Lucrări de primăvară și curățenie generală

Casa si Gradina - - SUMAR - PRODUCȚIE: Sa­bi­na Ușu­re­lu FOTO: iStock, PR fir­me­le me­nți­o­na­te

Gră­di­na s-a tre­zit la via­ţă şi es­te pli­nă de cu­loa­rea şi par­fu­mul flo­ri­lor de primăvară. Nu ză­bo­vi prea mult să le ad­miri, căci se aşter­ne înain­te un se­zon întreg de gră­di­nă­rit, iar greul de-abia acum înce­pe!

PREGĂTEȘTE GRĂ­DI­NA pen­tru plan­ta­re. Cel mai bi­ne es­te să lu­cre­zi pă­mântul us­cat, alt­fel se va tran­sfor­ma în bo­lo­vani duri. Atunci când tre­bu­ie să lu­cre­zi în grădină ime­diat du­pă ce a plo­uat, fo­lo­seş­te o pla­că de lemn ca să te spri­jini pe ea. Nu nu­mai că nu te vei mai mur­dări de no­roi, dar vei evi­ta astfel şi bă­tă­to­ri­rea pă­mântu­lui. Sa­pă şi întoar­ce pă­mântul la o adânci­me de cel pu­ţin 20-30 cm. Îmbu­nă­tă­ţeş­te dre­na­jul so­lu­ri­lor lu­toa­se (în zo­ne­le în ca­re apa băl­teş­te mai mult de o zi), ames­te­cându-le cu pu­ţin ni­sip şi foar­te mult com­post. Da­că a tre­cut ris­cul de ger, po­ţi înde­păr­ta stra­tu­ri­le de paie, frun­ze, scoar­ţă de co­pac etc. ca­re au pro­te­jat braz­de­le pe tim­pul ier­nii. Să­pa­tul în grădină poa­te fi o cor­voa­dă, de ace­ea, da­că stra­tu­ri­le sunt foar­te mari, in­ves­teş­te într-un mo­to­cul­tor.

ACLIMATIZAREA

Du­pă ce au cres­cut su­fi­ci­ent încât să poa­tă fi ma­ni­pu­la­te şi tran­splan­ta­te în grădină, obiş­nu­i­eş­te trep­tat ră­sa­du­ri­le cu tem­pe­ra­tu­ri­le de afa­ră: înain­te să le tran­splan­te­zi în grădină, scoa­te do­uă-trei zi­le ră­sad­ni­ţe­le afa­ră, dar noap­tea adă­pos­teş­te-le din nou înăun­tru. Din mai po­ţi înce­pe să cu­le­gi sa­la­tă ver­de, ce­a­pă şi us­tu­roi ver­de, ri­di­chi. Sfat: cu­le­ge doar frun­ze­le in­fe­ri­oa­re (ce­le mai bă­trâne) ale ver­de­ţu­ri­lor, lă­sându-i plan­tei de fi­e­ca­re da­tă câte­va frun­ze ti­ne­re şi mu­gu­rii. Astfel, plan­ta nu va muri, iar tu vei pu­tea cu­le­ge frun­ze pen­tru sa­la­tă timp înde­lun­gat.

LE­GU­ME DIN SE­MI­NȚE

La înce­pu­tul pri­mă­ve­rii, se­a­mă­nă ro­şii, vi­ne­te şi ar­dei în in­te­ri­or şi sa­la­tă şi spa­nac di­rect în grădină. Se­a­mă­nă în in­te­ri­or se­min­ţe de sa­la­tă, var­ză şi co­no­pi­dă până pe 5 apri­lie, se­min­ţe de plante aro­ma­ti­ce până pe 15 apri­lie, de vi­ne­te şi de ar­dei până pe 20 apri­lie. Se­min­ţe­le mai pot fi pu­se până la înce­pu­tul lui mai, dar în acest caz re­col­ta va fi pu­ţin întârzia­tă.

GRĂ­DI­NA CU FRUCTE

Plan­te­a­ză to­ţi po­mii şi ar­buş­tii cu ră­dă­cini nu­de înain­te să in­tre în pe­ri­oa­da de ve­ge­ta­ţie. Exem­pla­re­le cres­cu­te în con­tai­ne­re pot fi plan­ta­te aproa­pe în ori­ce mo­ment al anu­lui, de­şi pe­ri­oa­da noi­em­brie-mar­tie es­te cea mai bu­nă. Ar­buş­tii fruc­ti­feri se plan­te­a­ză mai de­gra­bă în şan­ţuri de­cât în gro­pi in­di­vi­dua­le. Da­că nu au fost re­a­li­za­te până acum, până la mijlocul lui mar­tie tre­bu­ie ter­mi­na­te tăi­e­ri­le de între­ţi­ne­re şi for­ma­re. Ulti­mii po­mi ca­re tre­bu­ie cu­ră­ţa­ţi sunt pru­nii, pen­tru a împi­e­di­ca răs­pândi­rea in­fec­ţi­i­lor. În pe­ri­oa­da în ca­re se des­fac mu­gu­rii, vă­ru­i­eş­te trun­chi­u­ri­le po­mi­lor şi tra­te­a­ză cu pes­ti­ci­de pen­tru a pre­ve­ni pro­li­fe­ra­rea dău­nă­to­ri­lor. Mar­tie-apri­lie e o pe­ri­oa­dă cri­ti­că, întru­cât flo­ri­le şi frun­ze­le ti­ne­re sunt ex­trem de sen­si­bi­le la ge­ru­ri­le târzii. În caz că se anun­ţă nop­ţi fri­gu­roa­se, pro­te­je­a­ză plan­te­le înve­lin­du-le cu o fo­lie spe­cia­lă, ca­re tre­bu­ie înde­păr­ta­tă di­mi­nea­ţa. Răs­pândeş­te în ju­rul trun­chi­u­ri­lor un strat bun de com­post – aces­ta va men­ţi­ne în sol un ni­vel op­tim de umi­di­ta­te.

VIȚA-DE-VIE

La înce­pu­tul lui mar­tie, bu­tu­cii se des­mu­şu­roi­esc, se cop­cesc, du­pă ca­re se încep tăi­e­ri­le. În ca­zul spa­li­e­ru­lui ver­ti­cal, cor­di­ţe­le for­ma­te în anul an­te­ri­or se taie la ce­pi de 2 cm, lă­sându-se câte trei ce­pi pe bu­tuc. În mo­men­tul în ca­re lăs­ta­rii ating 8-10 cm, ră­reş­te-i, lă­sând pe bu­tuc trei sau pa­tru. Le­a­gă lăs­ta­rii când aceş­tia ajung la 40-50 cm lun­gi­me şi re­pe­tă ope­ra­ţi­u­nea la fi­e­ca­re creş­te­re de cir­ca 50 cm. Pen­tru sti­mu­la­rea creş­te­rii în lun­gi­me a lăs­ta­ri­lor, oda­tă cu le­ga­tul se fa­ce şi co­pi­li­tul aces­to­ra.

DA­CĂ AU CRES­CUT prea mult sau da­că vrei să le mu­ţi în alt loc, di­vi­de şi re­plan­te­a­ză plan­te­le pe­re­ne. Nu te atin­ge însă de bu­jori sau de iri­şi: iri­şii se di­vid abia în au­gust, iar bu­jo­rii, în sep­tem­brie. În func­ţie de spe­cie, une­le plante pe­re­ne tre­bu­ie di­vi­za­te o da­tă la doi-trei ani, alte­le la cinci-şa­se ani sau alte­le chiar de­loc. Nu tre­bu­ie să ai la înde­mână un ghid de cul­ti­va­re a flo­ri­lor ca să ştii când tre­bu­ie să fie di­vi­za­te, plan­te­le îţi tri­mit sin­gu­re sem­na­le: flo­ri­le sunt mai pu­ţi­ne şi mai mici, par­tea din mijlocul tu­fei se ofi­leş­te, lă­sând o gau­ră ines­te­ti­că, plan­ta îşi pi­er­de vi­goa­rea. Scoa­te din pă­mânt şi di­vi­de plan­te­le pe­re­ne pen­tru a ob­ţi­ne plante noi, pen­tru a le rări pe ce­le ca­re s-au înde­sit prea ta­re sau pen­tru a sti­mu­la înflo­ri­rea celor mai „le­ne­şe”, pre­cum cri­nii de Hos­ta şi pri­mu­le­le.

START BUN PEN­TRU LIANELE ȘI ARBUȘTII DECORATIVI

De înda­tă ce pă­mântul s-a dez­ghe­ţat, po­ţi plan­ta ar­bo­rii şi ar­buş­tii nou cum­pă­ra­ţi sau îi po­ţi tran­splan­ta pe cei că­ro­ra vrei să le schim­bi lo­cul, însă nu­mai da­că sunt foar­te ti­neri. Adau­gă un strat pro­tec­tor în ju­rul po­mi­lor, având gri­jă să nu se atin­gă de tul­pi­nă (un spa­ţiu de 1-2 cm es­te su­fi­ci­ent), pen­tru că ace­as­ta poa­te pu­tre­zi. Ce po­ţi plan­ta în mar­tie, cu con­di­ţia ca pă­mântul să fie com­plet dez­ghe­ţat: co­ni­fe­re­le şi ar­buş­tii cu frun­ze per­sis­ten­te, Arte­mi­sia, la­van­da, roz­ma­ri­nul, Iar­ba-Dom­nu­lui (San­to­li­na) şi plan­te­le că­ţă­ră­toa­re. În apri­lie, da­că vre­mea es­te blândă, po­ţi pu­ne ma­jo­ri­ta­tea spe­ci­i­lor de ar­buş­ti decorativi, cu ex­cep­ţia celor pen­tru ca­re se in­di­că în mod ex­pres plan­ta­rea în toam­nă. De la ju­mă­ta­tea lui mai înco­lo, când zi­le­le căl­du­roa­se şi-au in­trat în drep­turi, mai po­ţi plan­ta doar exem­pla­re­le cu pă­mânt în ju­rul ră­dă­ci­ni­lor.

FERĂSTRĂUL BUN

Ale­ge uneal­ta po­tri­vi­tă pen­tru sar­ci­na pe ca­re o ai de înde­pli­nit. Da­că ai de tăiat lemn mai gros de 2 cm în dia­me­tru, înlo­cu­i­eş­te foar­fe­ce­le cu un fe­răs­trău. În func­ţie de ma­te­rial, ale­ge di­men­si­u­nea şi ti­pul de mâner şi de la­mă al unel­tei. Pen­tru ra­muri şi trun­chi­uri mai sub­ţiri de­cât închei­e­tu­ra mâi­nii sunt su­fi­ci­en­te mo­de­le­le tip cu­ţit, cu mâner fix sau plia­bil. Da­că tre­bu­ie să tai prin lemn foar­te gros, ale­ge un fe­răs­trău cu ra­mă. Aces­tea pot avea for­ma cla­si­că de arc, însă pen­tru cren­gi înghe­su­i­te şi un­ghi­uri mai di­fi­ci­le po­ţi op­ta pen­tru o ra­mă în tri­un­ghi. Cu cât bu­ca­ta de lemn e mai ma­re, cu atât ferăstrăul tre­bu­ie să ai­bă la­ma mai lun­gă. Lem­nul es­te ver­de? Atunci la­ma tre­bu­ie să ai­bă din­ţi drep­ţi com­bi­na­ţi cu din­ţi cur­ba­ţi; lem­nul us­cat se taie cu la­me cu din­ţi drep­ţi. Tăi­e­tu­ri­le tran­sver­sa­le se fac cu o uneal­tă cu din­ţii încli­na­ţi, iar ce­le de-a lun­gul fi­brei cu din­ţi în un­ghi de 90 de gra­de. Da­că ai de pre­lu­crat o can­ti­ta­te mai ma­re de lemn, fo­lo­seş­te scu­le mo­to­ri­za­te. Ce­le elec­tri­ce sunt mai uşoa­re, în timp ce mo­to­fe­răs­trai­e­le pe ben­zi­nă au mo­to­rul mai pu­ter­nic.

FLORI DE PRIMĂVARĂ

Înda­tă ce au înce­put să îmbo­bo­ce­as­că, apli­că un îngră­şă­mânt com­plex în ju­rul plan­te­lor. Pe mă­su­ră ce plan­te­le cu bul­bi, ri­zo­mi sau tu­ber­cu­li au ter­mi­nat de înflo­rit, înde­păr­te­a­ză că­pă­ţâni­le de flori us­ca­te. Acest lu­cru pre­vi­ne dez­vol­ta­rea se­min­ţe­lor şi slă­bi­rea ră­dă­ci­nii. Nu înde­păr­ta frun­ze­le sau tul­pi­ni­le cât timp sunt ver­zi şi să­nă­toa­se. Aşte­ap­tă până încep să se îngăl­be­neas­că, apoi scoa­te cu gri­jă ră­dă­ci­ni­le din pă­mânt, usu­că-le şi pu­ne-le la păs­trat până în toam­nă. În zo­ne­le go­la­şe din grădină, aco­lo un­de tu­fe­le or­na­men­ta­le nu s-au tre­zit încă la via­ţă sau în lo­cul bul­bi­lor sco­şi plan­te­a­ză flori anua­le (pan­se­lu­ţe, năs­tu­rei, gu­ra-leu­lui, nu-mă-ui­ta etc.), astfel vei îmbră­ca ra­pid gră­di­na în cu­lori ve­se­le. Men­ţi­ne pă­mântul afânat în ju­rul lor şi udă-le la pri­mul semn de vre­me us­ca­tă, având gri­jă însă ca apa să nu băl­te­as­că.

PLANIFICĂ PEN­TRU TOAM­NĂ

Pe mă­su­ră ce plan­te­le cu bul­bi de primăvară in­tră în hi­ber­na­re, po­ţi pu­ne în lo­cul lor ră­dă­cini de Can­na in­di­ca şi gla­di­o­le (apri­lie) şi da­lii (mai) pen­tru a avea flori fru­moa­se şi toam­na. Aten­ţie! Aces­tea ara­tă mai bi­ne când cresc în gru­puri de­cât în rând. În mar­tie şi apri­lie es­te cea mai bu­nă pe­ri­oa­dă de se­mă­na­re a plan­te­lor anua­le cu flori de va­ră: găl­be­ne­le, cri­zan­te­me anua­le, cos­mos, voa­lul-mi­re­sei, floa­rea-soa­re­lui, re­gi­na­nop­ţii, Ama­ran­thus, Nas­tur­ti­um, Co­re­op­sis. În mai pot fi mu­ta­ţi în grădină bu­ta­şii înră­dă­ci­na­ţi, dar şi ră­sa­du­ri­le se­mă­na­te la înce­pu­tul pri­mă­ve­rii în se­ră sau în in­te­ri­or. Plan­te­a­ză anua­le­le într-un sol uşor, bi­ne afânat, nu foar­te bo­gat în sub­stan­ţe nu­tri­ti­ve, de­oa­re­ce aces­tea încu­ra­je­a­ză creş­te­rea păr­ţi­lor ver­zi în de­tri­men­tul flo­ri­lor. Con­ti­nuă să se­meni di­rect în grădină plante anua­le ca­re înflo­resc toam­na. Tot acum se di­vid flo­ri­le al­pi­ne ca­re au încheiat pe­ri­oa­da de înflo­ri­re.

PRIMA REGULĂ în pre­gă­ti­rea ga­zo­nu­lui pri­mă­va­ra: nu înce­pe prea de­vre­me. Poa­te fi ten­tant să ie­şi la tre­a­bă de înda­tă ce a dat pu­ţin soa­re­le, însă e mai bi­ne să la­şi iar­ba să se tre­ze­as­că trep­tat la via­ţă. Da­că înce­pi prea de­vre­me, vei com­pac­ta te­re­nul şi vei dis­tru­ge fi­ri­şoa­re­le ca­re abia au ră­să­rit. Aşte­ap­tă până când ga­zo­nul a înver­zit com­plet. Da­că ştii că pe­lu­za es­te pre­dis­pu­să să se um­ple cu bu­ru­i­eni, la înce­pu­tul pri­mă­ve­rii e bi­ne să aplici un er­bi­cid ca­re să le împi­e­di­ce să se dez­vol­te – es­te mult mai uşor să sca­pi de ele înain­te să ajun­gă la ma­tu­ri­ta­te. O apli­ca­re uşoa­ră va dis­tru­ge ce­ea ce a scă­pat la tra­ta­men­tul din toam­nă, însă nu exa­ge­ra pen­tru a nu împi­e­di­ca şi iar­ba să cre­as­că. În ce­ea ce pri­veş­te îngră­şă­mântul, în prin­ci­piu, nu mai e ne­voie de o no­uă apli­ca­re pri­mă­va­ra du­pă un tra­ta­ment efec­tuat co­rect toam­na pre­ce­den­tă. Însă da­că su­pra­fa­ţa are în ames­tec şi spe­cii de iar­bă de se­zon cald, po­ţi dis­tri­bui un strat proas­păt de sub­stan­ţe nu­tri­ti­ve sub for­mă de gra­nu­le.

SCARPINĂ BI­NE

Por­neş­te cu­ră­ţe­nia cu o gre­bla­re bu­nă înain­te de a apli­ca ori­ce tra­ta­ment sau de a înce­pe să tun­zi iar­ba. Prin gre­bla­re sco­ţi toa­te ghe­me­le de iar­bă us­ca­tă ca­re s-au acu­mu­lat pe tim­pul ier­nii, când fi­re­le erau mai pu­ţin elas­ti­ce. În timp ce gre­ble­zi, ob­ser­vă da­că exis­tă zo­ne go­la­şe, com­pac­ta­te sau bol­na­ve, ca­re să ne­ce­si­te o aten­ţie spe­cia­lă. Da­că ga­zo­nul s-a bă­tă­to­rit, fo­lo­seş­te un ae­ra­tor pen­tru a afâna pă­mântul şi a per­mi­te ca ae­rul şi apa să se in­fil­tre­ze op­tim.

ȚINE-L ÎN FRÂU

Un ga­zon per­fect între­ţi­nut bu­cu­ră ochii ori­că­rui gră­di­nar. E greu de tuns iar­ba în ju­rul co­pa­ci­lor, stra­tu­ri­lor cu flori sau pe lângă iaz, însă po­ţi ob­ţi­ne o mar­gi­ne im­pe­ca­bi­lă fă­ră prea mul­te bă­tăi de cap da­că fo­lo­seş­ti un se­pa­ra­tor spe­cial. Din me­tal sau plas­tic dur, es­te o ba­ri­e­ră re­zis­ten­tă împo­tri­va ră­dă­ci­ni­lor pu­ter­ni­ce, iar ma­te­ria­lul fle­xi­bil îi per­mi­te să ia cur­be­le sta­bi­li­te în proi­ec­tul gră­di­nii, pu­tând crea chiar for­me in­di­vi­dua­le.

REFĂ ECHI­LI­BRUL

Tes­te­a­ză pH-ul so­lu­lui – gă­seş­ti di­ver­se modele de tes­te­re în ma­ga­zi­ne­le şi rai­oa­ne­le cu pro­du­se de gră­di­nă­rit. Acest test es­te in­dis­pen­sa­bil pen­tru pre­gă­ti­rea ga­zo­nu­lui de se­zo­nul cald. În tim­pul ier­ni­lor as­pre, înde­lun­ga­te, pH-ul se mo­di­fi­că, so­lul de­venind prea acid pen­tru ca iar­ba să se poa­tă dez­vol­ta co­res­pun­ză­tor şi să re­zis­te bo­li­lor sau con­di­ţi­i­lor me­teo ex­tre­me. Da­că pH-ul so­lu­lui are, într-ade­văr, un ni­vel prea scă­zut, apli­că un strat de oxid de cal­ciu, o sub­stan­ţă pe ca­re o gă­seş­ti sub for­mă de gra­nu­le uşor so­lu­bi­le în apă.

ÎNCE­PE MUN­CA prin­tr-o cu­ră­ţe­nie generală a te­ra­sei, înlă­tu­rând com­plet mo­bi­li­e­rul şi acce­so­ri­i­le. Cu­ră­ţă jghe­a­bu­ri­le şi bur­la­ne­le înfun­da­te cu frun­ze us­ca­te – es­te mai sim­plu da­că fo­lo­seş­ti o uneal­tă cu coa­dă te­les­co­pi­că şi cap fle­xi­bil pen­tru un con­trol si­gur de la sol. Mă­tu­ră între­a­ga su­pra­fa­ţă pa­va­tă şi cu­ră­ţă cu un cu­ţit pe­te­le încă­pă­ţâna­te de muş­chi şi bu­ru­i­e­ni­le cres­cu­te prin­tre da­le, apoi pe­rie bi­ne cu apă căl­du­ţă şi să­pun. Alter­na­tiv, po­ţi fo­lo­si un cu­ră­ţi­tor cu pre­si­u­ne. Pro­fi­tă de spa­ţi­ul li­ber cre­at şi re­pa­ră in­sta­la­ţi­i­le sau spăr­tu­ri­le din ten­cu­ia­lă. Dă un lus­tru nou mo­bi­li­e­ru­lui, go­leş­te ghi­ve­ce­le de plan­te­le us­ca­te, de­zin­fec­te­a­ză-le şi plan­te­a­ză în loc flori de se­zon – astfel vei schim­ba in­stan­ta­neu as­pec­tul te­ra­sei. Nu ui­ta să păs­tre­zi un loc li­ber la înde­mână pen­tru ur­mă­toa­re­le proi­ec­te: re­pa­ra­rea şi vop­si­rea gar­du­lui, cu­ră­ţe­nia ma­ga­zi­ei, ae­ri­si­rea şi ste­ri­li­za­rea se­rei, pre­gă­ti­rea ia­zu­lui pen­tru no­ul se­zon. Ele­men­tul ac­va­tic se cu­ră­ţă de frun­ze şi se as­pi­ră; plan­te­le ofi­li­te sau bol­na­ve se arun­că, iar ghi­ve­ce­le se pe­rie. Ve­ri­fi­că da­că sis­te­me­le in­sta­la­te sunt în sta­re bu­nă şi pu­ne pom­pa în func­ţi­u­ne doar du­pă ce tem­pe­ra­tu­ri­le nu mai co­boa­ră sub 10°C.

CU­RĂȚA­REA METALULUI

Mur­dă­ria gra­să de­pu­să pe su­pra­fe­ţe­le de alu­mi­niu se înde­păr­te­a­ză cu de­ter­gent li­chid. De­co­ra­ţi­u­ni­le din cu­pru şi ala­mă se cu­ră­ţă cu o so­lu­ţie din oţet alb şi sa­re fi­nă. Mi­ze­ria întă­ri­tă de pe fi­e­rul for­jat poa­te fi înde­păr­ta­tă cu un de­gre­sant mai pu­ter­nic, lă­sat să ac­ţi­o­ne­ze câte­va minute, du­pă ca­re se clă­teş­te cu apă din abun­den­ţă. Su­pra­fe­ţe­le din zinc se cu­ră­ţă cu o so­lu­ţie aci­dă, du­pă ca­re se clă­tesc bi­ne. Aten­ţie! So­lu­ţi­i­le de cu­ră­ţat dis­trug plan­te­le şi so­lul, dău­nea­ză ani­ma­le­lor şi con­ta­mi­nea­ză pânza fre­a­ti­că. Fo­lo­seş­te atent.

ÎNTREȚI­NE­REA LEM­NU­LUI

E plă­cut afa­ră, aşa că a so­sit mo­men­tul pen­tru cu­ră­ţe­nia generală a tu­tu­ror ele­men­te­lor con­stru­i­te!

Pen­tru a asi­gu­ra o pro­tec­ţie înde­lun­ga­tă unei su­pra­fe­ţe din lemn se înce­pe prin cu­ră­ţa­rea su­pra­fe­ţei de gră­si­me şi praf. Doar în aces­te con­di­ţii se poa­te tre­ce la eta­pa de grun­du­i­re a lem­nu­lui şi apli­ca­rea gla­zu­rii de ex­te­ri­or, ul­ti­mul pas fi­ind cru­cial pen­tru struc­tu­ri­le su­pu­se fac­to­ri­lor din me­di­ul ex­te­ri­or. Ulei­u­ri­le sunt ab­sor­bi­te în lemn, mă­rind re­zis­ten­ţa la ac­ţi­u­nea apei. Tot ca fi­ni­saj se mai fo­lo­seş­te şi ce­a­ra, ca­re poa­te fi apli­ca­tă prin imer­sie, pe­ri­e­re sau pul­ve­ri­za­re. Exis­tă ti­puri de ce­a­ră pe sol­vent sau hi­dro­di­lua­bi­le, tran­spa­ren­te sau uşor co­lo­ra­te, cu o pro­tec­ţie mai ma­re împo­tri­va ra­ze­lor UV.

PRE­GĂ­TI­REA UNELTELOR

Înmoaie în apă şi cu­ră­ţă bi­ne pă­mântul întă­rit, apoi spa­lă unel­te­le cu o so­lu­ţie de de­ter­gent şi clă­teş­te-le bi­ne. Apli­că un strat de ulei de ra­pi­ţă pe su­pra­fe­ţe­le din lemn şi lu­bri­fiant pe ce­le me­ta­li­ce pen­tru a le pro­te­ja mai bi­ne. Cu­ră­ţă du­pă fi­e­ca­re fo­lo­si­re ex­ce­sul de ulei sau res­tu­ri­le de iar­bă de pe ma­şi­ni­le de tuns ga­zo­nul. Spa­lă şi de­zin­fec­te­a­ză ghi­ve­ce­le goa­le şi ră­sad­ni­ţe­le înain­te de a le fo­lo­si în no­ul se­zon.

Trac­tor mul­ti­fun­cți­o­nal: John De­e­re X350R es­te ca­pa­bil să exe­cu­te ce­le mai spe­cia­le lucrări de întreți­ne­re a ga­zo­nu­lui: de la sim­pla tun­de­re a ga­zo­nu­lui la ope­rați­uni de înde­păr­ta­re a mușu­roai­e­lor, mă­tu­ra­re, înde­păr­ta­re a ză­pe­zii sau chiar trac­ta­rea...

Mo­to­fe­răs­trăul Hus­qvar­na 236 II es­te ide­al pen­tru lucrări de toa­le­ta­re a co­roa­ne­lor ar­bo­ri­lor, tăi­e­rea lem­ne­lor de foc și alte tăi­eri ușoa­re din gos­po­dă­rie. Preț re­co­man­dat: 799 lei cu TVA in­clus. www.hus­qvar­na.com/ro

Mași­na BRONTO WM 500 es­te o mo­to­să­pă­toa­re ro­bus­tă, com­pac­tă, ușor de întreți­nut și de uti­li­zat și pen­tru per­soa­ne­le mai puțin ex­pe­ri­men­ta­te. 1 426 lei, www.bronto.ro

Cu­răți­to­rul cu pre­si­u­ne Kar­cher K2 Full Con­trol es­te proi­ec­tat pen­tru uti­li­za­rea oca­zi­o­na­lă și înde­păr­ta­rea mur­dă­ri­ei ușoa­re de pe obi­ec­te­le din grădină. www.ka­er­cher.com/ro

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.