Ju­că­rii se­xua­le, is­to­rie și adre­na­li­nă

Hai să nu spu­nem că ru­ti­na poa­te in­flue­nța ne­ga­tiv viața se­xua­lă a unui cu­plu. Dar pu­tem spu­ne că un pic de sa­re și pi­per adău­gat se­xu­lui n-are ce stri­ca.

Femeia - - SUMAR -

Și ce-ar pu­tea să­ra/pi­pe­ra mai bine de­cât bă­trâne­le ju­că­rii se­xua­le. Da, da, ju­că­ri­i­le se­xua­le au tra­diție, nu glu­mă. Să luăm de pil­dă vi­bra­to­rul. Inven­tat inițial pen­tru ame­li­o­ra­rea du­re­ri­lor mus­cu­la­re ale băr­bați­lor, s-a do­ve­dit mult mai fo­lo­si­tor fe­mei­lor, încă de acum aproa­pe 200 de ani. Că­tușe­le de mă­ta­se, și ele foar­te in­te­re­san­te pen­tru par­ti­de­le de sex mai pi­can­te, sunt fo­lo­si­te încă din Anti­chi­ta­te. Ju­că­ri­i­le se­xua­le în ge­ne­ral sunt fo­lo­si­te, am pu­tea spu­ne fă­ră să greșim prea mult, de când lu­mea.

Tra­ta­ment împo­tri­va is­te­ri­ei

Nu­me­le aces­tei bo­li psi­hi­ce a fost dat de Hi­po­cra­te, ta­tăl me­di­ci­nii. Și vi­ne de la uter. Spu­nea Hi­po­cra­te că anu­mi­te ma­ni­fes­tări – ți­pe­te, re­a­cții ner­voa­se in­con­tro­la­bi­le – ale fe­mei­lor sunt pro­vo­ca­te de du­reri, de­pla­sări ale ute­ru­lui. În fi­ne, pe la sfârși­tul se­co­lu­lui al XIX-lea, is­te­ria a ajuns să fie pri­vi­tă ca o tul­bu­ra­re psi­ho­lo­gi­că. Dar nu des­pre boa­lă vor­bim aici, ci des­pre tra­ta­men­te­le ei. În Evul Me­diu, con­si­de­ra­tă fi­ind ca o boa­lă pro­vo­ca­tă de lip­sa re­lați­i­lor se­cu­la­re, is­te­ria era tra­ta­tă prin ma­sa­jul vul­vei și a zo­nei din ju­rul cli­to­ri­su­lui. Erau me­dici, băr­bați, spe­cia­li­zați în acest ma­saj.

Un vi­bra­tor cât un dor­mi­tor

Mor­ti­mer Gran­vil­le, me­dic, a fost pi­o­ni­e­rul vi­bra­to­ru­lui. În fapt, el a inven­tat o apa­ra­tu­ră elec­tro­me­ca­ni­că, ce ocu­pa o ca­me­ră mă­ri­ci­că, me­ni­tă să-i scu­te­as­că pe me­dici să mai fa­că ma­sa­jul ace­la an­tian­xi­os. Și ca­re fo­lo­sea pen­tru ame­li­o­ra­rea du­reri-

Încă din se­co­lul al XVI-lea, fe­mei­le ne­mă­ri­ta­te și an­xi­oa­se erau sfă­tu­i­te să joa­ce în șaua ca­lu­lui cât mai des sau să se dea în ba­lan­soar.

lor în pi­ept, pro­ble­me­lor de sto­mac, ale plă­mâni­lor, ba chiar și împo­tri­va fla­tu­le­nței. Cu vre­mea, apa­ra­tu­ra a fost îmbu­nă­tăți­tă și vi­zi­bil mi­cșo­ra­tă, ajun­gând, la înce­pu­tul se­co­lu­lui XX, la di­men­si­u­ni­le unei… bor­mașini. De­ja fe­mei­le înce­pu­se­ră să prin­dă gust și ca­re mai de ca­re se de­cla­rau is­te­ri­ce. Vi­bra­to­rul și-a cam ui­tat me­ni­rea me­di­ca­lă și s-a îmbu­nă­tățit doar pen­tru a stârni plă­ce­re. Da­că mai pu­nem la so­co­te­a­lă și fap­tul că a fost al pa­tru­lea „elec­tro­cas­nic“elec­tri­fi­cat, du­pă mași­na de cu­sut, ven­ti­la­to­rul și pră­ji­to­rul de pâi­ne, de­ja am spus to­tul des­pre po­pu­la­ri­ta­tea vi­bra­to­ru­lui.

Că­tușe de mă­ta­se

Nu sunt chiar de mă­ta­se, dar le-am zis așa, ca să nu-ți ima­gi­ne­zi ci­ne știe ce tor­turi. De fapt, sunt si­gu­ră că ai înțe­les be­ne­fi­ci­i­le din ce­le­brul „50 Sha­des of Gray“. De fapt, es­te vor­ba des­pre încre­de­re to­ta­lă în par­te­ner și des­pre adre­na­li­na pro­du­să de sen­zația pe ca­re o ai când nu te poți mișca, dar și când deții întreg con­tro­lul. Pen­tru asta înse­am­nă se­xul, să-i spu­nem așa, încă­tușat. Unul din­tre par­te­neri es­te imo­bi­li­zat, nu poa­te fa­ce ni­mic, iar ce­lă­lalt poa­te fa­ce ori­ce. Plă­ce­re es­te de am­be­le pă­rți. Cel încă­tușat nu se con­cen­tre­a­ză de­cât pe ce sim­te, fă­ră să fie ne­voit să răs­pun­dă. Ce­lă­lalt, dă­ru­i­ește și se bu­cu­ră de re­zul­tat. Ide­ea es­te, încă o da­tă, ca am­bii par­te­neri să ai­bă de­pli­nă încre­de­re unul în ce­lă­lalt, alt­fel nici vor­bă de vreo plă­ce­re. Ba dim­po­tri­vă!

Anti­ce și să­nă­toa­se

Ju­că­ri­i­le se­xua­le sunt fo­lo­si­te din ce­le mai ve­chi tim­puri. Dil­do

(un fa­lus din lemn), de pil­dă, era fo­lo­sit cu ma­re suc­ces în Gre­cia an­ti­că. Iar ro­ma­nii se pot lău­da cu pri­me­le sex-sho­puri. Ei fi­ind des­chi­ză­tori de dru­muri în fa­bri­ca­rea și co­mer­cia­li­za­rea în ma­să a di­ver­se­lor ju­că­rii pen­tru sex in­te­re­sant. Aces­tea erau fă­cu­te din bronz sau lemn și înve­li­te în pi­e­le. Ave­au for­mă de fa­lus în ge­ne­ral, dar erau și sfe­ri­ce, ba chiar și tri­un­ghi­u­la­re. Ju­că­ri­i­le se­xua­le erau și au ră­mas in­stru­men­te ale plă­ce­rii, dar și un su­port al să­nă­tății: în pri­mul rând, pen­tru că or­gas­mul es­te asi­gu­rat, ini­ma fun­cți­o­nea­ză mai bine, cir­cu­lația san­gu­i­nă e de in­vi­diat, iar de­pre­sia sau… an­xi­e­ta­tea de­vin noți­uni ab­strac­te.

Imo­bi­li­za­rea în tim­pul ac­tu­lui se­xual pre­su­pu­ne încre­de­re to­ta­lă în par­te­ner

Mul­te cu­pluri aleg să-și con­di­men­te­ze viața se­xua­lă cu ju­că­rii de­di­ca­te

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.