MENŢINE-ŢI „MOTORUL” ÎN STARE PERFECTĂ
Dacă primul lucru la care te-ai gândit văzând titlul este mult-iubita ta mașină, e clar că ţii la ea mai mult decât la propria ta persoană! (recunoaște, dacă scria mare „sănătate”, dădeai pagina cu viteză!). Exact așa cum o „simţi”, îi faci revizii regulate și o întreţii ca pe o bijuterie cu cel mai bun combustibil, la fel ar trebui să-ţi abordezi și inima, motorul organismului.
HRANĂ PENTRU TRUP ȘI INIMĂ
Este poate cea mai importantă dintre controversele legate de nutriţie: statutul pe care carnea îl ocupă în contextul sănătăţii inimii.
DECI... ESTE CARNEA ROȘIE „DUȘMANUL” INIMII?
Un studiu publicat anul trecut în Annals of Internal Medicine, efectuat de o echipă internaţională de cercetători, a afirmat că există dovezi „slabe” că fie carnea roșie, fie cea procesată, ar fi dăunătoare pentru sănătate. Totuși, multe alte studii anterioare legau ferm consumul de carne procesată de bolile cardiovasculare. Prin urmare, ar fi bine să te rezumi la proteine de calitate (vită hrănită cu iarbă) chiar și pentru un sandviș sau pizza, în cantităţi moderate, adică nu mai mult de 500 g pe săptămână. De asemenea, trebuie să reţii faptul că, pe lângă colesterol, mai sunt și alţi factori de risc, de exemplu glicemia, deci nu ar trebui să „reglezi” din carbohidraţi.
SAU POATE AR FI MAI BINE SĂ DEVII VEGAN?
Dacă-ţi faci probleme pentru gustul... burgerului, să zicem, poţi să stai liniștit: o companie americană „Impossible Foods” a creat „Impossible Burger 2.0”, care nu doar arată a carne, ci are aproape același gust, în ciuda conţinutului său 100% vegetal. Preferi carnea „rare”? Se rezolvă, burgerul poate avea la interior exact culoarea aceea sângerie a cărnii de vită, datorită sfeclei roșii. Și în hypermarketurile noastre te poţi „păcăli” mai nou cumpărând carne vegetală (tocată), în sensul că aceasta are un aspect similar și se vinde în același raion cu carnea adevărată. Însă ingredientele folosite în acest sortiment nu sunt mereu sănătoase, așa că ar fi bine să inspectezi atent eticheta (vânează orice nu sună comestibil). De asemenea, dacă adopţi stilul vegan, este mult mai important să calculezi cu atenţie aportul nutriţional (dezechilibrele sau excesele – de carbohidraţi, de exemplu, sunt mult mai probabile în dieta care exclude proteinele animale).
DAR CUM RĂMÂNE CU GRĂSIMILE?
O altă controversă uriașă gravitează în jurul dietelor care dau prioritate grăsimii (Keto, Paleo, mediteraneană). Totuși, lucrurile sunt destul de simple, dacă separăm pur și simplu noţiunea de „grăsime”. Astfel, acea categorie de grăsimi numite „hidrogenate / trans / saturate” – din păcate, regăsite în alimentaţia noastră zilnică sub formă de prăjeli, fast-food, semipreparate –, trebuie evitate, în vreme ce grăsimile bune „mononesaturate / polinesaturate”, ajută la scăderea colesterolului rău din sânge, reducând astfel riscul de boli cardiovasculare. Acestea se găsesc în uleiuri presate la rece, nuci, seminţe și pește de apă rece. Cantităţile joacă un rol crucial, deci consumă-le cu moderaţie, întrucât conţin multe calorii.