CHIAR POŢI SĂŢI FACI UPGRADE LA...
CU STUDIUL CREIERULUI se ocupă neuroștiinţele, un domeniu relativ „nou”, introdus în anii `70, care reprezintă astăzi un interes masiv pentru cercetare, date fiind implicaţiile multi-disciplinare pe care această sub-ramură a știinţei le are. În ultima vreme, însă, s-a creat un soi de „curent” reprezentat de studiul neuroștiinţelor cognitive, adică acele procese care stau la baza cunoașterii, cu accent pe conexiunile neuronale din creier implicate în aceste procese mentale. Astfel, au apărut noi subdiscipline precum „Neuro Augmentarea”, un concept complex și controversat ce presupune optimizarea performanţei cognitive printr-un set de metode specializate, dar și alte măsuri relativ simple, menite să ne facă „smart-oameni”. Dacă primele sunt destul de greu de accesat, a doua categorie îţi e mai la îndemână decât crezi, iar tehnologia are un rol major. Dar oare ce părere au experţii în sănătate mintală despre toate astea? Performanţa umană, sub diferite aspecte, poate fi evaluată, antrenată şi/ sau ameliorată, iar creierul este... „creierul” acestei operaţiuni. Controversele care gravitează în jurul acestei teorii vizează aspecte de etică, dar și potenţialele efecte secundare pe termen lung. Însă acestea n-ar trebui să te preocupe prea tare dacă ai așteptări realiste (gen, nu urmărești să ajungi următorul Einstein). De fapt, nu e ca și cum aplici aceste metode și devii o enciclopedie umană; metodele de optimizare a performanţei cognitive urmăresc în general crearea unui mediu ideal pentru funcţionarea creierului, astfel încât să funcţioneze la o capacitate mai mare.
Tot mai mulţi oameni caută, însă, să se ţină departe de tehnologie, considerând – pe bună dreptate, având în vedere nivelul alarmant al dependenţei în rândul copiilor, adolescenţilor, dar și multora dintre adulţi – că nu oferă nimic bun, ba chiar contravine unui stil de viaţă sănătos. Este probabil și motivul pentru care producătorii au considerat că este momentul să abordeze o nișă mai puţin exploatată, care să atragă exact acea categorie tehno-sceptică. De la aplicaţii pentru smartphone care ţin locul psihologului și până la gadgeturi care-ţi stimulează creierul n-a mai fost decât un pas, în prezent existând numeroase opţiuni în acest sens (le-am selectat pe cele mai promiţătoare), în vreme ce multe altele sunt în faza de proiect, promiţând soluţii pe care nici în filmele SF nu le-ai văzut.
Ai încerca...? UN SENZOR DE AMPRENTE PENTRU CALMAREA STRESULUI
Studiile arată că stresul poate afecta negativ performanţa (e vorba de distres), deci iată motivul pentru care poate nu dai randamentul așteptat la lucru. Și dacă ai încerca să controlezi
Stai, cum? După ani buni în care ţi-ai dorit să fi ascultat de părinţi când îţi spuneau să pui mâna pe carte sau în care te-ai resemnat crezând că n-ai avut noroc de niște „inteligene” mai bune, mai ai o șansă să capeţi mintea sclipitoare la care râvneai? Da. Și nu e chiar operaţie pe creier...
stresul? Pentru că există un dispozitiv care se bazează pe faptul că porii pielii de pe vârful degetelor sunt extrem de sensibili la schimbarea nivelului de stres. „Pip” (149 $) se conectează cu telefonul sau tableta pentru a surprinde cu exactitate aceste modificări (detectând variaţii ale activităţii electrodermice) și oferă biofeedback, pentru ca utilizatorul să poată conștientiza și controla situaţia, printr-o serie de metode incluse în aplicaţie. Device-ul a fost apreciat extrem de pozitiv, fiind folosit cu succes în cadrul unor terapii comportamentale.
Ai încerca...? UN PLASTURE PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MEMORIEI
Rezultatul a peste 30 de ani de cercetare, dispozitivul Humm (99 $ pachetul cu 12 plasturi) face parte din categoria „wearables” și are rolul de a stimula ritmurile naturale ale creierului în scopul consolidării memoriei, prin îmbunătăţirea activităţii în cortexul frontal. Însă acesta poate fi folosit doar pentru o perioadă limitată; cele 15 minute în care-l porţi putându-ţi asigura în jur de două ore de performanţă mintală și nu sunt indicate mai mult de două aplicări pe zi. Însă testele arată că are efect în activităţi ce ţin de accesarea memoriei sau stimularea acesteia în a acumula cunoștinţe noi. Iar dacă te întrebi cât de sigur este pe termen lung, producătorii asigură că nu are niciun efect secundar, fiind contraindicat doar anumitor persoane cu probleme medicale, femeilor însărcinate și celor sub 18 ani.
Ai încerca...? O APLICAȚIE DE BRAIN-FITNESS
Cine-a zis că smart-phoneurile ne prostesc? Uite că ne pot face mai inteligenţi... O simplă căutare în magazinul virtual pentru aplicaţii scoate la iveală zeci de app-uri gratuite destinate antrenării minţii. Lumosity, Cognifit, Neuronation, Fit Brains Trainer, Eidetic, etc. se bazează în general pe jocuri dezvoltate în colaborare cu experţii în neuroștiinţe, menite să măsoare nivelul cognitiv, să antreneze creierul în funcţie de capacităţile sale și să stimuleze memoria, concentrarea, logica sau abilităţile vizuale. Exerciţiile sunt ideale și pentru momente marcate de stres, având efect în distragerea atenţiei de la chestii care nu-ţi dau pace (așteptarea unor rezultate, emoţii, etc.).
Ai încerca...? OCHELARI VR DE GAMING
Despre această categorie s-au emis numeroase ipoteze cu privire la potenţialul impact negativ asupra creierului, însă producătorii Oculus Rift S (2 899 lei) asigură că realitatea virtuală poate fi de un real folos în stimularea cognitivă, contribuind masiv la prevenirea deteriorării funcţiilor creierului care vin odată cu înaintarea în vârstă, de exemplu. Platforma creată de Human XR cuprinde numeroase experienţe imersive ghidate, super-realiste, ce pot fi accesate cu setul de căști și controllere. Cu acest device sunt șanse mari să renunţi și la abonamentul la sală, în favoarea unui program de fitness virtual, la fel de eficient ca unul convenţional.
Ai încerca...? O BOXĂ „SMART” CARE-ȚI PUNE MINTEA LA CONTRIBUȚIE
Cea mai nouă generaţie de difuzoare inteligente, precum Echo (gen 3) de la Amazon (1 199 lei), asistentul vocal Alexa inclus, oferă nu doar o calitate sonoră optimă pentru a asculta muzică. Funcţia Brain Workout este doar una dintre aplicaţiile de acest gen pentru Alexa, concepută să îmbunătăţească concentrarea, memoria, viteza de reacţie, etc. prin formularea a 6 întrebări per sesiune și antrenamente zilnice adaptate în funcţie de performanţele înregistrate anterior. Alte funcţii precum Mindscape pot fi un sprijin real pentru momente de anxietate, stres sau panică, prin exerciţii de respiraţie sau sfaturi de gestionare a problemei.
Ai încerca...? TEHNOLOGIE PENTRU „MINDFULNESS”
Meditaţia nu exclude tehnologia, iar aceste dispozitiv Muse S (379 Euro) încorporează o serie de senzori care monitorizează activitatea cerebrală, ritmul cardiac și respiraţia, cu eficienţă dovedită (prin versiuni anterioare ale produsului și includerea de noi funcţii testate) în creșterea concentrării, optimizarea performanţei, relaxare prin meditaţie, combaterea stresului și îmbunătăţirea somnului. Noua versiune include scenarii de relaxare ghidată, oferind în plus o autonomie de până la 10 ore. Mai mult, studiile independente ale unor instituţii cu greutate în domeniu (MIT, Harvard) confirmă eficienţa dispozitivelor Muse.
Ai încerca...? MEDICAȚIE PENTRU MINTE „BRICI”
Cu siguranţă ai auzit de „smartdrugs”, acele suplimente care ne pot face mai deștepţi. Denumite generic „nootropice”, aceste substanţe (naturale sau sintetice) extrem de controversate ar putea, potrivit experţilor, să constituie un avantaj major în ceea ce privește optimizarea funcţiei cognitive, dar nu ca măsură unică, ci integrate într-un plan amplu, bazat pe principii clasice precum nutriţie sănătoasă, exerciţii fizice, somn de calitate și controlul stresului. Până va fi clar dacă aceste medicamente (cu sau fără prescripţie medicală) sunt sigure și eficiente, ne putem însă baza pe câteva suplimente naturale cu tradiţie precum cofeina, lăptișorul de matcă, Ginkgo Biloba, anghinare, CBD, etc., al căror efect pozitiv asupra creierului a fost deja demonstrat.