Fa­ta cu ie

Femeia - - DIN PASIUNE - Inter­vi­ul in­te­gral și mai mul­te fo­to­gra­fii pe www.fe­meia.ro

Chris­ti­ne Ci­o­boa­tă, iu­bi­toa­re a tra­diți­i­lor ro­mânești, ser­be­a­ză Cen­te­na­rul într-un mod cu to­tul apar­te: a pur­tat ie în fi­e­ca­re zi, pe tot par­cur­sul anu­lui 2018. Chiar da­că anul se apro­pie de fi­nal, iar ea se pre­gă­tește să mar­che­ze 1 De­cem­brie într-un mod de­o­se­bit: nu va re­nu­nța la că­măși­le tra­diți­o­na­le nici du­pă ace­ea. Co­le­cți­o­nea­ză și re­con­diți­o­nea­ză ii de mul­tă vre­me și a ajuns astăzi la un du­lap cu 150 de pi­e­se!

Cum s-a aprins pa­si­u­nea ta pen­tru por­tul po­pu­lar?

Cred că a înce­put acum mul­tă vre­me, cu plă­ce­rea pen­tru veșmin­te­le ve­chi, cu­su­te de mână, cu dra­gos­tea pen­tru ar­tă, po­vești – in­clu­zând și li­te­ra­tu­ra – și se­mi­o­ti­că. Ine­vi­ta­bil, dru­mul spre por­tul po­pu­lar s-a ma­te­ria­li­zat fi­resc. Cos­tu­me­le po­pu­la­re sunt o ma­ni­fes­ta­re a ar­tei îmbi­na­te cu ma­nu­fac­tu­ra de ma­re ca­li­ta­te. Dru­mul câne­pii sau al inu­lui din spa­te­le cu­rții până la pânza țe­su­tă, croi­tă și cu­su­tă ne vor­bește des­pre oa­meni și uma­ni­ta­te. Că­măși­le au în ele po­vești, sim­bo­luri și îmbi­nări de for­mă și cu­loa­re. Pre­cum cu­lo­ri­le și for­me­le ca­re se îmbi­nă într-un ca­lei­dos­cop, pa­si­u­ni­le me­le se con­stru­i­esc una pe alta și dez­vă­lu­ie fru­mu­sețea și înțe­lep­ci­u­nea lu­mii.

Po­ves­tește-ne des­pre pri­ma ta ie.

Pri­ma ie ca­re s-a aflat în du­la­pul meu es­te o că­mașă ve­che de câne­pă pe ca­re am pri­mit-o în Bu­co­vi­na, pe vre­mea când eram în li­ceu, de la o doam­nă ca­re co­sea. Ce­le ce au ur­mat au venit fi­resc.

Știm că le și re­con­diți­o­ne­zi. Ne poți po­ves­ti?

Am în co­le­cție în jur de 150 de că­măși mai noi sau mai ve­chi, pen­tru fe­mei și pen­tru băr­bați, pur­ta­bi­le sau în di­ver­se sta­dii de de­gra­da­re. Unul din­tre lu­cru­ri­le ca­re mă bu­cu­ră cel mai ta­re es­te să re­a­duc la viață că­măși­le cu­su­te, să împle­tesc po­ves­tea lor cu po­ves­tea mea. E ca și cum ai scoa­te o car­te ve­che din­tr-un beci întu­ne­cos, o car­te pe ca­re n-a mai ci­tit-o ni­meni ni­ci­o­da­tă. Îmi pla­ce să re­par și să port ii­le obișnu­i­te pe ca­re le poți ală­tu­ra unei ți­nu­te co­mo­de, într-o zi în ca­re, da­că ai pu­tea să ale­gi, ai ră­mâne în pi­ja­ma în pat. Sunt că­măși­le fă­ră pre­te­nții ca­re te înțe­leg și te însoțesc și în ca­re ești în ace­lași timp li­ber, unic și spe­cial.

Îmi pla­ce să port ii­le obișnu­i­te pe ca­re le poți ală­tu­ra unei ți­nu­te co­mo­de.

Cos nu doar aca­să. Nu atât de mult cât mi-aș dori însă. Obișnu­i­esc să cos în mași­nă în tim­pul „ex­cur­si­i­lor“noas­tre zil­ni­ce că­tre și de la ser­vi­ciu. Atunci când dăm o fu­gă până aca­să (se coa­se per­fect pe po­rți­u­ni­le de au­tos­tra­dă) sau pe ve­ran­dă, cu mo­ta­nul to­lă­nit pe pi­ci­oa­re­le me­le.

Ai o ie pre­fe­ra­tă? Ca­re din ele are po­ves­tea cea mai in­te­re­san­tă?

Mai cu­rând am o po­ves­te pre­fe­ra­tă din­tre po­vești­le ii­lor me­le. Aș vrea să vă po­ves­tesc des­pre ii­le me­le „su­rori“de Ma­teiaș (n.r. jud. Argeș). Pen­tru mi­ne, ii­le su­rori sunt că­măși­le pe ca­re, atunci când le așe­zi una lângă alta și le pri­vești, par iden­ti­ce. Apoi, cu puți­nă ate­nție, înce­pi să des­co­peri o mul­ti­tu­di­ne de di­fe­re­nțe. Ele au venit cu o po­ves­te și cu o le­cție mi­nu­na­tă de viață. Îmi do­re­am o ie din zo­nă și nu reușe­am să gă­sesc una pe mă­su­ra mea. Într-o zi, am pri­mit un me­saj de la o doam­nă pe ca­re nu o cu­noște­am și ca­re nu mă vă­zu­se în viața ei. Mi-a spus că are do­uă că­măși și mi-a ce­rut adre­sa poșta­lă pen­tru a-mi tri­mi­te co­le­tul. Fă­ră po­ze, fă­ră ga­ra­nții nici de-o par­te, nici de ce­a­lal­tă. Mi-a spus că, da­că îmi vin, să păs­trez ce îmi do­resc. Am pri­mit pa­che­tul, am pro­bat că­măși­le bu­cu­rându-mă ca un co­pil. A venit ur­mă­toa­rea sur­pri­ză, în mo­men­tul în ca­re i-am co­mu­ni­cat doam­nei că aș dori să păs­trez că­măși­le: mi-a spus că se bu­cu­ră și că pot să le plă­tesc atunci când voi avea bani. Po­ves­tea lor îmi adu­ce amin­te de do­uă lu­cruri foar­te im­por­tan­te în viața mea: încre­de­rea în oa­meni și că, atunci când îți do­rești ce­va, acel ce­va vi­ne spre ti­ne.

Cum s-a năs­cut proi­ec­tul „Fa­ta cu Ie“?

„Fa­ta cu Ie“e mai mult o că­lă­to­rie, un drum spre mi­ne, spre ră­dă­ci­ni­le me­le, spre stră­bu­nii mei, spre înțe­lep­ci­u­nea și da­ru­ri­le tre­cu­tu­lui, spre moște­ni­rea cul­tu­ra­lă lă­sa­tă de înain­tașii noștri. Proi­ec­tul a por­nit din­tr-o joa­că. Co­le­cți­o­nez de câți­va ani că­măși ve­chi și obișnu­iam să le port des­tul de des. La un mo­ment dat, pe la înce­pu­tul anu­lui tre­cut, soțul meu m-a între­bat când o să con­si­der că am su­fi­ci­en­te ii/că­măși. Răs­pun­sul meu spon­tan a fost… atunci când ajung la 365, câte una pen­tru fi­e­ca­re zi a anu­lui! Ple­când de la glu­ma co­pi­lă­re­as­că, s-a năs­cut ide­ea proi­ec­tu­lui. Mi s-a pă­rut cea mai po­tri­vi­tă ma­ni­e­ră de a-mi ară­ta re­cu­noști­nța față de ese­nța po­po­ru­lui ro­mân, de oa­me­nii ca­re au con­stru­it Ro­mânia între­a­gă, așa cum o pri­vim acum. Pen­tru mi­ne, la ni­vel per­so­nal, e un oma­giu adus Ro­mâni­ei și ro-

Am în plan să-mi cos și eu mă­car o că­mașă, du­pă su­fle­tul meu.

mâni­lor și ju­mă­tății me­le ro­mânești – sunt ju­mă­ta­te să­soai­că și caut încă un cos­tum să­sesc pe ca­re să-l prind în po­ves­tea mea de anul aces­ta.

Po­rți o ie pe zi. Cum le in­te­gre­zi în di­ver­se­le ți­nu­te?

La înce­pu­tul proi­ec­tu­lui mi se pă­rea foar­te greu să mă îmbrac nu­mai în ie. Ave­am de­ja câte­va „rețete“de pur­tat ie, des­pre ca­re știam că fun­cți­o­nea­ză și eram ten­ta­tă să mă îmbrac în per­ma­ne­nță du­pă mo­de­lul cu­nos­cut. Acum am înce­put să fac ală­tu­rări tot mai cu­ra­joa­se, dar ca­re să păs­tre­ze fru­mu­sețea și spi­ri­tul că­măși­lor. Am pur­tat ie în toa­te me­di­i­le, de la întâlniri ofi­cia­le și seri la Ate­neu sau la te­a­tru, până la ți­nu­te de îmbră­cat în ga­le­rie, la un meci de han­dbal sau de fot­bal. Sunt pi­e­se ves­ti­men­ta­re ver­sa­ti­le și ca­re, com­bi­na­te cu puți­nă in­spi­rație, pot scoa­te din ano­ni­mat ori­ce fel de ieși­re în lu­me. Da­că to­tuși nu vreți să ieșiți în evi­de­nță, atunci… nu pur­tați ie.

Mă simt ro­mâncă ori­ca­re ar fi co­lțul de lu­me în ca­re mă aflu și în ori­ce zi a anu­lui.

Ești o pro­mo­toa­re a cul­tu­rii ro­mânești. Bă­nu­i­esc că re­a­cți­i­le ce­lor din jur sunt di­ver­se. Ca­re au fost ce­le ca­re te-au mo­ti­vat să faci asta în con­ti­nua­re?

Sur­pri­za mea a fost că, în toa­tă că­lă­to­ria mea de anul aces­ta, am învățat foar­te mult, am cres­cut mult, am avut ex­pe­ri­e­nțe va­ria­te și n-am avut ni­ci­o­da­tă re­a­cții ne­ga­ti­ve. Cât des­pre mo­ti­vația mea… în pri­mul rând au fost an­ga­ja­men­tul meu față de mi­ne și pro­mi­si­u­nea pe ca­re mi-am fă­cut-o atunci când mi-am asu­mat să port că­mașa ro­mâneas­că zil­nic. Au venit emoții din spații di­ver­se, ca­re m-au încu­ra­jat și m-au fă­cut să mă bu­cur de ace­as­tă ex­pe­ri­e­nță.

Vei pur­ta ii și în 2019?

Da, po­ves­tea înce­pu­tă anul aces­ta a prins ră­dă­cini adânci în mi­ne și în obi­cei­u­ri­le me­le. Sunt și voi ră­mâne Fa­ta cu Ie, la fel ca toa­te fe­mei­le ca­re apre­cia­ză și poar­tă că­mașa ro­mâneas­că.

Cum vei mar­ca 1 De­cem­brie?

Pen­tru că voi fi în Li­sa­bo­na, am ales de­ja de ce­va vre­me ia pe ca­re o voi pur­ta atunci. Es­te una cu al­bas­tru și por­to­ca­liu, în cu­lo­ri­le lor.

Cum vei pe­tre­ce Cră­ci­u­nul?

Cră­ci­u­nul îl pe­trec aca­să, în fa­mi­lie. Vom mer­ge la Cluj la pă­ri­nții mei, lo­cul din ca­re n-am lip­sit ni­ci­un an. Ne-am obișnu­it să fim strânși în ju­rul bra­du­lui pe ca­re îl împo­do­bim împreu­nă și bu­cu­rându-ne de bu­ca­te­le mi­nu­na­te fă­cu­te de ma­ma.

Proi­ec­tul Fa­ta cu Ie ara­tă re­cu­noști­nța pen­tru ese­nța po­po­ru­lui ro­mân

Doar o mi­că par­te din du­la­pul lui Chris­ti­ne

„Sunt pe ju­mă­ta­te să­soai­că și caut încă un cos­tum să­sesc pe ca­re să-l in­clud în po­ves­tea mea.“

„Fa­ta cu Ie es­te un drum spre ră­dă­ci­ni­le me­le.“

„La înce­put, mi se pă­rea foar­te greu să mă îmbrac doar în ie.“

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.