Due­lul edi­tu­ri­lor la Book­fest

Cotidianul - - CULTURĂ - Mag­da­le­na Po­pa Bu­luc

Sun­te­ţi in­vi­ta­ţi într-o că­lă­to­rie fas­ci­nan­tă prin­tre că­rți pre­mia­te, ecra­ni­za­te sau în curs de ecra­ni­za­re, pen­tru toa­te vârste­le și gus­tu­ri­le, de la mis­ter și aven­tu­ră, thril­ler și li­te­ra­tu­ră cla­si­că la en­ci­clo­pe­dii, ilus­tra­te, de ac­ti­vi­tăți.

Ia­tă câte­va din­tre no­u­tăți: „Infor­ma­to­rul“, de John Gris­ham – De­nu­nță-i pe co­ru­pți și te poți îmbo­găți. Cu le­gea in­for­ma­to­ru­lui

Ul­ti­mul thril­ler al lui John Gris­ham, Infor­ma­to­rul, se ba­ze­a­ză pe o cri­ti­că gra­vă la adre­sa jus­tiți­ei. Po­ves­tea înce­pe cu doi in­ves­ti­ga­tori și un fost avo­cat ca­re le vin­de aces­to­ra un pont des­pre „cel mai co­rupt ju­de­că­tor din is­to­ria jus­tiți­ei ame­ri­ca­ne“, du­pă cum su­sți­ne el. Es­te vor­ba des­pre o ju­de­că­toa­re si­gu­ră că se află mai pre­sus de le­ge. Pen­tru că ea es­te le­gea. Cu toa­te că vor­bim des­pre fi­cți­u­ne, car­tea lui Gris­ham se si­tue­a­ză la gra­nița cu do­cu­men­ta­rul, adu­când nu­me­roa­se de­ta­lii din in­te­ri­o­rul sis­te­mu­lui ju­ri­dic ame­ri­can. „Insu­la mo­rții“, de Åsa Avdic O in­su­lă izo­la­tă, un test mor­tal. Ci­ne preia con­tro­lul? Ci­ne ce­de­a­ză pri­mul? „Un thril­ler psi­ho­lo­gic atât de cre­di­bil, încât îţi dă fi­ori“, apre­cia­ză Bo­rås Tid­ning (Sue­dia). Într-un vi­i­tor alter­na­tiv, în 2037, Cor­ti­na de Fi­er exis­tă încă, iar Sue­dia și ce­le­lal­te ţări scan­di­na­ve au de­venit pro­tec­to­ra­te în ma­rea Uni­u­ne a Pri­e­te­ni­ei din Estul Eu­ro­pei, cu un re­gim ti­ra­nic în ca­re mânca­rea es­te ra­ţi­o­na­li­za­tă și doar cei sus-puși au ac­ces la bu­nuri din im­port. Anna e un func­ţi­o­nar bi­ne in­te­grat în sis­tem, ca­re, din cau­za unor pro­ble­me mis­te­ri­oa­se din tre­cut, nu-și mai poa­te crește fi­i­ca. Pen­tru a-și spă­la de­fi­ni­tiv pă­ca­te­le, li­de­rul Uni­u­nii o tri­mi­te într-o pre­tin­să ul­ti­mă mi­si­u­ne: se va du­ce pe o in­su­lă izo­la­tă din ar­hi­pe­la­gul Stoc­kholm, ca să ur­mă­re­as­că un grup de can­di­da­ţi tes­ta­ţi pen­tru un post în ca­drul unui ser­vi­ciu se­cret de spi­o­naj.

„Is­to­ria unei su­pra­vi­ețu­iri. Te­le­vi­zi­u­nea, Aris­ti­de Bu­hoiu și Se­cu­ri­ta­tea“, de Var­tan Ara­che­lian

„Abia du­pă ce m-am așter­nut să scriu car­tea ace­as­ta, am des­co­pe­rit că, fă­ră să vre­au, ob­se­sia li­te­ra­tu­rii re­a­list-so­cia­lis­te, un­de pi­vo­tul e ero­ul ti­pic, e înde­pli­ni­tă aici, cum ve­ţi ve­dea, cu vârf și înde­sat: an­te­ce­den­te­le pro­fe­si­o­na­le me­se­ri­ei de re­a­li­za­tor, pre­zen­ţa sau ab­sen­ţa scru­pu­le­lor în tran­sfor­ma­rea nu­me­lui în re­nu­me, ne­vro­za – ca boa­lă pro­fe­si­o­na­lă a te­le­as­tu­lui −, ava­ta­ru­ri­le cen­zu­rii și ale au­to­cen­zu­rii etc. sunt aglu­ti­na­te pro­fi­lu­lui ve­de­tei; par­don, al te­le­as­tu­lui! Chiar și pri­ce­pe­rea − ili­ci­tă atunci – de ago­ni­si­re de fon­duri sau de spon­sori pen­tru fi­nan­ţa­rea de­pla­să­ri­lor în străi­nă­ta­te nu i-a fost străi­nă lui Aris­ti­de Bu­hoiu. De fapt, ce es­te is­to­ria unui om, da­că nu ac­ti­vi­ta­tea de re­a­li­za­re a sco­pu­ri­lor sa­le? În ca­zul unui te­le­ast, sin­gu­ra ob­se­sie era să fie pe mi­cul ecran cu emi­si­uni ca­re să pla­că; te­le­as­tul și te­les­pec­ta­to­rii. Dar flu­xul aces­ta tre­bu­ia mu­sai să tre­a­că de ba­ri­e­ra vi­zei de di­fu­za­re. Cu ta­buu­ri­le sa­le − din ce în ce mai nu­me­roa­se, oda­tă cu con­di­ţi­o­na­rea ge­o­po­li­ti­că a dic­ta­tu­rii − și cu clișe­e­le ide­o­lo­gi­ce ab­so­lut obli­ga­to­rii; schim­bă­toa­re și ele“, scrie Var­tan Ara­che­lian

„Se­cre­tul Ma­re­lui Si­gi­liu“, de Ste­ve Ber­ry

Se­cre­tul ca­re poa­te fa­li­men­ta cea mai ma­re pu­te­re a lu­mii. La pri­ma ve­de­re, Se­cre­tul Ma­re­lui Si­gi­liu es­te o car­te des­pre ta­xe. Nu­mai un avo­cat pu­tea scrie o ase­me­nea car­te și nu­mai Ste­ve Ber­ry pu­tea să tran­sfor­me o car­te cu o ase­me­nea te­mă într-un thril­ler cap­ti­vant. Car­tea por­nește de la o pre­mi­să pe­ri­cu­loa­să: ce se întâmplă da­că se do­ve­dește că ta­xa fe­de­ra­lă pe venit es­te ile­ga­lă? Mo­ti­vul pen­tru ca­re ame­ri­ca­nii plă­tesc im­po­zi­te pe venit astă­zi es­te cel de-al 16-lea Amen­da­ment. Dar ce s-ar întâmpla da­că ame­ri­ca­nii ar afla într-o bu­nă zi că ce­va nu e în re­gu­lă cu acest lu­cru? Ca­re es­te se­cre­tul ca­re apă­ră de­ce­nii de co­lec­ta­re a im­po­zi­te­lor?

„Li­te­ra sta­co­jie“

Ro­ma­nul re­dă po­ves­tea lui Hes­ter Pryn­ne, ca­re ră­mâne însăr­ci­na­tă în ur­ma unei aven­turi ex­tra­con­ju­ga­le și dă naște­re unei fi­i­ce, fapt pen­tru ca­re es­te con­dam­na­tă de co­mu­ni­ta­te la moar­te, iar ul­te­ri­or să poar­te li­te­ra „A“– de la adul­ter – ţe­su­tă pe veșmin­te în cu­loa­rea roșu-sta­co­jiu. De-a lun­gul ro­ma­nu­lui, Nat­ha­ni­el Haw­thor­ne ex­plo­re­a­ză te­me­le pă­ca­tu­lui, vi­no­vă­ţi­ei, pe­dep­sei, căin­ţei și re­că­pă­tă­rii dem­ni­tă­ţii.

„Lis­ta de do­ri­nțe sau cum să vin­deci o ini­mă frântă“, de Anna Bell

Abi es­te pur și sim­plu de­vas­ta­tă când Jo­seph, iu­bi­rea vieții ei, pu­ne ca­păt re­lați­ei lor mo­ti­vând că sunt in­com­pa­ti­bi­li. Când el îi la­să la ușă o cu­tie cu lu­cru­ri­le ca­re îi apa­rțin, Abi des­co­pe­ră prin­tre aces­tea o lis­tă de 10 do­ri­nțe, pe ca­re Jo­seph își pro­pu­se­se să le bi­fe­ze până la 40 de ani. Ea de­ci­de să du­că la înde­pli­ni­re ace­as­tă lis­tă, din do­ri­nța de a-l de­ter­mi­na să se întoar­că la ea, do­ve­din­du-i ast­fel că sunt per­fect com­pa­ti­bi­li.

„Blândețea no­pții“

Pla­sat în pei­sa­jul spec­ta­cu­los al Ri­vi­e­rei fran­ce­ze în anii 1920, Blândețea no­pții es­te po­ves­tea ro­man­ti­că și tra­gi­că a ac­tri­ţei Ro­se­ma­ry Hoyt și a cu­plu­lui din înal­ta so­ci­e­ta­te Dick și Ni­co­le Di­ver. Dick, un tânăr psi­hia­tru stră­lu­cit, es­te în ace­e­ași mă­su­ră so­ţul și me­di­cul lui Ni­co­le, a că­rei ave­re îl aba­te din dru­mul său și a că­rei pu­te­re crește în de­tri­men­tul vi­ta­li­tă­ţii lui, fă­cându-l să se îndrep­te către un fi­nal tra­gic. Un stu­diu pro­fund al con­cep­tu­lui ro­man­tic de per­so­naj, Blândețea no­pții, de F. Scott Fit­zge­rald, es­te o po­ves­te li­ri­că, ex­pre­si­vă și tul­bu­ră­tor de evo­ca­toa­re.

„Au­rul mao­ri­lor“, de Sa­rah Lark

O iu­bi­re ado­les­cen­ti­nă de­vi­ne punc­tul cen­tral al unei po­veş­ti ca­re vă va pur­ta din Irlan­da în No­ua Ze­e­lan­dă. Doi ti­neri, des­păr­ţi­ţi de o lu­me, reu­şesc să îşi împli­neas­că des­ti­ne­le pe ţăr­muri înde­păr­ta­te, fă­ră să ştie că tot ce îşi do­resc mai mult se gă­seş­te... chiar în fa­ţa lor. Cum îi vor afec­ta anii şi ex­pe­ri­en­ţe­le trăi­te unul de­par­te de ce­lă­lalt? Şi, mai pre­sus de ori­ce, vor re­gă­si iu­bi­rea pe ca­re nu au ui­tat-o ni­ci­o­da­tă? Vo­lu­mul, sem­nat de Sa­rah Lark, es­te pri­ma par­te a tri­lo­gi­ei Kauri.

„O fa­tă în amurg“, de Se­re­na Bur­dick

Năs­cu­tă într-o fa­mi­lie pa­ri­zia­nă bo­ga­tă pe la mij­lo­cul pe­ri­oa­dei Bel­le Épo­que, tână­ra Ai­mée Sa­va­ray vi­se­a­ză să de­vi­nă o pic­to­ri­ţă ce­le­bră în lu­mea ar­tei, do­mi­na­tă de băr­ba­ţi; în se­cret, ea tânjește să fie iu­bi­tă de Henri, tână­rul pe ca­re pă­rin­ţii ei l-au cres­cut ală­turi de ea încă de când era co­pil. Dar când Henri dis­pa­re pe neaștep­ta­te, în tim­pul răz­boi­u­lui fran­co-pru­sac, via­ţa pri­vi­le­gia­tă a fa­mi­li­ei Sa­va­ray înce­pe să se des­tra­me. Cu ini­ma frântă, Ai­mée înce­ar­că să-l gă­se­as­că, însă Henri nu-și do­rește să fie des­co­pe­rit.

„100 de ră­su­fla­rea“

Lu­cra­rea pre­zin­tă une­le din­tre ce­le mai pi­to­rești, mai in­so­li­te și mai tul­bu­ră­toa­re lo­curi de pe pla­ne­tă. 100 de pei­sa­je săl­ba­ti­ce, mis­te­ri­oa­se, prea pu­ţin cu­nos­cu­te... Por­nește într-un cap­ti­vant tur al lu­mii, de la for­ma­ţi­u­ni­le de sa­re din la­cul Na­tron la sca­ra către pa­ra­di­sul din Ha­waii, de la oa­ze­le din deșer­tul Go­bi la va­lu­ri­le lu­mi­nes­cen­te din Mal­di­ve.

lo­curi

ca­re-ți

taie

„Mași­nă­ri­i­le lui Le­o­nar­do“Le­o­nar­do as­cun­de oa­re un se­cret? În re­a­li­ta­te, as­cun­de mul­te și nu e ne­voie să ape­lăm la fan­te­zie, ci e su­fi­ci­ent să cău­tăm în pa­gi­ni­le co­de­xu­ri­lor sa­le, în mi­i­le de de­se­ne de mași­nă­rii sau de com­po­nen­te ale aces­to­ra.

„Due­lul vră­ji­lor“, de Se­bas­ti­en de Cas­tell

Cum su­pra­vi­ețu­i­ești unui duel al vră­ji­lor, când nu ai ni­ci­un dar spe­cial? Știați că exis­tă 7 ti­puri de ma­gie? Aces­tea sunt: fi­er, mă­ta­se, ni­sip, su­fla­re, um­bră (adi­că ma­gia întu­ne­ca­tă), sânge şi am­bră.

„Uce­ni­ca vră­ji­toa­re“, de Ja­mes Ni­col

Cu fi­e­ca­re vra­jă no­uă, Arian­wyn își per­fe­cți­o­nea­ză teh­ni­ci­le de ma­gie, iar vi­sul ei de a de­ve­ni o vră­ji­toa­re ade­vă­ra­tă es­te aproa­pe de re­a­li­ta­te. Lu­cru­ri­le re­le nu se opresc însă aici. O fo­rță întu­ne­ca­tă o împi­e­di­că să mai fa­că vră­ji și își dă se­a­ma că întreg ți­nu­tul es­te în pe­ri­col.

„Spu­ne-mi Des­pre – La­ro­us­se

Ve­de­te­le aces­tui vo­lum sunt eroii din MITOLOGIE: cea gre­a­că, cea egip­te­a­nă, cea hin­du­să, cea vi­kin­gă și mul­te alte­le. Un­de trăiau zeii greci, cui îi apar­ţi­nea Exca­li­bur, ci­ne stă la ori­gi­nea Anu­lui Nou chi­ne­zesc, pe ci­ne nu­me­au egip­te­nii an­tici Ra sunt doar câte­va din­tre între­bă­ri­le la ca­re mi­cii cu­ri­oși vor afla răs­pun­su­ri­le. Car­tea es­te struc­tu­ra­tă pe pa­tru te­me: zei și zei­ţe, ani­ma­le și cre­a­turi, eroi, mari aven­turi și în plus con­ţi­ne o mul­ţi­me de au­to­co­lan­te.

mitologie!“

„Ma­re­le atlas ilus­trat pen­tru co­pii preșco­lari și șco­lari“– Usbor­ne

Știa­ţi că în Li­sa­bo­na se află cea mai ve­che li­bră­rie din lu­me și că dra­go­nul de Ko­mo­do es­te cea mai ma­re șo­pârlă din lu­me? Ilus­tra­ţi­i­le cla­re și amu­zan­te îi vor aju­ta pe co­pii să re­ţi­nă mai ușor da­te­le și să fa­că pri­mii pași în ge­o­gra­fia lu­mii. Pen­tru a re­gă­si mai ușor in­for­ma­ţi­i­le, atla­sul con­ţi­ne un in­di­ce de nu­me la fi­nal.

„Oaia al­bă în tur­ma ne­a­gră: Po­li­ti­ca de se­cu­ri­ta­te a Ro­mâni­ei în pe­ri­oa­da Răz­boi­u­lui Re­ce“, de Lar­ry Wat­ts

Într-o se­rie de stu­dii de caz, Lar­ry Wat­ts exa­mi­nea­ză mo­ti­vați­i­le și me­to­de­le pe ca­re Ro­mânia le-a fo­lo­sit pen­tru a-și scoa­te ar­ma­ta și ser­vi­ci­i­le de in­for­mații de sub con­tro­lul so­vi­e­tic du­pă moar­tea lui Sta­lin; de­ta­lia­ză ro­lul pe ca­re l-a ju­cat Cri­za Ra­che­te­lor din Cu­ba, în 1962, în a de­ter­mi­na Ro­mânia să con­ce­a­pă po­li­tici ino­va­toa­re în do­me­ni­ul de­zar­mă­rii și al de­zan­ga­jă­rii mi­li­ta­re; ana­li­ze­a­ză fe­lul în ca­re Bu­cu­rești­ul a in­ter­me­diat con­tac­te­le între Was­hin­gton și Ha­noi în tim­pul Răz­boi­u­lui din Vi­et­nam; și ex­pli­ci­te­a­ză mo­dul în ca­re și-a fo­lo­sit ca­li­ta­tea de mem­bru al Pac­tu­lui de la Va­rșo­via pen­tru a in­flue­nța po­li­ti­ca Mos­co­vei și a tran­sfor­ma agen­da de se­cu­ri­ta­te a alia­nței.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.