Pozitivism? Până unde?
Să vezi partea plină a paharului nu-i rău. Asta înseamnă că ești o persoană pozitivă, optimistă, că ai un psihic puternic și treci (mai) ușor peste greutățile vieții. Dar nimic dus la extrem nu-i bun, nici măcar pozitivismul.
Psihologia pozitivă îi face pe oameni mai fericiți, așa arată numeroase studii. Să gândești pozitiv te ajută să gestionezi stresul, să fii mai împăcat, să te simți bine și, în final, să fii mai sănătos. Însă asta nu înseamnă să-ți pui niște ochelari cu lentile roz, ignorând aspectele negative ale vieții. Oricine trece și prin momente difici- le sau evenimente nefericite, inclusiv optimiștii! Psihologia pozitivă ne învață să abordăm provocările vieții dintr-o perspectivă cu sens. Un lucru nu este bun sau rău, este ca în filosofia ying-yang, unde partea albă are un strop de negru și o picătură de alb e într-o mare de negru. Prin urmare, în orice rău e și ceva bun, iar reciproca e valabilă.
Optimist/pesimist
Tot cercetările au arătat că persoanele optimiste (cele care au mai multe gânduri pozitive) tind să-și explice lucrurile rele care s-au întâmplat și să găsească ceva bun în toată situația pe care, de altfel, o privesc ca temporară, atipică sau cu un scop. Suferă o perioadă, apoi încearcă să înțeleagă lecția și merg mai departe cu noi forțe. Pe
când pesimiștii (au multe gânduri negative) tind să se învinovățească când se întâmplă lucruri rele și cad ușor în depresie.
Gândirea pozitivă sau psihologia pozitivă
Termenii par sinonimi, dar nu sunt. Gândirea pozitivă reprezintă modul de a privi lucrurile optimist, pe când psihologia pozitivă se concentrează asupra optimismului, dar susține că în anumite momente gândirea realistă este mai avantajoasă.
Beneficii pentru sănătate
Puterea gândirii pozitive a făcut furori în ultimii ani și foarte multe cărți și psihologi ne îndemnă să facem asta, devenind un panaceu psihologic. Teoria este validată de studii și știință. Atunci când gândim pozitiv, în organism se secretă hormonii fericirii, care contribuie la starea de bine și la sănătatea întregului organism. Iată ce se întâmplă dacă gândești pozitiv: Ai parte de mai puțin stres. Ai un risc scăzut să faci depresie. Te vindeci mai repede.
Ești mai rezistent la frig.
Ai un risc mai mic de boli cardiovasculare.
Fragilitatea specifică vârstelor înaintate este mult diminuată. Îți crește imunitatea.
Trăiești mai mult.
Legea atracției
O altă teorie la modă este cea a atracției. O vorbă din bătrâni spune că, atunci când semeni vânt, culegi furtună. Ceea ce lansezi în Univers se întoarce la tine înzecit, bun sau rău. Cu gânduri bune putem atrage binele, iar cu cele negative – doar necazuri. Spre exemplu, dacă pleci cu mașina și tot drumul te gândești că nu vei găsi loc de parcare, nici nu vei găsi ori vei găsi foarte greu. Dar, dacă pleci convins că vei găsi, chiar așa va fi.
Capcanele pozitivismului
Uneori pozitivismul duce la subestimarea riscurilor și te împiedică să iei decizia corectă.
Dacă ești convins că totul va fi bine, dar nu faci nici cel mai mic efort pentru împlinirea visurilor, nimic nu se va întâmpla de la sine. O altă capcană este să crezi că ție nu ți se poate întâmpla ceva rău. Boala nu alege între optimiști și pesimiști și întotdeauna paza bună trece primejdia rea. Fă-ți controale medicale regulate și evaluează optim riscurile unei noi situații pentru a nu te pune în pericol.
Eșecul este cel mai bun profesor. Dintr-un eșec poți învăța o grămadă de lucruri, pe când din succes doar unul!