NOUA NORMALITATE A BĂRBATULUI MODERN
Pentru a putea face faţă tuturor provocărilor, în vocabularul bărbatului sunt de integrat noi cuvinte în baza cărora să-și ghideze comportamentele și acţiunile. Flexibilitatea, vulnerabilitatea și inteligenţa relaţională sunt concepte în lipsa cărora greu îmi mai pot imagina succesul în viaţa bărbatului modern.
SECOLUL XXI, noi, bărbaţii, avem o nevoie acută de a ţine pasul cu modul în care se schimbă lucrurile în jurul nostru. Pe măsură ce așteptările și normele culturale se transformă, devine tot mai evident că femeile își asumă o implicare crescută în asigurarea responsabilităţilor financiare, iar bărbaţii sunt invitaţi să devină parte activă (și) în procesul de parenting și în treburile casnice. La toate acestea se adaugă faptul că abilităţile de comunicare și de relaţionare din mediul profesional nu mai sunt opţionale; bărbatul care, în trecut, putea să fie întocmai precum tatăl, bunicul sau străbunicul, astăzi e constrâns să aibă un angajament solid faţă de creșterea și dezvoltarea personală. Toate acestea cer ca bărbatul să se adapteze cât mai repede și cât mai bine, să trăiască o viaţă conștientă
(să fie mindful), să îndrăznească să împartă puterea, să înveţe să-și exprime emoţiile și să descopere noi modalităţi de conectare cu copiii.
Au existat vremuri când autoritatea și duritatea masculină erau văzute drept atitudini normale și poate chiar atrăgătoare. Acest amestec de forţă și inflexibilitate îl făcea pe bărbat să transmită siguranţă și stabilitate, dar în 2021 lucrurile nu mai stau așa. Femeile, copiii, colegii, angajaţii și colaboratorii nu mai sunt dispuși să tolereze reguli impuse, să acţioneze sub impulsul fricii sau să execute variate munci sub tirania puterii. Drept urmare, bărbatul are două alternative: (1) să se încăpăţâneze să trăiască cu nostalgia vremurilor apuse, înţelegând că astfel va ajunge la pierzanie; (2) să accepte realitatea și să-și dea voie să-și facă un upgrade psihologic major, oferindu-și astfel șansa la o nouă
„normalitate“. Spre deosebire de majoritatea psihologilor sau a experţilor în abilităţi și stil de viaţă, eu nu cred că echilibrul e calea către marea reinventare masculină. Prefer să văd și să gândesc lucrurile dintr-o perspectivă a flexibilităţii. Adesea, echilibrul este doar un sinonim pentru perfecţiune – ca să nu-i spun clișeu fără formă și fond. Echilibrul presupune să fii în control, cu alte cuvinte să fii tot tu cel care dictează cum stau lucrurile. Flexibilitatea implică o atitudine definită de o prezenţă conștientă, de acceptare a imperfecţiunii umane și de recunoaștere a faptului că nu suntem cu nimic mai speciali sau mai valoroși decât femeile. O viaţă definită de succes implică o abordare flexibilă, una în care învăţăm să acţionăm altfel decât prin rigiditate, impunere sau violenţă. Sună destul de înfricoșător, nu-i așa?
Dar totul poate căpăta o altă alură odată ce aducem în discuţie și conceptul de vulnerabilitate (termen promovat cu multă îndârjire de cercetătoarea americană Brené Brown). Spre deosebire de expiratele descrieri, vulnerabilitatea nu-i nici dovadă de slăbiciune, nici o formă de autocompătimire și nici opusul curajului. Vulnerabilitatea – cuvânt care merită repetat zilnic, de câteva ori, de către bărbaţi, pentru a ne desensibiliza mintea — este șansa noastră la salvare. Indiferent că ne referim la relaţiile amoroase, la cele parentale sau la cele profesionale, vulnerabilitatea este punctul de unde izvorăsc dragostea, grija și francheţea. Suntem vulnerabili atunci când riscăm să ne întâlnim cu emoţiile noastre (și cu ale celorlalţi), când acceptăm incertitudinea, când ne verbalizăm îngrijorările și când înlocuim armura perfecţiunii cu expunerea sufletului și a umanităţii. În trecut, am învăţat cum să fim invulnerabili; în prezent, viaţa ne cere să descoperim opusul: să ne uităm în noi, nu prin noi;
„ADESEA, ECHILIBRUL ESTE DOAR UN SINONIM PENTRU PERFECȚIUNE – CA SĂ NU-I SPUN CLIȘEU FĂRĂ FORMĂ ȘI FOND.”
să simţim și apoi să vorbim; să acceptăm că noi toţi suntem făcuţi din emoţii și sentimente; să înlocuim defensiva cu asumarea și răspunderea; să fim atenţi la nevoi; să ne exersăm recunoștinţa; și să învăţăm să credem în oamenii de lângă noi.
Iar aici intră în scenă al treilea concept-cheie – inteligenţa relaţională. Dacă stră-străbunicul meu s-a impus cu forţa fizică, bunicul și tata cu forţa mintală, eu am ajuns în punctul în care cuplul, familia și afacerea așteaptă să-mi explorez capacitatea de conectare și de relaţionare. Nu cred că cineva mai poate prospera, în adevăratul sens al cuvântului, dacă nu deţine minime abilităţi de inteligenţă emoţională și dacă nu descoperă #puterearelaţiilor. Noi toţi suntem configuraţi neurobiologic pentru a trăi în relaţii – acestea dau sensul existenţei noastre, acestea ne modelează și tot ele ne transformă cele mai măreţe idealuri în realitate. Relaţiile nu sunt opţionale, nu sunt de lăsat la coada listei de priorităţi și nici nu funcţionează de la sine. Cultivându-ne o raportare flexibilă și având o atitudine vulnerabilă (repet, vulnerabilitate = umanitate) putem descoperi calea către inima și mintea oamenilor pe care-i iubim, alături de care trăim și cu care muncim. Pentru mai multe informaţii practice despre acest proces de reinventare personală, vă încurajez să accesaţi cursul online #MINDFULNESS: exerciţii de curaj, compasiune, conectare disponibil pe platforma paginadepsihologie.ro.
În concluzie, vor ajunge cel mai departe în aventura vieţii aceia care își redefinesc masculinitatea, care își acceptă toate părţile lor vulnerabile și care vor renunţa la patriarhat în favoarea umanităţii. Identitatea de sine a bărbatului este prioritară, nu mai putem funcţiona ca niște soldaţi de tinichea – avem de îmbrăţișat unicitatea și de strunit cât mai bine îndreptăţirea și obsesia de putere. Valorile în 2021 sunt respectul faţă de interdependenţă, conectarea cu ceilalţi și cultivarea unor relaţii definite de reciprocitate, smerenie, responsabilitate și intimitate autentică.
DIN BACKSTAGE
Gáspár György, psiholog clinician și psihoterapeut relaţional, președinte membru fondator al Aosciaţiei Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie, autor al cărţilor Copilul Invizibil, Revoluţia iubirii, Mindfulness Urban, Suflete de Sticlă.