es­te o întâmpla­re, de­oa­re­ce am­be­le in­ter­ven­ţii sunt tar­ge­ta­te de pa­ci­en­te ti­ne­re, cu re­zul­ta­te foar­te vi­zi­bi­le. În Ro­mânia, oa­me­nii încă vor să ia­să în evi­den­ţă cu as­pec­tul fi­zic, cred. Pe de altă par­te, seg­men­tul vârst­nic es­te încă ti­mid în abor­da­rea chi­rur­gi­ca­lă/in­ter­ven­ţi­o­na­lă. Dar cred că avem de­ja con­tu­rat un pa­li­er de pa­ci­en­te tre­cu­te de pri­ma ti­ne­re­ţe ca­re vor să îşi păs­tre­ze as­pec­tul tânăr și na­tu­ral, în ace­la­şi timp.

În Ro­mânia, fe­mei­le ape­le­a­ză la chi­rur­gia es­te­ti­că din ne­ce­si­ta­te? Sau, mai de­gra­bă, din do­ri­nța de a se si­mți și de a ară­ta per­fect?

Exis­tă mai mul­te ca­te­go­rii de pa­ci­en­te, ca în ori­ce do­me­niu me­di­cal. Exis­tă o aten­ţie me­dia de­o­se­bi­tă pen­tru pa­ci­en­te ca­re exa­ge­re­a­ză cu in­ter­ven­ţi­i­le estetice, iar es­te­ti­ca nu înse­am­nă să ai mo­di­fi­cări vi­zi­bi­le. Fie că vor­bim des­pre vo­lu­mul bu­ze­lor, des­pre ri­du­ri­le frun­ţii, des­pre sâni, li­po­suc­ţie sau mă­ri­rea fe­se­lor, sunt de pă­re­re că ori­ce fe­meie poa­te ape­la la ser­vi­ci­i­le de es­te­ti­că cu re­zul­ta­te foar­te bu­ne şi po­tri­vi­te ei. Sunt con­vin­să că unii pa­ci­en­ţi cred că bo­tox înse­am­nă bu­ze enor­me. În pri­mul rând, bo­tox se in­jec­te­a­ză pen­tru ri­duri, nu pen­tru vo­lum. Sunt la fel de con­vin­să că une­le pa­ci­en­te cred că sânii mă­ri­ţi înse­am­nă doi pe­peni, iar re­a­li­ta­tea es­te că se pot mări doar cu o mă­ri­me, re­zul­ta­tul fi­ind unul na­tu­ral.

Fe­mei­le ar tre­bui să fie co­nști­en­te că vârsta și sti­lul de viață își vor spu­ne cu­vântul mai de­vre­me sau mai târziu. De ce țe­su­tul epi­te­lial nu poa­te ți­ne pa­sul cu schim­bă­ri­le?

Pro­ce­sul îmbă­trâni­rii es­te unul firesc. Im­por­tant es­te fe­lul în ca­re îmbătrâneşti. Ştii vor­ba populară: «Poţi îmbătrâni ca laptele sau poţi îmbătrâni ca vinul». Indi­ca­ţi­i­le pen­tru o pi­e­le fer­mă le gă­sim în ori­ce re­cla­mă sim­plă la de­ma­chiant sau cre­mă de mâini. Es­te ab­so­lut nor­mal să sca­dă pro­duc­ţia de elas­ti­nă şi de co­la­gen oda­tă cu înain­ta­rea în vârstă, de­oa­re­ce exis­tă un tur­no­ver. Ge­ne­ti­ca spu­ne că du­pă vârsta de 25 de ani pro­duc­ţia de co­la­gen sca­de. Pe lângă acest tur­no­ver na­tu­ral, adu­cem un aport ne­ga­tiv prin sti­lul de via­ţă (fu­mat, con­sum ex­ce­siv de al­cool, za­hăr, nop­ţi ne­dor­mi­te sau som­nul du­pă ore­le 22:00-23:00, ex­pu­ne­rea la soa­re fă­ră pro­tec­ţie sau la ore ne­co­res­pun­ză­toa­re etc.). Aces­te obi­cei­uri scad apor­tul de oxi­gen ne­ce­sar di­ver­se­lor ţe­su­turi şi le slă­besc re­zis­ten­ţa şi, im­pli­cit, sin­te­za vi­ta­mi­nei C, sub­stan­ţă di­rect res­pon­sa­bi­lă de sin­te­za co­la­ge­nu­lui pro­dus în ţe­su­tu­ri­le cor­pu­lui (ţe­sut sub­cu­ta­nat, car­ti­la­je, oa­se şi din­ţi).

Ca­re sunt pro­ce­du­ri­le re­co­man­da­te pri­me­lor sem­ne ale îmbă­trâni­rii? Dar ri­du­ri­le mai adânci cum se pot co­rec­ta?

La ni­vel fa­cial, pri­me­le sem­ne de îmbă­trâni­re sunt ri­du­ri­le fi­ne de ex­pre­sie de pe frun­te, ple­oa­pa in­fe­ri­oa­ră, col­ţul ex­tern al ochi­u­lui (ri­du­ri­le din ace­as­tă zo­nă nu­min­du-se „la­ba gâştii”), ac­cen­tua­rea şan­ţu­ri­lor na­zo­la­bia­le şi ri­du­ri­le de la ni­ve­lul gâtu­lui. Pen­tru ri­du­ri­le frun­ţii şi col­ţu­ri­le ex­ter­ne ale ochi­lor se in­jec­te­a­ză to­xi­nă bo­tu­li­ni­că de tip A, sub­stan­ţă ca­re pa­ra­li­ze­a­ză tem­po­rar muş­chii frun­ţii şi, ast­fel, pen­tru o pe­ri­oa­dă de câte­va luni, dis­par ri­du­ri­le de ex­pre­sie. Şan­ţu­ri­le na­zo-ge­ni­e­ne, ri­du­ri­le bu­ze­lor, ri­du­ri­le din ju­rul gu­rii sau ce­le ca­re nu dis­par du­pă in­jec­ta­rea de bo­tox se pot co­rec­ta prin um­ple­re cu aju­to­rul unor sub­stan­ţe cu­nos­cu­te în es­te­ti­că sub ge­ne­ri­cul fil­le­re. Fil­le­re­le sunt sub­stan­ţe de um­ple­re fo­lo­si­te pen­tru a co­rec­ta ri­du­ri­le şi con­tu­rul feței. Ce­le mai si­gu­re şi cel mai frec­vent uti­li­za­te sunt ce­le ca­re con­ţin acid hia­lu­ro­nic. Aci­dul hia­lu­ro­nic es­te o sub­stan­ţă na­tu­ra­lă ca­re se gă­seş­te în pi­e­lea tu­tu­ror ma­mi­fe­re­lor, cu ro­lul de a men­ţi­ne hi­dra­ta­rea şi vo­lu­mul pi­e­lii. În sta­re na­tu­ra­lă, aces­ta se pre­zin­tă sub for­mă li­chi­dă. Prin­tr-o teh­no­lo­gie ca­re de­ter­mi­nă for­ma­rea unor le­gă­turi încru­ci­şa­te (cross-lin­ka­ge) între mo­le­cu­le, aci­dul hia­lu­ro­nic es­te tran­sfor­mat într-un gel. Acest gel, in­jec­tat în pi­e­le, pro­du­ce re­zul­ta­te mult mai du­ra­bi­le de­cât aci­dul hia­lu­ro­nic sim­plu. De ase­me­nea, exis­tă teh­no­lo­gii noi pen­tru a ob­ţi­ne un lif­ting uşor de fa­ţă şi pen­tru a es­tom­pa ri­du­ri­le gâtu­lui sau ale de­col­teu­lui, cum ar fi HIFU. Atunci când ri­du­ri­le sunt de­ja foar­te adânci, exis­tă un ex­ces de pi­e­le ca­re „atârnă” la ni­ve­lul li­ni­ei man­di­bu­la­re, al ple­oa­pe­lor in­fe­ri­oa­re. Din pă­ca­te, doar chi­rur­gia poa­te avea re­zul­ta­te şi atunci vor­bim des­pre ble­fa­ro­plas­tie, lif­ting fa­cial, mini-lif­ting, lif­ting cer­vi­cal, li­po­su­cția gușei etc. Opţi­uni te­ra­peu­ti­ce exis­tă.

Ce es­te de fă­cut atunci când ple­oa­pe­le încep să se cre­po­ne­ze?

Gold stan­dard-ul în acest caz es­te ble­fa­ro­plas­tia - o in­ter­ven­ţie chi­rur­gi­ca­lă prin ca­re se eli­mi­nă ex­ce­sul de te­gu­ment şi de gră­si­me ce al­că­tu­i­eş­te ri­du­ri­le şi pun­gi­le ple­oa­pe­lor. Se ri­di­că col­ţul ex­tern al ple­oa­pe­lor şi, în anu­mi­te si­tua­ţii, se poa­te efec­tua în pa­ra­lel cu ope­ra­ţia de ri­di­ca­re a sprânce­ne­lor că­zu­te. Du­ra­ta me­die a ope­ra­ţi­ei es­te de una-do­uă ore. Anes­te­zia uti­li­za­tă es­te lo­ca­lă în ca­zul ple­oa­pe­lor, iar in­ter­na­rea nu es­te ne­ce­sa­ră, pa­ci­en­tul pu­tând pă­ră­si cli­ni­ca la câte­va ore du­pă in­ter­ven­ţie. În ce­le com­bi­na­te, su­pe­ri­oa­ră şi in­fe­ri­oa­ră, se pre­fe­ră anes­te­zia ge­ne­ra­lă. De re­gu­lă, la ble­fa­ro­plas­tie se înce­pe cu ple­oa­pa su­pe­ri­oa­ră şi se con­ti­nuă cu cea in­fe­ri­oa­ră.

„PRO­CE­SUL ÎMBĂ­TRÂNI­RII

ES­TE UNUL FIRESC. IM­POR­TANT ES­TE FE­LUL ÎN CA­RE ÎMBĂTRÂNEŞTI. ŞTII VOR­BA POPULARĂ: «POŢI ÎMBĂTRÂNI CA LAPTELE SAU POŢI ÎMBĂTRÂNI CA VINUL».”

Cum poa­te fi re­con­stru­i­tă vo­lu­me­tria bu­ze­lor? Când ar tre­bui să înce­pem să ne pre­o­cu­păm de acest as­pect?

Fie că es­te din cau­za înain­tă­rii în vârstă sau, pur şi sim­plu, con­for­ma­ţi­o­nal, re­fa­ce­rea sau co­rec­ta­rea vo­lu­mu­lui bu­ze­lor con­sti­tu­ie o pro­ce­du­ră foar­te des uti­li­za­tă. Vo­lu­mul bu­ze­lor es­te esen­ţial pen­tru un as­pect plă­cut şi ar­mo­ni­os, aju­tă gloss-ul sau ru­jul doam­ne­lor să per­sis­te pe toa­tă du­ra­ta zi­lei și ofe­ră un as­pect hi­dra­tat şi îngri­jit. Nu tre­bu­ie exa­ge­rat însă. Pen­tru a re­da con­sti­tu­ţia ar­mo­ni­oa­să a bu­ze­lor, se poa­te fa­ce tran­sfer de gră­si­me pro­prie, in­jec­ta­re de acid hia­lu­ro­nic sau pro­ce­duri chi­rur­gi­ca­le mai com­pli­ca­te, pre­cum lif­tin­gul bu­zei su­pe­ri­oa­re, lif­tin­gul col­ţu­ri­lor gu­rii sau avan­sa­rea mu­coa­sei.

Ce de­ter­mi­nă gâtul și de­col­teul să-și piar­dă as­pec­tul tânăr mai re­pe­de de­cât zo­ne­le din ve­ci­nă­ta­te?

Gra­vi­ta­ţia es­te res­pon­sa­bi­lă de „că­de­rea” pi­e­lii în ge­ne­ral şi în spe­cial în zo­ne­le ana­to­mi­ce în ca­re mus­cu­la­tu­ra es­te lu­cra­tă mai pu­ţin şi stra­tul adi­pos es­te mai sub­ţi­re (fa­ţă, gât, mâini, de­col­teu, bra­ţe, ge­nun­chi etc.). Aces­ta es­te mo­ti­vul pen­tru ca­re pi­e­lea în aces­te zo­ne nu be­ne­fi­cia­ză de o sus­ţi­ne­re efi­ci­en­tă. Pi­e­lea gâtu­lui şi a de­col­teu­lui es­te sub­ţi­re și foar­te frec­vent ex­pu­să la soa­re şi la po­luan­ţi at­mos­fe­rici. Eu sunt de pă­re­re că sem­ne­le înain­tă­rii în vârstă apar pe toa­tă su­pra­fa­ţa pi­e­lii, însă fa­ţa, gâtul şi de­col­teul sunt vi­zi­bi­le.

Ca­re sunt ce­le mai in­di­ca­te pro­ce­duri pen­tru înti­ne­ri­rea zo­nei man­di­bu­lei, gâtu­lui și de­col­teu­lui?

Li­po­su­cția băr­bi­ei asis­ta­tă Fa­ce-Ti­te şi Neck-Ti­te (în tim­pul li­po­su­cți­ei cu teh­no­lo­gie spe­cia­lă, un­de­le de ra­di­o­frec­ven­ţă pro­duc un efect de „ti­ghte­ning”, strâng pi­e­lea şi o ri­di­că. Sco­pul aces­tei in­ter­ven­ţii es­te de a eli­mi­na ex­ce­sul de gră­si­me şi de pi­e­le de pe gât, de a con­tu­ra linia man­di­bu­lei şi de a re­da as­pec­tul ferm şi înti­ne­rit. Abor­dul se fa­ce cu o ca­nu­lă sub­ţi­ri­că pe mar­gi­nea man­di­bu­lei, sub anes­te­zie lo­ca­lă. Bi­neînţe­les că se poa­te op­ta pen­tru Fa­ce-Ti­te şi Neck-Ti­te împreu­nă cu lif­tin­gul fa­cial. Abor­da­rea chi­rur­gi­ca­lă es­te di­fe­ri­tă în func­ţie de îmbu­nă­tă­ţi­ri­le ca­re se do­resc a fi realizate. Da­că se do­reş­te eli­mi­na­rea ex­ce­su­lui de pi­e­le de la ni­ve­lul man­di­bu­lei şi o re­de­fi­ni­re a un­ghi­u­lui cer­vi­co­man­di­bu­lar, se efec­tue­a­ză o in­ci­zie în fa­ţa ure­chii, apoi se co­boa­ră pe sub lo­bu­lul aces­teia, până în spa­te­le pa­vi­li­o­nu­lui. Da­că exis­tă un ex­ces de gră­si­me sub băr­bie, iar elas­ti­ci­ta­tea pi­e­lii es­te bu­nă, es­te in­di­ca­tă li­poas­pi­ra­ţia gră­si­mii, fă­ră alte in­ter­ven­ţii. Da­că pe gât sunt pre­zen­te ben­zi lon­gi­tu­di­na­le din cau­za la­xi­tă­ţii mușchi­u­lui pla­tis­ma, se eli­mi­nă sur­plu­sul de gră­si­me şi de pi­e­le şi se pli­ca­tu­re­a­ză muş­chi­ul, efec­tuându-se o in­ci­zie sub băr­bie.

Ca­re sunt tra­ta­men­te­le re­co­man­da­te unei per­soa­ne ca­re vrea să sca­pe de pi­e­lea în ex­ces? In­di­fe­rent că es­te vor­ba des­pre o pi­er­de­re brus­că în greu­ta­te, des­pre o sar­ci­nă sau des­pre un alt mo­tiv.

Pi­e­lea în ex­ces, du­pă o scă­de­re pon­de­ra­lă ma­si­vă sau du­pă o sar­ci­nă, se înde­păr­te­a­ză prin pro­ce­duri de lif­ting. Fie că vor­bim de lif­tin­gul bra­ţe­lor, coap­se­lor, ge­nun­chi­lor, fie că vor­bim de ab­do­mi­no­plas­tie, dis­cu­tăm, de fapt, des­pre in­ter­ven­ţii chi­rur­gi­ca­le cu anes­te­zie ge­ne­ra­lă, ca­re pre­su­pun in­ci­zii, şu­turi, tot pa­che­tul. In­ter­ven­ţi­i­le pot fi efec­tua­te si­mul­tan sau se­pa­rat, cu un timp de re­cu­pe­ra­re de­pen­dent de per­soa­nă, co­mor­bi­di­tă­ţi şi vârstă. Aces­ta es­te un su­bi­ect des­tul de am­plu, de­oa­re­ce sunt vi­za­te bra­ţe­le (lif­tin­gul bra­ţe­lor), ab­do­me­nul (ab­do­mi­no­plas­tie), coap­se­le (lif­tin­gul coap­se­lor), sânii (mas­to­pe­xie pen­tru fe­mei şi re­zol­va­rea gi­ne­co­mas­ti­ei pen­tru băr­ba­ţi), fe­se­le (Bra­zi­lian butt lift) şi chiar şi spa­te­le (eli­mi­na­rea ex­ce­su­lui de pi­e­le). Ide­ea de ba­ză es­te că nu tre­bu­ie să ne fo­ca­li­zăm doar pe pro­ce­du­ra de lif­ting sau doar pe cea de eli­mi­na­re a ex­ce­su­lui de pi­e­le; aces­tea se pot îmbi­na. Se pot îmbi­na, de ase­me­nea, şi cu li­po­su­cția, în ace­la­şi timp ope­ra­tor.

Mas­to­pe­xia/lif­tin­gul ma­mar es­te una din­tre ce­le mai mari pro­vo­cări ale me­di­cu­lui. Ce pre­su­pu­ne ace­as­ta și de ce ar tre­bui să ape­lăm la ea?

Mas­to­pe­xia (lif­tin­gul sâni­lor) es­te o in­ter­ven­ţie chi­rur­gi­ca­lă prin ca­re se re­po­zi­ţi­o­nea­ză sânul pe pe­re­te­le to­ra­cic, pe ba­za unor cri­te­rii estetice. Sunt mul­ti­ple cau­ze­le pto­zei ma­ma­re (că­de­rii sâni­lor): sar­ci­na şi alăp­ta­rea, înain­ta­rea în vârstă, mă­ri­mea ex­ce­si­vă a sâni­lor, scă­de­rea ma­si­vă în greu­ta­te sau fluc­tua­ţi­i­le mari ale ma­sei cor­po­ra­le, prin scă­de­rea elas­ti­ci­tă­ţii ţe­su­tu­ri­lor şi pi­e­lii. Glan­da ma­ma­ră es­te ata­şa­tă de fas­cia mus­cu­la­ră de niş­te li­ga­men­te ca­re poar­tă nu­me­le Coo­per. Oda­tă cu înain­ta­rea în vârstă, aces­tea îşi pi­erd din elas­ti­ci­ta­te, de­ter­mi­nând lă­sa­rea sau pto­za ma­ma­ră. Co­rec­ta­rea aces­teia pre­su­pu­ne ri­di­ca­rea pa­ren­chi­mu­lui glan­du­lar, înde­păr­ta­rea ex­ce­su­lui de pi­e­le şi re­po­zi­ţi­o­na­rea are­o­lei. Să nu ui­tăm că ni­ve­lul de di­fi­cul­ta­te al in­ter­ven­ţi­ei es­te dic­tat şi de gra­dul de pto­ză al glan­dei ma­ma­re. Cu cât pto­za es­te mai avan­sa­tă, cu atât abor­dul chi­rur­gi­cal es­te mai di­fi­cil, însă ni­mic nu es­te im­po­si­bil.

Ca­re sunt ele­men­te­le de ca­re ar tre­bui să ți­nem cont înain­te de o in­ter­venție? Știu că fu­ma­tul îngreu­nea­ză ci­ca­tri­za­rea, deci es­te in­ter­zis. Cum ar tre­bui să se pre­gă­te­as­că pa­ci­en­tul pre și post-ope­rație?

Fu­ma­tul es­te in­ter­zis ca­te­go­ric, pe lângă con­su­mul de al­cool. Iar pen­tru a uşu­ra pro­ce­sul de vin­de­ca­re es­te ne­voie, în pri­mul rând, de odih­nă înain­te şi du­pă in­ter­ven­ţie. Un alt aliat al ci­ca­tri­ză­rii efi­ci­en­te es­te apor­tul mă­rit de vi­ta­mi­na C (mai ales în aces­te pe­ri­oa­de), de­oa­re­ce gră­beş­te pro­ce­sul de vin­de­ca­re şi con­tri­bu­ie la sin­te­za de co­la­gen, aşa cum am men­ţi­o­nat an­te­ri­or. Să nu ui­tăm de o ali­men­ta­ţie co­res­pun­ză­toa­re şi de hi­dra­ta­rea in­ten­si­vă. Pa­ci­en­ţii pri­mesc o lis­tă de in­ves­ti­ga­ţii ne­ce­sa­re pre­o­pe­ra­to­rii, apoi poar­tă o dis­cuție cu me­di­cul an­tes­te­zist. Co­la­bo­ra­rea cu me­di­cul anes­te­zist es­te esen­ţia­lă, de­oa­re­ce ju­mă­ta­te din ope­ra­ţie îi apar­ţi­ne lui. El adoar­me şi el tre­zeş­te pa­ci­en­tul, tot el are în gri­jă şi ma­na­ge­men­tul du­re­rii post-ope­ra­to­rii.

Se spu­ne că, deși re­zul­ta­te­le sunt per­ma­nen­te, chi­rur­gia es­te­ti­că nu se poa­te opu­ne pro­ce­su­lui nor­mal de îmbă­trâni­re. Și, to­tuși, es­te ade­vă­rat?

Ni­mic nu se poa­te opu­ne de­fi­ni­tiv, în acest mo­ment al is­to­ri­ei uma­ni­tă­ţii, pro­ce­su­lui de îmbă­trâni­re. Chi­rur­gia es­te­ti­că nu îţi ofe­ră ti­ne­re­ţe fă­ră bă­trâne­ţe. De­şi nu se poa­te opu­ne aces­tui pro­ces, îl poa­te amâna sem­ni­fi­ca­tiv şi, im­pli­cit, poa­te re­da o sta­re psi­ho­lo­gi­că bu­nă. Gra­dul de com­plian­ţă es­te va­riat. Fi­e­ca­re are un anu­mit tip de co­la­gen, ca­li­ta­tiv vor­bind, acest fac­tor fi­ind de­ci­siv în evo­lu­ţia pos­tchi­rur­gi­ca­lă long-term. Im­por­tant es­te să ştim când tre­bu­ie să in­ter­venim şi să ne ac­cep­tăm de­fec­te­le pen­tru a le co­rec­ta. Chi­rur­gia es­te­ti­că nu înse­am­nă lip­sa iu­bi­rii de si­ne (a evi­den­ţia un com­plex), ci exact in­vers, ea ex­pri­mă cre­a­rea ver­si­u­nii ce­le mai bu­ne a si­ne­lui.

Cli­ni­ca So­ma es­te am­pla­sa­tă într-o zo­nă se­lec­tă a orașu­lui (str. Iu­liu Te­trat 1, et. 2, Par­cul Do­ro­ba­nți), iar ae­rul aces­teia de SPA mo­dern te va atra­ge ca un mag­net și te va fa­ce să te re­la­xe­zi in­stan­ta­neu.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.