Eșe­cul ame­ri­ca­ni­lor în Ma­rea Ne­a­gră

Cotidianul - - ECONOMIE - Cos­min Pam Ma­tei

Com­pa­nia Black Sea Oil & Gas SRL, deți­nu­tă de fon­dul de in­ves­tiții ame­ri­can The Car­ly­le, împreu­nă cu par­te­ne­rii săi de con­ce­si­u­ne a anu­nțat eșe­cul cam­pa­ni­ei pri­vind fo­ra­jul a do­uă son­de de ex­plo­ra­re în pe­ri­me­trul XV Mi­dia, plat­for­ma con­ti­nen­ta­lă a Mă­rii Ne­gre.

Cam­pa­nia de fo­raj fu­se­se pro­gra­ma­tă inițial pen­tru tri­mes­trul IV 2017, în fun­cție de dis­po­ni­bi­li­ta­tea plat­for­mei. Pen­tru ace­as­tă cam­pa­nie BSOG a fo­lo­sit plat­for­ma de fo­raj „GSP Sa­turn”. GSP Sa­turn es­te o plat­for­mă au­to ri­di­ca­toa­re cu pa­tru pi­ci­oa­re, deți­nând un pal­ma­res în exe­cu­ta­rea de ope­rați­uni de fo­raj la ni­vel in­ter­nați­o­nal. Ante­ri­or re­a­li­ză­rii aces­tei cam­pa­nii de fo­raj, plat­for­ma a fost lo­ca­li­za­tă în por­tul Rot­ter­dam, Olan­da.

Pen­tru pri­ma son­dă a pro­gra­mu­lui de fo­raj, Iu­lia-1, si­tua­tă la o adânci­me a apei 73 m și la 115 km de țărm, fo­ra­jul a de­ma­rat la 8 mai 2018 iar son­da a fost fo­ra­tă până la adânci­mea de 2110 m (for­mați­u­nea Po­nțian). Cea de-a do­ua son­dă, Pau­la-1, si­tua­tă la o adânci­me a apei de 88 de me­tri și la 147 km de țărm, a fost fo­ra­tă înce­pând cu da­ta de 17 iu­nie 2018 până la adânci­mea de 1036 m (for­mați­u­nea Da­cian). Son­da Iu­lia-1 nu a evi­de­nțiat ni­ci­un re­zer­vor de ga­ze în Po­nția­nul Su­pe­ri­or, iar gro­si­mea efec­tiv pro­duc­ti­vă a stra­tu­lui și vo­lu­me­le de ga­ze iden­ti­fi­ca­te prin son­da Pau­la-1 nu s-au do­ve­dit via­bi­le eco­no­mic pen­tru a jus­ti­fi­ca pro­ba­rea aces­to­ra. Re­zul­ta­te­le son­dei Pau­la-1 con­fir­mă po­te­nția­lul struc­tu­rii de tip Da­cian iden­ti­fi­ca­tă de­ja prin des­co­pe­ri­ri­le Ana și Doi­na.

„Ace­as­tă cam­pa­nie de fo­raj de­mon­stre­a­ză ris­cu­ri­le ine­ren­te încer­că­rii de a gă­si re­sur­se de ga­ze în lar­gul Mă­rii Ne­gre, un­de șan­sa de suc­ces nu es­te mai ma­re de 25%. Da­că ace­as­tă cam­pa­nie de fo­raj ar fi fost încu­nu­na­tă de suc­ces, ea nu nu­mai că ar fi fur­ni­zat Ro­mâni­ei re­sur­se su­pli­men­ta­re de ga­ze na­tu­ra­le, spo­rind ast­fel si­gu­ra­nța apro­vi­zi­o­nă­rii, dar ar fi pu­tut uti­li­za in­fras­truc­tu­ra pro­pu­să a fi con­stru­i­tă pen­tru Proi­ec­tul de Dez­vol­ta­re Ga­ze Na­tu­ra­le Mi­dia („Proi­ec­tul MGD”). Deși cam­pa­nia nu a adus des­co­pe­ri­ri­le de ga­ze aștep­ta­te, din punct de ve­de­re ope­rați­o­nal și al să­nă­tății și se­cu­ri­tății în mun­că, son­de­le au fost fi­na­li­za­te cu suc­ces”, a de­cla­rat Mark Be­a­com, CEO BSOG.

Con­form BSOG, Ro­mânia are ne­voie ca des­co­pe­ri­ri­le de hi­dro­car­buri fă­cu­te în Ma­rea Ne­a­gră să fie pu­se în pro­du­cție pen­tru ca ța­ra să poa­tă be­ne­fi­cia de avan­ta­je sem­ni­fi­ca­ti­ve, cum ar fi ocu­pa­rea fo­rței de mun­că pe ter­men lung, ta­xe și re­de­vențe plă­ti­te sta­tu­lui și asi­gu­ra­rea se­cu­ri­tății ener­ge­ti­ce a ță­rii. Aces­tea vor con­tri­bui, de ase­me­nea, la atra­ge­rea altor in­ves­tiții co­ne­xe in­dus­tri­ei de pe­trol și ga­ze, in­clu­siv pro­du­cția de ener­gie elec­tri­că pe ba­ză de ga­ze na­tu­ra­le și in­dus­tria pe­tro­chi­mi­că. Le­gea Offsho­re ca­re a fost tri­mi­să în Par­la­ment pen­tru re­e­xa­mi­na­re în da­ta de 2 au­gust 2018, tre­bu­ie să re­zol­ve în timp util re­gle­men­ta­rea co­res­pun­ză­toa­re a pro­ce­du­ri­lor de au­to­ri­za­re a proi­ec­te­lor, a struc­tu­ră­rii și fun­cți­o­na­rii pi­eței ga­ze­lor na­tu­ra­le și a re­gi­mu­lui fis­cal sta­bil apli­ca­bil, pen­tru ca res­pec­ti­ve­le proi­ec­te să se ma­te­ria­li­ze­ze. Pre­su­pu­nând că toa­te aces­te pro­ble­me vor fi so­luți­o­na­te în timp util, BSOG in­te­nți­o­nea­ză să ia de­ci­zia fi­na­lă de in­ves­tiție în tri­mes­trul IV 2018.

Tot spre fi­ne­le anu­lui, și OMV Pe­trom și par­te­ne­rii ame­ri­ca­nin de la Exxon­mo­bil vor anu­nța da­că vor con­ti­nua să in­ves­te­as­că în Ma­rea Ne­a­gră.

Fon­dul de in­ves­tiții The Car­ly­le a pre­luat ope­ra­ţi­u­ni­le din Ro­mânia ale com­pa­ni­ei pe­tro­li­e­re ca­na­di­e­ne Ster­ling Re­so­ur­ces prin in­ter­me­di­ul so­ci­e­tă­ţii Black Sea Oil & Gas. The Car­ly­le Gro­up es­te o fir­mă ca­re ad­mi­nis­tre­a­ză ac­ti­ve în lu­me de aproa­pe 36 mi­liar­de de do­lari. Com­pa­nia a fost înfi­in­ţa­tă în 1987 de trei ju­riști din Was­hin­gton, Da­vid Mark Ru­bin­stein, Wil­liam E. Con­way, Jr. și Da­ni­el A. D’ani­el­lo. De atunci și până azi, Car­ly­le a de­venit una din com­pa­ni­i­le ca­re au im­pus un mo­del de ca­pi­ta­lism ba­zat pe va­lo­ri­fi­ca­rea in­for­ma­ţi­i­lor veni­te de la per­so­na­li­tă­ţi­le lu­mii și chiar de la ser­vi­ci­i­le se­cre­te, pre­cum CIA. De-a lun­gul tim­pu­lui, în echi­pa com­pa­ni­ei au fă­cut par­te fos­tul preșe­din­te al SUA Ge­or­ge Bush Sr., fos­tul se­cre­tar de stat al Apă­ră­rii sub man­da­tul lui Ro­nald Re­a­gan și di­rec­tor ad­junct al CIA, Fran­ck Car­lucci. Fos­tul pre­mi­er bri­ta­nic John Ma­jor a con­dus afa­ce­ri­le din Eu­ro­pa ale Car­ly­le în 2007, an în ca­re s-a con­sem­nat vânza­rea Rom­pe­trol că­tre Kaz­mu­nay­gaz. Ge­or­ghe W. Bush a fă­cut par­te în anii ’90 din con­si­li­ul de ad­mi­nis­traíe al Ca­te­air, com­pa­nie afla­tă în sfe­ra de in­fluen­ţă a Car­ly­le. În 1994, el a pă­ră­sit so­ci­e­ta­tea, pen­tru a de­venit gu­ver­na­tor al Te­xa­su­lui și ime­diat du­pă ace­ea, cul­mea, Ca­te­air a dat fa­li­ment!

Sis­te­mul stra­te­gic al Car­ly­le a fost im­pe­men­tat de Car­lucci, în 1989, când a de­venit șef pes­te com­pa­nie. Un an du­pă ace­ea, Car­ly­le cum­pă­ră pro­du­că­to­rul de blin­da­te ame­ri­can Har­sco, achi­zi­ţie ur­ma­tă de cum­pă­ra­rea BDM Inter­na­ti­o­nal, so­ci­e­ta­tea ca­re a fa­bri­cat com­po­nen­te din sis­te­mul nu­mit Răz­bo­u­il Ste­le­lor, ca­re asi­gu­ra apro­vi­zi­o­na­rea cu ar­ma­ment a ar­ma­tei Ara­bi­ei Sau­di­te și a găr­zii Ca­sei Re­ga­le sau­di­te, în tim­pul pri­mu­lui răz­boi din Golf. Cel mai fai­mos nu­me achi­zi­ţi­o­nat de Car­ly­le es­te Uni­ted De­fen­se Indus­tri­es, pro­du­că­tor de tan­curi, ve­hi­cu­le blin­da­te, ra­che­te și ve­hi­cu­le spa­tia­le. S-a tot spus că Car­ly­le es­te con­tro­la­tă din um­bră de ser­vi­ci­i­le se­cre­te ame­ri­ca­ne pen­tru că aces­tea sunt in­te­re­sa­te să pu­nă pre­si­u­ne pe di­ver­se­le gu­ver­ne ale lu­mii prin in­ter­me­di­ul mul­ti­na­ţi­o­na­le­lor și pen­tru a fi­nan­ţa ope­ra­ţi­uni mi­li­ta­re se­cre­te. Re­ţe­ta e sim­plă. Com­pa­nia fa­ce in­ves­ti­ţii într-o ţa­ră, cre­a­ză lo­curi de mun­că, aju­tă la crește­rea Pib-ului, iar agen­ţii im­plan­ta­ţi la con­du­ce­rea lor își con­stru­i­esc re­la­ţii și re­ţe­le in­for­ma­ti­ve ca­re ajung că dic­te­ze po­li­ti­ca unui stat.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.