Ia es­te par­te din fa­mi­lie, nu trend

Femeia - - DIN PASIUNE - Inter­vi­ul in­te­gral și mai mul­te fo­to­gra­fii pe www.fe­meia.ro

LMe­liau­ra Ni­co­lau es­te PR & Mar­ke­ting Ma­na­ger Me­lo - Pa­ris, lu­cre­a­ză în lu­mea bi­ju­te­ri­i­lor și ac­ce­so­ri­i­lor. O fa­ce cu pa­si­u­ne și dă frâu li­ber cre­a­ti­vi­tății cu fi­e­ca­re co­le­cție. Însă ini­ma îi ba­te la fel de pu­ter­nic pen­tru ii și pen­tru tra­diții. A cres­cut în Poia­na Câmpi­na, un loc un­de meșteșu­gul ii­lor încă es­te viu. Pen­tru ea, ia es­te pa­si­u­ne, e po­ves­tea din spa­te­le acu­lui, o bu­cu­rie pe pânză, o moște­ni­re va­lo­roa­să pe ca­re o du­ce mai de­par­te și o tran­sfor­mă din port po­pu­lar într-un ac­ce­so­riu mo­dern. Iar prin LINia13 (Lau­ra Ioa­na Ni­co­lau, cu ia în su­flet, năs­cu­tă într-o zi de 13), ea ne adu­ce ia de Bre­a­za, cu­su­tă ma­nual, la ța­ră, du­pă mo­de­le din bă­trâni.

Ai cres­cut în lo­cul în ca­re se mește­su­ge­au ii­le. Cum s-a vă­zut acest meșteșug prin ochii unui co­pil?

În co­pi­lă­rie am asis­tat mult mai puțin la acest meșteșug de­cât o fac acum. Dar de atunci mi s-a pă­rut foar­te mi­gă­los și îmi amin­tesc că eram fas­ci­na­tă și aten­tă la cum se pe­tre­cea tot acel spec­ta­col. Era săr­bă­toa­re atunci când stă­te­am lângă bu­ni­ca și îi ur­mă­re­am fas­ci­na­tă mișcă­ri­le acu­lui.

Cum era pri­ma ta ie?

Pri­ma ie a fost una a ma­mei me­le. Încă o păs­trez cu gri­jă și es­te ve­de­ta lo­cu­lui în ca­re țin ii­le fru­mos ali­nia­te. Am pur­tat-o la pri­ma ser­ba­re de la gră­di­niță, așa cum fă­cu­se și ma­ma. E o ie cu­su­tă de bu­ni­ca acum mai bi­ne de 50 de ani, cu fir au­riu și roșu, cu un mo­tiv foar­te ve­chi, spe­ci­fic zo­nei noas­tre, Bre­a­za, Pra­ho­va, res­pec­tiv „coar­ne­le ber­be­cu­lui”. O păs­trez ală­turi de fo­tă, ca atunci când am ur­cat pe sce­nă, foar­te mândră de cos­tu­mația mea cu po­ves­te. Pen­tru mi­ne, ia es­te par­te din fa­mi­lie, es­te tra­diție, nu trend. Cres­când încon­ju­ra­tă de pânze, pe ca­re se bro­da me­reu câte ce­va, și de fi­re de mă­ta­se, nu pot de­cât să îmi do­resc să țin vie ace­as­tă înde­let­ni­ci­re, să duc po­ves­tea mai de­par­te. Pen­tru cei ca­re fac par­te din po­ves­te, pen­tru cei ca­re iu­besc tra­diția și lu­cru­ri­le re­a­li­za­te cu pa­si­u­ne și su­flet, îmi do­resc să re­pre­zin­te acea co­moa­ră pe ca­re nu do­rești să o ve­zi vre­o­da­tă îngro­pa­tă.

Știu că ai foar­te mul­te ii, ca­re es­te pre­fe­ra­ta ta?

Am câte­va ii ve­chi ca­re, in­con­tes­ta­bil, sunt ne­prețu­i­te. Ce­le ca­re-mi sunt cel mai aproa­pe de su­flet sunt ce­le pe ca­re ma­ma le coa­se spe­cial pen­tru mi­ne, păs­trând mo­ti­ve­le cu po­ves­te, moște­ni­te pe o pânză îngăl­be­ni­tă și rein­ter­pre­ta­te. Fi­e­ca­re spu­ne ce­va des­pre mi­ne.

Ce ne poți spu­ne des­pre me­sa­je­le înci­fra­te pe ii?

Ia de Bre­a­za, cea pe ca­re o re­a­li­zăm la LINia13, are bro­de­ri­i­le spe­ci­fi­ce zo­nei Mun­te­nia, încreți­tul din ju­rul gâtu­lui re­a­li­zat foar­te mi­nuți­os, iar prin­tre ce­le mai re­pre­zen­ta­ti­ve mo­ti­ve es­te „cre­as­ta co­coșu­lui”. Bro­de­ri­i­le au fost in­spi­ra­te chiar din cu­rți­le fe­mei­lor ca­re le re­a­li­zau odi­ni­oa­ră. De la cre­as­ta co­coșu­lui până la sca­ra pe ca­re se ur­cau în po­dul ca­sei și ste­le­le de pe cer, toa­te aces­tea al­că­tu­i­esc acum po­vești pe pânză.

Ia es­te o pi­e­să pe cât de com­ple­xă și de­li­ca­tă, pe atât de ver­sa­ti­lă.

Cum in­te­gre­zi ia în ți­nu­te­le de se­a­ră?

Ia es­te o pi­e­să pe cât de com­ple­xă și de­li­ca­tă, pe atât de ver­sa­ti­lă. Așa­dar, blu­za noas­tră ro­mâneas­că poa­te fi pur­ta­tă așa cum îți pla­ce, in­te­gra­tă în mul­ti­ple ți­nu­te. Fie adap­ta­tă unui dress-co­de pre­te­nți­os, poa­te cu­su­tă cu fir au­riu, stră­lu­ci­tor sau all-black, ori, dim­po­tri­vă, ca­sual, re­la­xat.

Ești o pro­mo­toa­re a cul­tu­rii ro­mânești. Bă­nu­i­esc că re­a­cți­i­le ce­lor din jur sunt di­ver­se. Ca­re au fost ce­le ca­re te-au mo­ti­vat să faci asta în con­ti­nua­re?

Într-o lu­me a con­su­me­ris­mu­lui și a mo­dei pe re­pe­de înain­te, când ten­di­nțe­le sunt înlo­cu­i­te ra­pid, de la o lu­nă la alta, întoar­ce­rea la tra­diție, la viața la ța­ră, la au­ten­ti­ci­ta­te poa­te fi abor­da­tă la un mo­ment dat exact ca un nou trend. Cu ani în ur­mă, ia era pur­ta­tă doar de că­tre cei de la sat, cu oca­zia săr­bă­to­ri­lor im­por­tan­te de pes­te an, sau du­mi­ni­ca, la bi­se­ri­că. Apoi, ea a re­pre­zen­tat in­spi­rație pen­tru mari de­sig­neri și a apă­rut, rein­ter­pre­ta­tă, pe ma­ri­le po­di­u­muri de mo­dă. Cei ca­re au vrut doar să bi­fe­ze un alt trend, un must-ha­ve tre­că­tor și să se ali­ni­e­ze unei ten­di­nțe au de­pășit de­ja pe­ri­oa­da, așa cum se poa­te ob­ser­va într-o anu­mi­tă mă­su­ră.

Ce­ea ce mă mo­ti­ve­a­ză în con­ti­nua­re sunt fe­ed­bac­ku­ri­le per­soa­ne­lor ca­re mi-au fost ală­turi cu încu­ra­jări încă de la pri­me­le me­le de­mer­suri stânga­ce. Și, nu în ce­le din ur­mă, li­niștea și echi­li­brul pe ca­re mi le con­fe­ră oa­za pe ca­re am con­stru­it-o și în ca­re mă re­fu­gi­ez ori de câte ori vre­au să îmi iau do­za de ener­gie la fi­na­lul unei zi­le cu mul­te pro­vo­cări.

Da­că ai avea mai mult timp, ți-ar plă­cea să coși ii?

Voi scrie și voi vor­bi des­pre ii­le LINia13, le voi pur­ta și voi du­ce tra­diția de fa­mi­lie și po­ves­tea cât mai de­par­te, însă lu­crul mi­nuți­os îl las ce­lor ta­len­tați, ca­re știu să fa­că asta foar­te bi­ne.

Cum vei pe­tre­ce Cră­ci­u­nul?

Cră­ci­u­nul, ca de fi­e­ca­re da­tă, ne adu­ce în ju­rul bra­du­lui din fața ca­sei, pe ca­re ta­ta l-a plan­tat nu doar în acest scop, însă ne bu­cu­răm să îl ve­dem cum crește și cum în fi­e­ca­re an avem ne­voie de și mai mul­te de­co­rați­uni pen­tru a-i cu­prin­de toa­te ra­mu­ri­le ar­gin­tii. Vom prin­de în brad glo­bu­ri­le pic­ta­te ma­nual cu me­sa­je pen­tru între­a­ga fa­mi­lie și vom des­fa­ce ca­do­u­ri­le tot aco­lo, în gră­di­nă, în se­a­ra de Ajun. Li­niște, gânduri bu­ne și ÎMPREU­NĂ!

Bro­de­ri­i­le re­pre­zin­tă in­spi­rația cu­le­a­să chiar din cu­rți­le fe­mei­lor ca­re le re­a­li­zau odi­ni­oa­ră.

Lau­ra poar­tă o ie ve­che, ca­re are câte­va zeci de ani. A gă­sit-o în sat, într-un cu­făr ve­chi, iar ma­ma ei a re­con­diți­o­nat-o.

Într-o es­ca­pa­dă de sfârșit de săp­tă­mână, la Fun­da­ta, Lau­ra a pur­tat ia cu­su­tă de ma­ma sa pen­tru că­lă­to­ria din Asia, de anul tre­cut.

Toa­te ii­le de la LINia13 sunt cu­su­te pe pânză de bum­bac, pe pânză to­pi­tă su­bți­re sau cu den­si­ta­te mai ma­re, na­tur, ivo­rie sau al­bă, cu fi­re de bum­bac sau mă­ta­se, toa­te fa­bri­ca­te în Ro­mânia

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.