Noi patru și o biserică săsească
Alina Pătru are 36 de ani și este expert în comunicare și relații publice. Radu Bârlă are 31 de ani și este istoric. S-au cunoscut acum zece ani, la Muzeul Național de Artă al României, unde lucrau amândoi. Azi au împreună doi copii, mai multe pisici, o colecție impresionantă de cărți, manuscrise și obiecte de artă și o misiune ambițioasă – protejarea și restaurarea unei biserici săsești din Țara Făgărașului. În februarie 2015, înainte de nașterea primului lor băiat, au decis să se mute din București în Felmer, un sat la
80 de kilometri de Brașov, pentru a fi mai aproape de biserica evanghelică pe care se luptau s-o salveze de la ruină. S-au mutat în casa parohială, care funcționează ca sediu al asociației înființate pentru a susține demersurile de salvare a clădirii de patrimoniu, și au început un proiect ce necesită timp, răbdare și muncă.
Viața la țară
Amândoi povestesc cu o sinceritate dezarmantă despre primele săptămâni petrecute fără apă curentă și canalizare, când aveau doar o cameră amenajată, o antenă TV prinsă de un burlan și un fir de telefon tras de la vecini. Niciunul din ei nu regretă alegerea făcută, deși trec și prin momente dificile, mai ales când oamenii din jur nu vor să se implice în eforturile de salvare a bisericii săsești ce ar putea deveni o adevărată resursă pentru comunitatea din Felmer. „Când am decis să ne mutăm aici, proiectul era început de ceva vreme, din 2013, când luasem în comodat biserica evanghelică și casa parohială. Am făcut câteva proiecte în București, o expoziție la Muzeul Țăranului Român și am trimis multe comunicate de presă, dar ne-am dat seama că lucrurile nu se vor mișca dacă nu ne mișcăm noi din București. Dacă nu am fi venit, probabil nimeni nu ar mai fi încercat să facă ceva pentru biserica de aici.“
Când îi întrebi ce îi motivează să rămână în Felmer și să persevereze cu proiectul de salvare a bisericii, Radu nu ezită: „Sunt și părți bune, dar sunt și unele mai dificile. Adevărul este undeva la mijloc. Nici să idealizăm cât de frumoasă este viața la țară; una este să vii în vacanță aici și alta este să încerci să schimbi ceva. Lucrurile acestea cer timp, trebuie luate de la zero și făcute bine. Dacă vrei să vezi o schimbare în comunitate, nu se întâmplă într-un an, doi. Ne țin aici micile satisfacții, proiectele terminate cu succes. Dar, înainte de toate, este o chestiune de convingere. De altfel, acesta a fost motivul principal al proiectului, cineva trebuia să facă acest lucru și, dacă tot eram de meserie, am zis hai s-o facem noi. După ce ai investit deja doi ani într-un proiect, nu vrei să dai bir cu fugiții. Și este pasiune pentru ceea ce facem, pentru obiectul muncii, pentru lucrurile în care credem“.
Pentru Alina, care ajungea pentru a doua oară în viața ei în Felmer în ziua în care s-a mutat în sat, acest loc este asociat cu unul