Ro­mânia: in­des­ci­fra­bi­la ade­zi­u­ne po­pu­la­ră la UE

Cotidianul - - ANALIZĂ COTIDIANĂ -

Dl Io­han­nis, în dis­pu­ta sa cu dl Drag­nea, l-a acu­zat pe aces­ta că, prin po­li­ti­ca sa, ris­că să scoa­tă Ro­mânia din UE, în timp ce ro­mânii ar fi „pro­eu­ro­peni”. Nu es­te clar ce înse­am­nă a fi „pro­eu­ro­pe­an”, dar dl Io­han­nis n-a fă­cut altce­va în le­gă­tu­ră cu acu­zați­i­le adu­se de­cât să ape­le­ze la un fapt re­al, ca­re îi con­venea în dis­pu­ta res­pec­ti­vă: ade­zi­u­nea po­pu­la­ră la UE! De altmin­teri, ab­se­nța ori­că­rei împo­tri­viri po­li­ti­ce față de sta­tu­tul fă­ră echi­voc, indi­fe­rent da­că re­cu­nos­cut sau nu, al Ro­mâni­ei de co­lo­nie în ca­drul sis­te­mu­lui cen­tru-pe­ri­fe­rie al UE adu­ce ine­vi­ta­bil în câmpul dis­cuți­ei pro­ble­ma te­ri­bi­lă a ade­zi­u­nii po­pu­la­re în le­gă­tu­ră cu mul­ti­ple­le fațe­te și as­pec­te ale res­pec­ti­vu­lui sta­tut și im­pli­cați­i­lor lui. Nu poți să cri­tici fă­cându-te că nu ve­zi că te încu­meți să cri­tici ce­ea ce ade­zi­u­nea po­pu­la­ră toc­mai ri­di­că în slă­vi! De alt­fel, cri­ti­cii sta­tu­tu­lui co­lo­nial de­zo­no­rant, des­ca­li­fi­cant și an­ti­pro­duc­tiv al Ro­mâni­ei sunt puțini, iar au­di­e­nța lor po­pu­la­ră nici nu se pu­ne ca pro­ble­mă, de­oa­re­ce res­pec­ti­vii nu re­pre­zin­tă pe ci­ne­va în ter­meni in­sti­tuți­o­na­li. Ca ata­re, pen­tru au­to­ri­tăți es­te pre­fe­ra­bil ca ei să fie ig­no­rați pur și sim­plu de­cât să fie cum­va com­bă­tuți pro­pa­gan­dis­tic, mai ales că știe și Gri­vei că ori­ce argu­men­te s-ar pre­zen­ta ar fi de par­tea aces­tor cri­tici și nu de par­tea pro­pa­gan­dei ce ar încer­ca mă­car și nu­mai să-i con­tra­zi­că. S-ar obți­ne efec­tul exact in­vers ce­lui do­rit! Și atunci se întâmplă întoc­mai ce­ea ce se întâmplă. Cri­ti­cii vor­besc în van (da­că ajung cum­va să in­ter­vi­nă în spați­ul pu­blic) și es­te su­fi­ci­ent ca pro­pa­gan­da (des­pre ca­re nu tre­bu­ie să exis­te ni­cio ezi­ta­re în a o nu­mi co­lo­nia­lis­tă) să-și pu­nă flașne­ta, me­reu ace­e­ași, indi­fe­rent de su­bi­ect sau da­tă din ca­len­dar, cu„par­te­ne­rii” noștri ca­re, în ca­li­ta­te de îngeri, au venit să ne sal­ve­ze de Dia­vo­lul pe ca­re îl re­pre­zin­tă co­ru­pții ro­mâni! Într-o ne­bu­loa­să to­ta­lă, în ca­re ni­meni nu vrea să afle cum stă con­cret tre­a­ba, ade­zi­u­nea po­pu­la­ră ră­mâne ne­clin­ti­tă la ce­va, nu toc­mai clar și pal­pa­bil nu­mit ge­ne­ra­li­zat UE, și pe ca­re res­pec­ti­va pro­pa­gan­dă se ba­ze­a­ză! Ro­mânia es­te prac­tic sin­gu­ra ța­ră din UE în ca­re se înre­gis­tre­a­ză un ra­port se­ri­os su­prau­ni­tar de încre­de­re în UE, de ade­zi­u­ne po­pu­la­ră la UE. Es­te un fapt. Și să fie clar: da­că es­te așa, pro­pa­gan­da n-are ne­voie de prea mul­te argu­men­te în ce­ea ce su­sți­ne. Da­că n-ar fi așa ar tre­bui să-și schim­be obi­ec­tul mun­cii căci, ori­ce ar spu­ne, ar fi tot de­ge­a­ba. Așa, însă, poa­te să fa­că din UE pi­lon și să-l fo­lo­se­as­că la ce­ea ce stă­pânii ex­terni ai pro­pa­gan­dei sunt in­te­re­sați po­li­tic: de pil­dă, să vândă po­vești sau ba­li­ver­ne pu­re, să su­ge­re­ze că Ro­mânia fa­ce po­li­tic co­rect să con­fun­de icoa­ne­le cu fun­du­ri­le bom­ba­te, că e bi­ne și nu rău să plă­tești ga­zul ro­mânesc con­su­mat nu unui ro­mân ci unui nea­mț și apa ro­mâneas­că unui fran­cez, că e mo­dern să nu mai poți cum­pă­ra ce­a­pă de la un bi­et ță­ran din Olte­nia, ci de la nu știu ce trust olan­dez! Ne­mai­vor­bind că – lu­cru și mai și – pe­tro­lul po­po­ru­lui tău nu-ți mai apa­rți­ne ci apa­rți­ne unor aus­tri­eci! Es­te de ajuns să nu in­sis­te și pro­pa­gan­da și-a re­a­li­zat me­ni­rea: ta­ce pur și sim­plu că UE i-a luat to­tul Ro­mâni­ei, iar ro­mânii cu ade­zi­u­nea sunt fe­ri­ciți: se pot fa­ce că nici nu știu, iar, da­că știu, se pot fa­ce că nu-i tre­a­ba lor! Co­mu­ni­ca­rea și, prin con­se­ci­nță, pro­pa­gan­da, de un sens sau altul, au de­si­gur ro­lul lor în mo­de­la­rea și in­flue­nța­rea opi­ni­i­lor oa­me­ni­lor. Dar nu pot ex­pli­ca în între­gi­me pă­re­rea oa­me­ni­lor, fie de un sens fie de altul; aces­te pă­reri se for­me­a­ză de fapt în creu­ze­tul in­te­re­se­lor lor și, mai ales, da­că oa­me­nii se împi­e­di­că de pra­gul de jos sau dau cu ca­pul de pra­gul de sus. Pă­re­rea ro­mâni­lor des­pre UE es­te da­tă de su­pra­pu­ne­rea aces­teia, în min­tea lor, cu ieși­rea lor în lu­mea lar­gă, la mun­că, în că­lă­to­rii, cu alte cu­vin­te în su­pra­vi­ețu­i­re și în pe­tre­ce­rea tim­pu­lui li­ber. Că UE a ajuns un bas­ti­on co­lo­nial, că are „do­uă vi­te­ze” (una a stă­pâni­lor și alta a sa­la­ho­ri­lor), că UE a luat ță­rii lor tot la dis­po­ziția altor po­poa­re (re­sur­se ale sub­so­lu­lui, in­dus­trii, bănci, pă­duri, pă­mânturi) pur și sim­plu nu con­te­a­ză! De­o­cam­da­tă, es­te im­por­tant doar că UE înse­am­nă că pot pă­ră­si Ro­mânia, un­de nu mai au ni­ci­un rost, și pot ple­ca ai­u­rea la un trai even­tual mai bun și, tot even­tual, la o va­ca­nță mai acă­tări.

UE își poa­te păs­tra acest sta­tut în min­tea ro­mâni­lor pen­tru că de fapt a luat to­tul sta­tu­lui lor di­rect din de­sa­ga aces­tu­ia și, de­o­cam­da­tă, nu de la gu­ra lor. Lu­cru­ri­le tind să se schim­be cu­rând! De­sa­ga cu ac­ti­ve a sta­tu­lui s-a go­lit și co­ri­feii UE, pen­tru a-și pre­lua din Ro­mânia pro­fi­tu­ri­le cu ca­re s-au obișnu­it, vor lua de-acum di­rect de la gu­ra ro­mâni­lor. Atunci ro­mânii își vor schim­ba brusc și abrupt pă­re­rea des­pre UE. Co­lo­nia­lis­mul nu-și poa­te as­cun­de tot tim­pul fața ade­vă­ra­tă. Și nici nu se poa­te far­da spre a tot pă­că­li pe frai­eri!

Și per­ce­pția ce­lor de­ja aci­uați pe afa­ră se va schim­ba, pe mă­su­ră ce fos­ta ța­ră a lor va ajun­ge în sa­pă de lemn, și nu din cau­za co­ru­pți­lor ro­mâni, con­tra că­ro­ra pu­te­au fi ma­ne­vrați să ia­să în stra­dă fă­ră să înțe­le­a­gă prea exact de ce! Da­că nu cum­va fos­ta ța­ră a lor va fi împă­rți­tă între pro­pri­e­ta­rii străini ce se vor cer­ta între ei sau va fi tran­sfor­ma­tă într-o zo­nă tam­pon între ve­chi pu­teri ves­ti­ce și es­ti­ce, res­pec­tiv între mântu­i­tori și Dia­vol! Actua­lu­lui soi de de­pen­de­nță de be­je­nie al ro­mâni­lor, ca­re ex­pli­că po­ziți­o­na­rea fa­vo­ra­bi­lă – to­tal ne­jus­ti­fi­ca­tă față de UE –, îi va lua lo­cul per­ce­pția re­a­lă, ma­siv cri­ti­că! Cen­tral-eu­ro­pe­nii, mai re­a­liști și mai aproa­pe de­ja de o per­ce­pție co­rec­tă, sunt mai pre­gă­tiți pen­tru noi­le vre­muri. Ro­mânii – si­tuați aproa­pe com­plet ana­po­da și cu men­ta­li­ta­tea „să-i pe­ri­em că doar, doar ne vor îngă­dui și no­uă să-i pu­păm în fund” – sunt com­plet ne­pre­gă­tiți pen­tru ce­ea ce va ve­ni. Is­to­ria îi va fa­ce har­cea-par­cea!

Ilie Șer­bă­nes­cu ana­list eco­no­mic

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.