Eu­ro­pa nu mai vrea plas­tic

Cotidianul - - SOCIAL - Gi­u­lia Anghel

Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă vrea să in­ter­zi­că fo­lo­si­rea obi­ec­te­lor de uni­că fo­lo­si­nță din ma­te­ria­le plas­ti­ce. Mo­ti­vul îl re­pre­zin­tă mai ales fap­tul că Bei­jin­gul nu mai vrea să re­ci­cle­ze deșeu­ri­le de pe bă­trânul con­ti­nent. În lup­ta cu eli­mi­na­rea obi­ec­te­lor ca­re dis­trug pla­ne­ta, Ro­mânia es­te pe ul­ti­mul loc. Doar 5% din deșeuri sunt re­ci­cla­te, res­tul ajun­gând în na­tu­ră.

Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă va scoa­te din cir­cu­lație ta­câmu­ri­le din plas­tic, am­ba­la­je­le pen­tru pro­du­se­le ali­men­ta­re, in­clu­siv ce­le de fast-food, Pet-uri­le, pai­e­le, bas­toa­ne­le cu ba­loa­ne, agi­ta­toa­re­le de bău­turi. Un stu­diu al UE ara­tă că prin ace­as­tă iniția­ti­vă 3,4 mi­li­oa­ne de to­ne de emi­sii de car­bon nu vor mai fi emi­se în at­mos­fe­ră, fapt ca­re ar cos­ta cir­ca 22 mi­liar­de eu­ro până în 2030, și ar adu­ce eco­no­mii pen­tru con­su­ma­tori de apro­xi­ma­tiv 6,5 mi­liar­de eu­ro. Mem­brii Co­mi­si­ei vor ca până în 2025 aproa­pe toa­te sti­cle­le de plas­tic să fie co­lec­ta­te pen­tru re­ci­cla­re, du­pă cum re­la­te­a­ză bbc.com. Proi­ec­tul va tre­bui apro­bat de Par­la­men­tul Eu­ro­pe­an și de ce­le 28 de sta­te mem­bre.

„De­şeu­ri­le de plas­tic sunt, fă­ră îndoia­lă, o ches­ti­u­ne im­por­tan­tă, iar eu­ro­pe­nii tre­bu­ie să ac­ţi­o­ne­ze împreu­nă pen­tru a abor­da ace­as­tă pro­ble­mă. Vom in­ter­zi­ce une­le din­tre aces­te obi­ec­te şi le vom înlo­cui cu alter­na­ti­ve mai cu­ra­te, ast­fel încât oa­me­nii să poa­tă be­ne­fi­cia în con­ti­nua­re de pro­du­se­le pre­fe­ra­te“, a spus prim-vi­ce­pre­şe­din­te­le Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne, Frans Tim­mer­mans.

Scum­pi­rea deșeu­ri­lor

Un mo­tiv pen­tru ca­re Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă se pre­ci­pi­tă să gă­se­as­că ur­gent o so­luție pen­tru deșeu­ri­le din plas­tic es­te fap­tul că Bei­jin­gul re­fu­ză să mai pri­me­as­că deșeuri pen­tru re­ci­cla­re de la înce­pu­tul aces­tui an, du­pă cum scrie gre­en-re­port.ro. Ast­fel că ex­por­tu­ri­le spre Chi­na ale UE au scă­zut cu 96% în pri­me­le do­uă luni ale aces­tui an. Deși în alte țări din Asia, pre­cum India, Ma­la­e­zia, Tur­cia, Vi­et­nam și Indo­ne­zia, au fost de­ja tri­mi­se cir­ca 60% din re­zi­duu­ri­le din plas­tic pro­du­se în Eu­ro­pa, sur­plu­sul a dus la o crește­re alar­man­tă a prețu­ri­lor. O to­nă de deșeuri din plas­tic, cu ma­xi­mum 20% im­pu­ri­tăți, a ajuns să se vându­tă cu 4060 li­re ster­li­ne lu­na tre­cu­tă. Și asta, în timp ce, în ace­e­ași pe­ri­oa­dă a anu­lui tre­cut, cos­tul era de nu­mai 25-40 li­re ster­li­ne/to­nă.

Eu­ro­pa nu a vrut să re­ci­cle­ze pe con­ti­nent, întru­cât ma­te­ria­le­le plas­ti­ce sunt mur­da­re, ace­as­ta fi­ind și cau­za pen­tru ca­re Chi­na a re­fu­zat să le mai pri­me­as­că și a im­pus re­gle­men­tări mai stric­te în ce­ea ce pri­vește cu­răța­rea și sor­ta­rea lor.

So­luții pen­tru re­ci­cla­re

Es­te mo­ti­vul pen­tru ca­re o so­luție dis­cu­ta­tă de au­to­ri­tăți­le UE es­te acum ar­de­rea lor pen­tru a pu­tea fi pro­du­să ener­gie elec­tri­că sau ter­mi­că. Dar și aici pro­ble­ma es­te com­pli­ca­tă. Deși uzi­ne­le elec­tri­ce pe ba­ză de deșeuri emit în at­mos­fe­ră ga­ze cu efect de se­ră, aces­tea sunt scu­ti­te de ta­xa pe car­bon, ca­re es­te de 14 eu­ro/to­nă. Plas­ti­cul a con­tri­bu­it ast­fel la ni­vel glo­bal cu 390 mi­li­oa­ne de to­ne de emi­sii de CO2 în 2012, prin in­ci­ne­ra­rea lor și prin pro­ce­se­le de pro­du­cție.

O altă va­rian­tă es­te îngro­pa­rea deșeu­ri­lor din hârtie, me­tal și plas­tic, cu sco­pul de a fi mi­na­te atunci când teh­no­lo­gia se va dez­vol­ta su­fi­ci­ent încât să per­mi­tă acest lu­cru. Însă ex­pe­rții nu sunt de acord, întru­cât cos­tu­ri­le sunt mari, exis­tă pe­ri­col de in­cen­dii, iar de­gra­da­rea plas­ti­cu­lui im­pli­că mul­te pe­ri­co­le.

So­luția cea mai efi­ci­en­tă ar fi de fapt re­du­ce­rea con­su­mu­lui de plas­tic la ni­vel glo­bal, mai ales al ce­lui de ca­re nu es­te nea­pă­ra­tă ne­voie, cum ar fi pai­e­le și mi­cro­plas­ti­ce­le din cos­me­ti­ce – es­te con­clu­zia preșe­din­te­lui Pro­gra­mu­lui Nați­u­ni­lor Uni­te pen­tru Me­diu (UNEP), Erik Sol­heim.

Lis­ta ne­a­gră a pro­du­se­lor din plas­tic

Am­ba­la­je­le pen­tru ali­men­te, us­ten­si­le­le de uni­că fo­lo­si­nță, Pet-uri­le, pun­gi­le din plas­tic sunt ce­le mai po­luan­te ma­te­ria­le plas­ti­ce, du­pă cum aver­ti­ze­a­ză o cer­ce­ta­re între­prin­să de spe­cia­liști ai or­ga­ni­zați­i­lor 5Gy­res, Cle­an Pro­duc­ti­on Acti­on, Sur­fri­der Fo­un­da­ti­on și Upstre­am. Ei au eva­luat gra­dul de to­xi­ci­ta­te al ce­lor mai fo­lo­si­te pro­du­se din plas­tic, ana­li­zând com­po­ziția lor, și au ofe­rit va­rian­te de va­lo­ri­fi­ca­re, pre­cum re­ci­cla­rea, reu­ti­li­za­rea și com­pos­ta­rea.

Cei mai pe­ri­cu­loși sunt po­li­me­rii, din aceștia cei mai no­ci­vi fi­ind po­lis­ti­re­nul PS, po­li­car­bo­na­tul PC și po­li­clo­ru­ra de vi­nil PVC, din ca­re se fa­bri­că am­ba­la­je­le. La aceștia se adau­gă te­ref­ta­la­tul de po­li­e­ti­le­nă PET, po­li­e­ti­le­na PE și po­li­pro­pi­le­na PP. Cea mai bu­nă me­to­dă pen­tru a le evi­ta es­te ci­ti­rea eti­che­te­lor de pe am­ba­la­je.

Cel mai frec­vent arun­ca­te în na­tu­ră sunt am­ba­la­je­le la ali­men­te – 31,14%, ca­pa­ce­le – 15,50%, pun­gi­le din plas­tic – 11,18%, bețișoa­re­le pen­tru ca­fea – 8,13%, Pet-uri­le – 7,27%, re­ci­pi­en­te­le de tip ta­ke­a­way – 6,27%, do­pu­ri­le – 4,90%, ta­câmu­ri­le de uni­că fo­lo­si­nță – 2,79%. Deși toa­te pot fi re­ci­cla­te, ajung în sis­te­mul de co­lec­ta­re doar o par­te din aces­tea. Așa se fa­ce că pes­te 8 mi­li­oa­ne de to­ne de plas­tic sunt arun­ca­te în fi­e­ca­re an în me­di­ul încon­ju­ră­tor și apoi în oce­a­ne.

Stu­di­ul cu­prin­de și o lis­tă cu so­luți­i­le de re­du­ce­re a fo­lo­si­rii plas­ti­ce­lor. Se poa­te ast­fel op­ta pen­tru cum­pă­ra­rea ali­men­te­lor vându­te la vrac, fo­lo­si­rea ta­câmu­ri­lor și a far­fu­ri­i­lor reu­ti­li­za­bi­le, a sti­clei, a ți­gă­ri­lor cu fil­tre bi­o­de­gra­da­bi­le și a sis­te­me­lor de reum­ple­re a re­ci­pi­en­te­lor.

Pro­du­cția de plas­tic la ni­vel glo­bal a cres­cut de 20 de ori în ul­ti­mii 60 de ani și pre­vi­zi­u­ni­le Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne spun că se va du­bla în ur­mă­to­rii 20 de ani. „Da­că nu schim­băm mo­dul în ca­re plas­ti­cul es­te pro­dus şi fo­lo­sit, în 2050 oce­a­ne­le vor con­ţi­ne mai mult plas­tic de­cât peş­te. Tre­bu­ie să luăm mă­suri pen­tru ca plas­ti­cul să nu mai ajun­gă în apa, în mânca­rea şi în or­ga­nis­me­le noas­tre. Sin­gu­ra so­lu­ţie pe ter­men lung es­te re­du­ce­rea de­şeu­ri­lor din plas­tic, prin­tr-o re­ci­cla­re şi o reu­ti­li­za­re spo­ri­te. Tre­bu­ie să in­ves­tim în noi teh­no­lo­gii ino­va­toa­re ca­re să asi­gu­re pro­tec­ţia ce­tă­ţe­ni­lor şi a me­di­u­lui, men­ţi­nând în ace­la­şi timp com­pe­ti­ti­vi­ta­tea in­dus­tri­ei noas­tre“, a de­cla­rat prim-vi­ce­pre­şe­din­te­le CE, Frans Tim­mer­mans.

În Eu­ro­pa, 31,1% din plas­ti­ce au fost re­ci­cla­te în 2016, 41,6% fi­ind fo­lo­si­te pen­tru pro­du­ce­rea ener­gi­ei elec­tri­ce, fi­ind pri­mul an în ca­re deșeu­ri­le re­ci­cla­te le-au de­pășit pe ce­le arun­ca­te în me­diu.

Mai mult de do­uă mi­li­oa­ne de to­ne de Pet-uri sunt pu­se anual în cir­cu­lație de că­tre pro­du­că­to­rii de bău­turi ră­co­ri­toa­re. Doar 6,6% din aces­tea sunt al­că­tu­i­te din ma­te­ria­le re­ci­cla­te, po­tri­vit unui stu­diu Gre­en­pe­a­ce. So­luția cea mai la înde­mână ar fi ca sti­cle­le să fie mai su­bțiri sau din bi­o­com­bus­ti­bil. O altă va­rian­tă es­te fo­lo­si­rea sti­cle­lor reu­ti­li­za­bi­le. Cu toa­te aces­tea, in­te­re­sul com­pa­ni­i­lor în gă­si­rea unor so­luții alter­na­ti­ve es­te scă­zut, fir­me­le ne­fi­ind in­te­re­sa­te să in­tro­du­că do­za­toa­re de bău­turi în ma­ga­zi­ne și nici să pu­nă în cir­cu­lație am­ba­la­je ca­re pot fi reu­ti­li­za­te.

Ro­mânia arun­că gu­noi­ul la groa­pă

Sta­tul ro­mân tre­bu­ie să ajun­gă să re­ci­cle­ze pes­te 50% din deșeu­ri­le mu­ni­ci­pa­le până în 2020, po­tri­vit an­ga­ja­men­tu­lui pe ca­re și l-a luat în fața UE. Și asta, în con­diți­i­le în ca­re, din ce­le 6 mi­li­oa­ne de to­ne de gu­noaie ca­re se pro­duc în fi­e­ca­re an, doar 5% sunt re­ci­cla­te. O per­soa­nă ca­re trăi­ește în me­di­ul ur­ban pro­du­ce apro­xi­ma­tiv 346 de ki­lo­gra­me de deșeuri pe an. Nu­mai în Bu­cu­rești sunt pro­du­se 20% din res­tu­ri­le pro­veni­te din gos­po­dă­rii. Au­to­ri­tăți­le au vrut să im­ple­men­te­ze nu mai puțin de 32 de sis­te­me de ma­na­ge­ment in­te­grat al deșeu­ri­lor, ba­nii fi­ind obți­nuți din fon­duri eu­ro­pe­ne. Deși exis­ta fi­na­nța­re, ni­ci­un SMID nu es­te încă fun­cți­o­nal. Admi­nis­trați­i­le lo­ca­le au in­sta­lat doar spo­ra­dic con­tai­ne­re se­pa­ra­te pen­tru sti­clă, me­tal, plas­tic, hârtie, iar acți­u­ni­le de edu­ca­re a po­pu­lați­ei au fost între­prin­se rar, cel mai ade­sea venind din par­tea unor com­pa­nii pri­va­te. Ar fi tre­bu­it însă con­stru­i­te stații de pre­lua­re a deșeu­ri­lor co­lec­ta­te se­lec­tiv, cen­tre de sor­ta­re, iar gro­pi­le să fie închi­se. Re­zul­ta­te­le lip­sei mă­su­ri­lor în acest do­me­niu se văd în fap­tul că 72% din deșeuri nu sunt re­ci­cla­te, Ro­mânia având ast­fel cea mai ma­re ra­tă de de­po­zi­ta­re a aces­to­ra la gro­pi­le de gu­noi, în timp ce me­dia eu­ro­pe­a­nă es­te de 25,6%. Și asta, în con­diți­i­le în ca­re sunt co­lec­ta­te zil­nic cir­ca 1.000 de to­ne de gu­noi ca­re ajun­ge, ne­sor­tat, în ce­le 3 gro­pi din Bu­cu­rești și Il­fov.

Sub pre­si­u­nea UE, pen­tru a tran­spu­ne în prac­ti­că Di­rec­ti­va UE 2015.720 a Par­la­men­tu­lui Eu­ro­pe­an în ce­ea ce pri­vește re­du­ce­rea con­su­mu­lui de pun­gi de tran­sport din plas­tic su­bți­re, Ro­mânia va in­ter­zi­ce pro­du­ce­rea și co­mer­cia­li­za­rea pun­gi­lor de tran­sport din plas­tic su­bți­re, sub 50 de mi­croni, și foar­te su­bți­re, sub 15 mi­croni, cu

mâner, de la 1 iu­lie 2018.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.