Cli­ni­ca ini­mii fe­ri­ci­te

Când ba­te prea re­pe­de sau ne­re­gu­lat, ne tran­smi­te su­fe­ri­nța ei. Doc­to­rul ini­mii, Ni­co­le­ta Ca­lom­fi­res­cu, me­dic pri­mar car­di­o­log și doc­tor în me­di­ci­nă, ne dez­vă­lu­ie câte­va din­tre se­cre­te­le sa­le.

Femeia - - PROMO -

Ci­ne a zis că nu exis­tă un per­pe­tuum mo­bi­le? O pom­pă for­ma­tă din mușchi, iri­gați de co­ro­na­re și or­ga­ni­za­tă în pa­tru că­mă­ruțe es­te ace­as­tă mi­nu­ne a lu­mii. Ini­ma înce­pe să ba­tă de la șa­se săp­tă­mâni de sar­ci­nă și nu se oprește toa­tă viața. Bă­tăi­le ei înse­am­nă viață. Și, așa cum ea poa­te avea su­ișuri și co­bo­râșuri, zi­le înso­ri­te și mo­ho­râte, la fel poa­te avea și ini­ma. Dr. Ni­co­le­ta Ca­lom­fi­res­cu es­te un car­di­o­log îndră­gos­tit de ini­mi, le cu­noaște se­cre­te­le, le adu­ce ali­na­re, dar cel mai mult își do­rește să le pre­vi- nă ori­ce su­fe­ri­nță și să le știe să­nă­toa­se. Și din acest mo­tiv cre­de că in­for­ma­rea poa­te sal­va vi­eți mai mult de­cât o ope­rație pe cord des­chis. Mo­tiv pen­tru ca­re a fost și am­ba­sa­dor și spon­sor al proi­ec­tu­lui „Cla­sic e fan­tas­tic“, vo­lun­tar pen­tru Aso­ciația Va­len­ti­na și s-a im­pli­cat în cam­pa­nia „Are co­pi­lul tău un stil de viață să­nă­tos?“, pen­tru a edu­ca pă­ri­nții. În prag de an nou, ne adu­ce în dar câte­va in­for­mații uti­le pen­tru ini­ma noas­tră, tră­gând sem­na­le de alar­mă și de­mo­lând câte­va mi­turi.

Foar­te mu­lți oa­meni nu știu că au pro­ble­me cu ini­ma și ce sem­na­le ale ei ar tre­bui să îi tri­mi­tă ur­gent la doc­tor.

Ne alar­măm doar când ne doa­re sau când avem pal­pi­tații. Abia atunci ne pre­zen­tăm de ur­ge­nță la me­dic sau la spi­tal. Însă es­te mai înțe­lept s-o eva­luăm pe­ri­o­dic, anual, prin vi­zi­te la me­di­cul car­di­o­log pen­tru a fa­ce exa­me­ne de scre­e­ning , de ti­pul ECG, con­sult car­di­o­lo­gic, ana­li­ze pen­tru gli­ce­mie și gră­si­mi­le din sânge, iar aco­lo un­de es­te ca­zul, și eco­car­di­o­gra­fie.

Ce in­ves­ti­gații pu­tem fa­ce într-un ca­bi­net și când e ne­ce­sar să mer­gem la spi­tal?

Doar ur­ge­nțe­le me­di­ca­le, ca­zu­ri­le gra­ve și si­tuați­i­le ca­re ne­ce­si­tă diag­nos­tic in­ter­venți­o­nal de tip co­ro­na­ro­gra­fie im­pun o in­ter­na­re în spi­tal. Toa­te ce­le­lal­te in­ves­ti­gații car­di­o­lo­gi­ce (eco­gra­fii de cord și/sau va­se, tes­te EKG de efort, hol­ter ECG pen­tru mo­ni­to­ri­za­rea rit­mu­lui car­diac) se pot efec­tua în ca­bi­ne­te. În spe­cial mo­ni­to­ri­za­rea am­bu­la­to­rie a ten­si­u­nii ar­te­ria­le, mon­ta­rea hol­te­ru­lui TA, pen­tru a ve­dea ac­ti­vi­ta­tea ini­mii în viața de zi cu zi. Toa­te aces­te in­ves­ti­gații sunt dis­po­ni­bi­le și în ca­bi­ne­tul meu.

Cum pre­venim bo­li­le de ini­mă?

Cer­ce­ta­rea me­di­ca­lă din ul­ti­mii 30-40 ani a dus la cre­a­rea me­di­ci­nei ba­za­te pe do­ve­zi ști­i­nți­fi­ce. Astfel încât noi, me­di­cii, iden­ti­fi­căm anu­mi­te afe­cți­uni și re­co­man­dăm tra­ta­men­tul pe ba­za ghi­du­ri­lor de prac­ti­că me­di­ca­lă. Astfel, au fost iden­ti­fi­cați câți­va fac­tori de risc ma­jor în de­cla­nșa­rea car­di­o­pa­ti­ei is­che­mi­ce, res­pec­tiv a in­farc­tu­lui de

mi­o­card: fu­ma­tul, dia­be­tul za­ha­rat, hi­per­ten­si­u­nea ar­te­ria­lă, crește­rea co­les­te­ro­lu­lui. Pre­venția înse­am­nă un bun con­trol al aces­tor fac­tori de risc.

Es­te im­por­tan­tă co­mu­ni­ca­rea din­tre me­dic și pa­ci­ent?

O bu­nă co­mu­ni­ca­re es­te foar­te im­por­tan­tă și poa­te du­ce la re­a­li­za­rea alia­nței te­ra­peu­ti­ce între me­dic și pa­ci­ent, ca­re are drept obi­ec­tiv me­nți­ne­rea stă­rii de să­nă­ta­te a pa­ci­en­tu­lui. Dis­con­for­tul, boa­la, tre­bu­ie să fie un ele­ment punc­tual, nu o sta­re per­ma­nen­tă. Cu aju­to­rul me­di­cu­lui, poți învăța să-ți mo­ni­to­ri­ze­zi sin­gur anu­miți pa­ra­me­tri. ca ten­si­u­nea, gli­ce­mia, ac­ti­vi­ta­tea fi­zi­că zil­ni­că.

Ce pă­re­re aveți des­pre Doc­tor Goo­gle?

Inter­ne­tul ne poa­te fi de aju­tor da­că știm un­de să cău­tăm in­for­mații me­di­ca­le cer­ti­fi­ca­te, de ca­li­ta­te, cum pu­teți gă­si pe www.car­di­o­con­sult.ro.

Sunt fe­mei­le mai pre­dis­pu­se la in­farct?

Fe­mei­le fac in­farct și/sau ac­ci­dent vas­cu­lar ce­re­bral cu 10 ani mai târziu de­cât băr­bații, în ju­rul vârstei de 65 de ani. Sunt însă afe­cți­uni pe ca­re le pot dez­vol­ta de la vârste ti­ne­re și ca­re cresc ris­cul de a fa­ce o boa­lă se­ve­ră de ini­mă mai de­vre­me.

Ca­re sunt aces­tea?

De exem­plu, fe­mei­le ca­re fac ten­si­u­ne în sar­ci­nă au șan­se mari să ră­mână hi­per­ten­si­ve sau să dez­vol­te hi­per­ten­si­u­ne înce­pând cu vârsta de 40 de ani. De ace­ea e bi­ne ca fe­mei­le să-și mo­ni­to­ri­ze­ze ten­si­u­nea în sar­ci­nă in­di­fe­rent de vârstă și, da­că va­lo­ri­le sunt pes­te 135/85 mmHg, să se pre­zin­te la me­di­cul car­di­o­log. De ase­me­nea, fe­mei­le ca­re ră­mân însăr­ci­na­te la vârste înain­ta­te și ce­le ca­re ur­me­a­ză tra­ta­men­te de fer­ti­li­za­re au un risc mai ma­re să fa­că hi­per­ten­si­u­ne.

Ki­lo­gra­me­le în plus sunt pe­ri­cu­loa­se?

Fe­mei­le cu mul­te ki­lo­gra­me în plus pot dez­vol­ta dia­bet și/sau hi­per­ten­si­u­ne ar­te­ria­lă de la vârste ti­ne­re. Da­că aveți cir­cum­fe­ri­nța ta­li­ei, mă­su­ra­tă la ni­ve­lul cres­te­lor ilia­ce (șol­duri), pes­te 80 cm, es­te bi­ne să vă ve­ri­fi­cați gli­ce­mia, co­les­te­ro­lul și să vă ur­mă­riți cu re­gu­la­ri­ta­te ten­si­u­nea. Greu­ta­tea, ten­si­u­nea și gli­ce­mia cres­cu­te con­sti­tu­ie o tria­dă ce poar­tă de­nu­mi­rea de sin­drom me­ta­bo­lic. Es­te re­zul­ta­tul unui stil de viață ne­să­nă­tos al zi­le­lor noas­tre. Din­co­lo de me­di­cație, schim­ba­rea sti­lu­lui de viață es­te foar­te im­por­tan­tă.

Ini­ma doa­re?

Da, atunci când va­se­le ca­re o iri­gă, co­ro­na­re­le, sunt înfun­da­te într-o pro­po­rție mai ma­re sau mai mi­că și/ sau se pro­du­ce un spasm pe aces­te va­se. Ace­as­tă si­tuație din ur­mă es­te des întâlni­tă la fe­mei în ju­rul vârstei de 40 de ani și se nu­mește an­gi­nă Prin­tzme­tal sau an­gi­nă cu orar fix. Re­la­tiv la ore fi­xe, se in­sta­le­a­ză du­re­rea la ni­ve­lul ster­nu­lui, iar ea apa­re din cau­za stre­su­lui. De ce­le mai mul­te ori, fe­mei­le au co­ro­na­re nor­ma­le sau cu mici plăci, dar, pen­tru a cla­ri­fi­ca acest as­pect, e ne­ce­sa­ră o vi­zi­tă la car­di­o­log.

Pal­pi­tați­i­le sunt un simp­tom al afe­cți­u­ni­lor car­dia­ce?

De ce­le mai mul­te ori, un atac de pa­ni­că mi­me­a­ză foar­te bi­ne o afe­cți­u­ne car­dia­că. Ini­ma pa­re s-o ia com­plet din loc, nu mai avem aer și ne te­mem de un in­farct imi­nent. Es­te re­a­cția fi­re­as­că a ini­mii în fața unei si­tuații pe ca­re crei­e­rul nos­tru o iden­ti­fi­că drept pe­ri­col. Poa­te fi doar un atac de pa­ni­că, dar și o afe­cți­u­ne car­dia­că. Vi­zi­ta la me­di­cul car­di­o­log es­te obli­ga­to­rie pen­tru a ex­clu­de o afe­cți­u­ne a ini­mii.

Cum in­flue­nțe­a­ză fu­ma­tul să­nă­ta­tea ini­mii?

La 30-40 de ani, fe­mei­le au un risc ce­va mai mic de in­farct de­cât băr­bații, pen­tru că sunt pro­te­ja­te de es­tro­geni. Însă fu­ma­tul îmbă­trânește va­se­le cu ze­ce ani și, oda­tă cu in­tra­rea la me­no­pau­ză, când es­tro­ge­nii scad, ris­cul de a fa­ce un in­farct crește foar­te mult la ce­le ca­re fu­me­a­ză.

Da­că dor­mim pe stânga, afec­tăm ac­ti­vi­ta­tea ini­mii?

Nu, es­te doar un mit, ini­ma es­te pro­te­ja­tă de cu­tia to­ra­ci­că. Se întâmplă să apa­ră amo­rțe­li la ni­ve­lul de­ge­te­lor și mu­lți le le­a­gă de afe­cți­uni ale ini­mii, însă ele sunt cau­za­te de pre­si­u­nea ar­ti­cu­lați­ei sau de co­loa­na cer­vi­ca­lă.

Iar­na afec­te­a­ză fun­cți­o­na­rea ini­mii?

Pe du­ra­ta ier­nii, mai ales când tem­pe­ra­tu­ri­le sunt mult scă­zu­te sub 0⁰C, va­so­con­stri­cția la ni­ve­lul va­se­lor ini­mii es­te mai pu­ter­ni­că și atunci poa­te apă­rea spas­mul pe co­ro­na­re. Sen­zați­i­le de su­fo­ca­re, apă­sa­re, du­re­re în pi­ept atunci când ieșim iar­na din ca­să și venim în con­tact cu ae­rul re­ce tre­bu­ie să ne con­du­că la car­di­o­log. Aveți gri­jă de voi zi de zi: mâncați să­nă­tos, fa­ceți mișca­re, râdeți, mer­geți la con­troa­le pe­ri­o­di­ce și ini­ma vă va fi un par­te­ner de nă­dej­de în că­lă­to­ria vi­eții!

Ini­ma ba­te de 86.400 de ori pe zi.

Dr. Ni­co­le­ta Ca­lom­fi­res­cu în ca­bi­ne­tul său

Bdul Da­cia nr. 118, ap. 2, sec­tor 2, Bu­cu­rești. Tel. 031 402 25 20, 0745 964328; www.cli­ni­ca­pro­xi­ma.ro

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.