Armo­nia, pen­tru a exis­ta, are ne­voie de opu­sul său

Femeia - - FAțĂ ÎN FAțĂ -

Evo­luția în ca­ri­e­ră a lui Pe­tru Păun de­mon­stre­a­ză că încre­de­rea și cu­ra­jul, du­bla­te de mun­că și se­ri­o­zi­ta­te, te pot aju­ta să faci din vi­suri re­a­li­ta­te. Du­pă un cas­ting, Pe­tru Păun a obți­nut ro­lul lui Alex Io­va din se­ria­lul Fruc­tul oprit de la Ante­na 1, pro­du­cție re­a­li­za­tă de Ru­xan­dra Ion.

Obișnu­it cu sce­na întru­cât a fă­cut mo­del­ling, Pe­tru are stu­dii de jur­na­lism și es­te de pro­fe­sie he­al­th coa­ch (da­to­ri­tă pa­si­u­nii sa­le pen­tru sport și nu­triție). Per­so­na­jul său din se­ria­lul Fruc­tul oprit fa­ce sport, es­te apa­rent ge­nul cu­ce­ri­tor pe ca­re viața îl fa­ce să me­ar­gă din com­pro­mis în com­pro­mis. Are însă un echi­li­bru pe ca­re i-l dă iu­bi­rea. Viața lui Pe­tru se­a­mă­nă cu vi­sul ame­ri­can al ori­că­rui tânăr: ace­la de a de­ve­ni star.

Știi sem­ni­fi­cația nu­me­lui tău, Pe­tru?

Da, o cu­nosc. Înse­am­nă „pia­tră“, fă­când alu­zie la pia­tra de te­me­lie a crești­nis­mu­lui, dar și la pia­tra fi­lo­so­fa­lă ca­re apa­rți­ne do­me­ni­u­lui ezo­te­ric.

Ce înse­am­nă a trăi du­pă prin­ci­pi­ul „a ști și a si­mți“?

Înse­am­nă a te au­toob­ser­va, a te cu­noaște, a fi co­nști­ent de ti­ne în fi­e­ca­re mo­ment și a si­mți por­ni­rea și ghi­da­rea lăun­tri­că. To­to­da­tă, înse­am­nă a fi em­pa­tic.

De la jur­na­lism la mo­del­ling și ac­to­rie… Cum a fost trai­ec­tul ca­ri­e­rei ta­le?

Așa cum îl văd eu, a fost unul ca­re a curs na­tu­ral. Prac­tic, fi­e­ca­re eta­pă par­cur­să m-a pre­gă­tit pen­tru ur­mă­toa­rea și acum „trăi­esc“ac­to­ria.

Cum ai obți­nut ro­lul în Fruc­tul oprit?

A fost neaștep­tat. To­tul s-a întâmplat într-o zi. În ace­e­ași zi. Am fost su­nat să vin la cas­ting, am pre­gă­tit tex­te­le și m-am pre­zen­tat. Oda­tă ajuns aco­lo, am cău­tat să mă con­cen­trez pe ce am de fă­cut și nu pe mi­ză. Astă­zi sunt re­cu­nos­că­tor pen­tru șan­sa pri­mi­tă.

Ple­de­zi pen­tru ar­mo­nie, dar ro­lul tău în Fruc­tul oprit es­te unul ca­re des­ta­bi­li­ze­a­ză uni­ver­sul unei fa­mi­lii. Cum împaci ro­lul cu prin­ci­pi­i­le?

Nu împac ro­lul cu prin­ci­pi­i­le me­le. Armo­nia, pen­tru a exis­ta, are ne­voie de opu­sul său. Ca să gă­sești armo­nia, tre­bu­ie să trăi­ești mai întâi de­ze­chi­li­brul și, trăin­du-l (din când în când), nu mă împi­e­di­că de­loc să-l joc sau să-l cre­ez prin acest rol.

Cum vă dis­trați la fil­mări? Câte ore pe zi lu­crați?

Pe­trec ma­jo­ri­ta­tea tim­pu­lui pe pla­to­u­ri­le de fil­ma­re, în spe­cial la Sna­gov, aco­lo un­de es­te ca­sa fa­mi­li­ei Ca­ra­gea. Nu avem prea mult timp pen­tru dis­tra­cție, deci ne dis­trăm în re­pri­ze scur­te, în pau­ze­le din­tre sec­vențe, glu­mind între noi sau re­la­xându-ne în cur­te – în pau­ze­le mari.

Mi­ze­zi de­se­ori pe as­pec­tul fi­zic?

As­pec­tul fi­zic es­te un plus po­te­nțial, ca­re de­vi­ne un avan­taj atunci când nu îl scoți în față. Pre­fer să mi­zez pe lu­cruri mai puțin efe­me­re.

De un­de pa­si­u­nea pen­tru nu­triție, sti­lul de viață ve­gan și ce­le­lal­te?

Am cres­cut într-un me­diu me­di­cal, ta­tăl meu fi­ind spe­cia­list în bo­li inter­ne, și de mic am avut

Fi­e­ca­re eta­pă a vi­eții me­le m-a pre­gă­tit pen­tru ur­mă­toa­rea și acum „trăi­esc“ac­to­ria.

con­tact cu in­for­mații din do­me­niu. Trep­tat, am si­mțit ne­voia unei schim­bări ali­men­ta­re și am înce­put să stu­di­ez. De înda­tă ce am si­mțit be­ne­fi­ci­i­le unei ali­men­tații ve­ge­ta­ri­e­ne și ve­ga­ne, am fost cu­ce­rit și, de mai bi­ne de 11 ani, sunt fi­del aces­tui stil.

Cum e să fii an­tre­no­rul per­so­nal al unei ve­de­te? Dar an­tre­no­rul unui om obișnu­it?

Inte­ra­cți­o­nez cu mu­lți oa­meni, din di­fe­ri­te zo­ne de ac­ti­vi­ta­te. Pot fi și per­soa­ne pu­bli­ce, de ce nu? Nu are im­por­ta­nță acest as­pect pen­tru mi­ne, ci ce­ea ce se întâmplă efec­tiv. În mo­men­tul în ca­re o per­soa­nă își do­rește să obți­nă niște re­zul­ta­te fi­zi­ce, întot­de­au­na acest obi­ec­tiv se atin­ge acți­o­nând și asu­pra pă­rții men­ta­le, psi­hi­ce. În acest fel, poți să iden­ti­fici ca­re sunt pi­e­di­ci­le, cau­ze­le de na­tu­ră emoți­o­na­lă sau men­ta­lă, li­mi­te­le pe ca­re acea per­soa­nă le are, con­ce­pți­i­le, pre­ju­de­căți­le pe ca­re și le-a cre­at de-a lun­gul tim­pu­lui vi­za­vi de pro­pria per­soa­nă sau de anu­mi­te cir­cum­sta­nțe. Și atunci pro­ce­sul în si­ne are mai mul­te eta­pe. Nu im­pli­că doar mer­sul la sa­lă și re­a­li­za­rea exer­ciți­i­lor fi­zi­ce. Tran­sfor­ma­rea, pe lângă cea fi­zi­că, se pro­du­ce și la ni­vel emoți­o­nal, men­tal.

Ce înse­am­nă a ști să dai sens le­gă­tu­rii „min­te, corp și spi­rit“?

Înse­am­nă a înce­pe să te tre­zești din som­nul co­nști­i­nței.

Cum te bu­curi de spi­ri­tul săr­bă­to­rii?

În es­ca­pa­de în lo­curi dra­gi mie, cu oa­meni ca­re îmi aduc li­niște.

Fă­ră co­zo­nac și porc pe ma­sa de Crăciun?

Fă­ră porc și co­zo­nac, dar cu pră­ji­turi ve­ga­ne. Împreu­nă cu par­te­ne­ra mea de afa­ceri, pre­gă­tim lan­sa­rea unui con­cept nou de dul­ci­uri ve­ga­ne și ve­ge­ta­ri­e­ne, „La­ra Swe­ets“, pen­tru ca­re vom fo­lo­si mij­loa­ce de pro­du­cție de ul­ti­mă ge­ne­rație și in­gre­di­en­te eco­lo­gi­ce și bio. Deci avem de­ser­tul asi­gu­rat.

Ce faci în se­a­ra de re­ve­li­on?

De re­ve­li­on, ni­ci­o­da­tă nu îmi fac pla­nuri. De ace­ea, une­ori stau aca­să sin­gur, alte­ori ajung să am ac­ti­vi­tăți, dar ni­ci­o­da­tă nu știu ce anu­me… și îmi pla­ce așa.

Ești pre­o­cu­pat de ima­gi­ne și prin pris­ma jo­bu­lui. Dar cât te pre­o­cu­pă pro­pria ima­gi­ne?

La sa­lă ajung de 2-3 ori pe săp­tă­mână. Ma­xi­mum. În rest, igi­e­na te­nu­lui, a un­ghi­i­lor es­te una cât se poa­te de nor­ma­lă. Nu sunt un fan al tra­ta­men­te­lor fa­cia­le. Im­por­tant e să fii îngri­jit. Ce e mai mult, din punc­tul meu de ve­de­re, e prea mult.

Fe­ri­ci­rea e greu de câști­gat?

Fe­ri­ci­rea se do­bândește prin sa­cri­fi­ciu și re­nu­nța­re. Es­te un as­pect in­di­vi­dual.

Iu­bi­rea e doar un cu­vânt?

Iu­bi­rea e un con­cept greu de cu­prins în cu­vin­te. Ea se sim­te cu fi­i­nța. To­tuși, o fațe­tă a aces­teia a sur­prins-o foar­te fru­mos Se­ne­ca: „Bi­ne­le tău es­te și al meu“.

Fe­ri­ci­rea se do­bândește prin sa­cri­fi­ciu și re­nu­nța­re.

Ală­turi de co­le­gi, pe pla­to­ul de fil­ma­re, în di­fe­ri­te sce­ne

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.